Semne noi de primăvară (III) – Maria Tirenescu

***
Camera mamei –
un mănunchi de ghiocei
într-o ceaşcă bleu

***
O narcisă galbenă
în vaza de cristal –
mama zâmbeşte

***
Lângă candelă –
un buchet de toporaşi
şi poza mamei

***
Grădiniţa primăvara –
scrisori de dragoste
în noroi

***
Noapte fără lună –
doar o floare
în corcoduș

***
Noapte-nstelată –
un ram de cireş înflorit
pentru nimeni

***
Alerg în zori
să prind fluturi –
norii pe cer

***
Flori de liliac –
un bătrân îşi şterge fruntea
cu dosul palmei

***
Sfârşit de mai –
în cireşul vecinului
un stol de ciori

***
Cerul fără nori –
un fir de nu-mă-uita
în vaza galbenă

***
Linie moartă –
doar urzicile mai cresc
printre traverse

***
Cer plin de stele –
sting lumina
să te visez

***
Oglinda apei –
lumina aurie
a amurgului

***
Vechiul castel –
un ram de cireş înflorit
într-o fereastră

***
Peretele cetăţii –
un cireş înflorit
în curtea goală

***
Cer senin –
doar un fir de mac
înflorit

***
Uşă blocată –
în casă înfloreşte
o muşcată roz

***
În zorii zilei
un mugur se deschide –
scriu un haiku

***
Tril de cinteză
în mărul vecinului –
ploaie de seară

***
Leagăn de copil
atârnat de-un ram de tei –
mireasma florilor

***
Urme de polen
pe o petală de crin –
luceafărul

Maria Tirenescu s-a născut la 5 octombrie 1949 în comuna Săcel din judeţul Maramureş. Este fiica regretatului învățător Dumitru Grad. A absolvit Liceul teoretic “Bogdan-Vodă” din Vişeu de Sus. Este absolventă a Facultăţii de Matematică-Mecanică a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. A predat matematică şi fizică în oraşul Cugir, din judeţul Alba. Este deţinătoarea gradului didactic I. Este membră a Societăţii Române de Haiku, a Societăţii de Haiku din Constanţa şi a Societăţii Scriitorilor Români.

A publicat în reviste româneşti (Steaua, Oglinda literară, Poezia, Universul şcolii – Alba, Plumb, Albatros, Examene, Opinia, Dor de Dor, Haiku, Vatra veche, Boem@, Zeit, Revista Română de poezie și proză şi revista online RO KU) şi din străinătate (Ploc!, Sketchbook, Modern English Tanka, Gong, Haiku Canada Review, Poets inter-national, 5-7-5, Revue du tanka francophone, Cirrus: tankas de nos jours, Atlas Poetica şi Magnapoets, Wild plum – a haiku journal, Brass bell: a haiku journal, ASAHI HAIKUIST NETWORK, Diogen, Autumn moon).

A debutat editorial în MARGINI DE VIS, volum colectiv de versuri aparţinând unor cadre didactice din Cugir, Tipo Rex, Alba Iulia, 2002. A debutat cu placheta de haiku-uri RISIPĂ DE PARFUM, în colecţia ORFEU , Editura Ambasador, Târgu-Mureş, 2005. Volume de poezie: CULORILE VISELOR, volum de poezie cu un capitol de haiku, Editura Emma, Orăştie, 2007; CROCHIURI, volum de haiku la Editura online Semănătorul, în 2010; AMPRENTE, volum de haiku, la Editura PIM, Iaşi, 2013; PRINTRE FLORI, haiku, la Editura PIM, Iaşi, 2015; VALURI DE AMINTIRI, volum de poezie, Editura PIM, Iaşi, 2016; HOINĂRIND PRINTRE AMINTIRI-HAIBUN, Editura PIM, Iaşi, 2019. Este prezentă în nenumărate cărţi comune şi antologii de poezie de sorginte niponă din ţară şi din străinătate,în limbile franceză şi engleză.

Haiku-urile ei, dar şi alte genuri literare de sorginte niponă pe care le-a abordat, sunt apreciate cu zeci de premii şi menţiuni în ţară şi în Canada, Croaţia, Franţa şi Japonia. Din 2010 până în prezent, numele Mariei Tirenescu se află de 5 ori printre primii 100 de poeți activi care scriu în limba engleză. A publicat, de asemenea, mai multe cărţi de proză, precum şi scrieri pentru copii, fiind prezentă în cărţi comune şi antologii de profil, pentru care a primit numeroase premii.

Semne de primăvară (II) – Maria Tirenescu

***
Zăpadă pe munţi –
în vale înfloreşte
liliacul alb

***
Se lasă seara –
pe mormântul vecinei
flori de liliac

***
Târziu în noapte –
cărăbuşi zburând
în jurul lămpii

***
Dimineaţă caldă –
urmărind primul fluture
cu privirea

***
Un fluture
dă târcoale cănii de ceai –
zi senină

***
Cuib de rândunici
sub balconul blocului –
răsare luna

***
Zori fără nori –
cinteza îşi face cuib
în mărul bătrân

***
Nuc înmugurit –
un piţigoi îngână
alt piţigoi

***
Zi ploioasă –
pe lespedea de piatră
mâţişori de nuc

***
Plouă peste-oraş –
guguştiucii clocesc
fără umbrelă

***
Pisoiul agaţă
ghemul bunicii –
flori pretutindeni

***
Mijloc de mai –
pianista ascultă
sunetul ploii

***
Banchet de absolvire –
florile de mac
fără petale

***
Iaz în pădure –
iedul de căprioare
surprins de-o broască

***
Dublu curcubeu –
ei cu picioarele goale
în ploaia de mai

***
Apa reflectând
umbrele colorate –
singură pe mal

***
Tremurătoare
imaginea teiului –
seara lângă lac

***
Mama şi fiul ei
sub teiul înflorit –
liniştea serii

***
Teiul plin de flori –
pe banca bunicului
numai o frunză

***
Teiul bătrân –
pe singura creangă vie
doar o floare

***
Zori în cimitir –
se scutură florile
de iasomie

***
Cer fără nori –
cicoarea stăpâneşte
vechiul cimitir

***
Înflorind din nou
salcâmul plantat de mama –
azi pentru nimeni

***
Salcâm în floare
sub ploaia ce se cerne –
nici o albină

Nota redacției: însoțim – azi – „buchetul” de haiku-uri creat de doamna Maria Tirenescu cu urările noastre, dedicate doamnelor și domnișoarelor care ne citesc (sau nu!), dar care iubesc Sighetul (sau nu?!), urându-le să-nflorească mereu precum mult așteptata și proaspăta primăvară!

* „Goool! O superbitate de fază!” * „Aoleu, mingea i-a spart ceasul şi nu s-a dat henţ, nici 11 metri!” (– faze)
* În cadrul predicii din „program”, sunt incriminaţi „păgânii care au făcut rău credinţei: Socrate, Platon şi… şi…” „- …Aristotel!” – sare o băbucă dintre „participanţii” la înmormântare.
*„…amu aşe’ stau, câte doi-tri ani…, să cunună şi-i bine…” (– vârstnici pe Aleea încuiată)
* „Să vezi tu-n Baia Mare cei-i!…, un oraş plin…, aici încă nu-i luume…” (– neveste, pe străzile clinice ale Sighetului)
* „Pe vremea când eram elev îmi doream să văd prin rochie, cum e aşezată… Acuma vezi tot!…” (– V3 café)
* Un tânăr întreprinzător aproviziona cu „Mona”, printre alte alimente, nişte sate îndepărtate. Nu apuca să bage „albăstrucu’ ” în „magazen”. Oamenii făceau coadă lângă camion şi cumpărau toată marfa. „De ce beţi aşa ceva, uncheşule?” – întrebă, odată, tânărul pe un cumpărător bătrân. „Mn’e primen’iuiet na rânzu!” – explică omul. (& N. I.)

* Culoarul Pieţii: „- Ţigări, ţigări! / – Noi nu fumăm, tanti! – răspund nişte elevi./
– Bine faceţi! – le spune negustoreasa. / – …Daa, bine fac…” – comentează ironic o tovarăşă de-a ei.

Aşteptând la doctori…

* „Un blid de o litără de gunoi, la 10 litri de apă şi pus la rădăcină la ridichi, la roşii…”
* „Eu îs bătrână şi beteagă, da’ nu pot boli. Când mi să vaietă fetele că le doare ceva, nu-ncap… Se duc la servici’: „Mamă, faci focu-n centrală?” / – Fac, ce-oi zice?…”
* Îi tare periculos la bloc. Pe 30 de ari le-am făcut case la toţi nepoţii… Pe tăţi i-am adus de la bloc… Da’ nu-mi pare rău, că-i văd acolo, lângă mine…”
* „-Cel mai bun doctor din Sighet îi…” / „- Ba acela-i cel mai prost…!”
* „Dimineaţă atâta de frumos cânta mierla… O plouat destul!” / „Da’ ai băgat hârleţu-n pământ? Şi ce-ai văzut, noa?”
* „- …Sfârşitu’, da… Da’ numa’ bunu’ Dumnezău ştie…” / „ – E’i da, da’ după semne…” / – „După semne, da!…”
* „…Ş-a mn’eu! Joi sara o fo’ pă picioarele lui, sâmbătă noapte o murit…”
* „- …Atâta apa o băut înainte de-a muri…” / „- Aşe’ beu înainte…”/ „- Au foc, febră…”
* „- Mă iertaţi c-am intrat înaintea dumneavoastră şi poate c-am vorbit nişte prostii…” / „- Ce să te iert?! Poate că m-am mai hodinit şi eu …. Omu’ care nu glumeşte îi prost și mut, nu steie între oameni!… “ (– pacient turmentat, ieşind din cabinet)

Consemnări: Marin SLUJERU

Am aflat cu surprindere şi bucurie că Doamna profesoară Maria Tirenescu, ales haijin român contemporan, urmăreşte manifestările culturale din oraşul nostru, inclusiv cele promovate prin „Salut, Sighet!” şi Editura „Valea Verde”. Am profitat instantaneu, rugând-o să accepte publicarea pe site. A fost de acord din prima, mi-a răspuns la cerinţe, ne-a trimis material. Ca mărturisiri… preliminare: a avut norocul să fie îndrumată prin corespondenţă de maestrul Şerban Codrin, scrierea de Haiku nu este o joacă pentru ea, scrie şi în engleză şi franceză, de aceea unele haiku-uri nu respectă strict paşii de 5-7-5, fiind traduse în română.

S-a născut la 5 octombrie 1949 în comuna Săcel din judeţul Maramureş. Este fiica regretatului învățător Dumitru Grad. A absolvit Liceul teoretic “Bogdan-Vodă” din Vişeu de Sus. Este absolventă a Facultăţii de Matematică-Mecanică a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. A predat matematică şi fizică în oraşul Cugir, din judeţul Alba. Este deţinătoarea gradului didactic I. Este membră a Societăţii Române de Haiku, a Societăţii de Haiku din Constanţa şi a Societăţii Scriitorilor Români.

A publicat în reviste româneşti (Steaua, Oglinda literară, Poezia, Universul şcolii – Alba, Plumb, Albatros, Examene, Opinia, Dor de Dor, Haiku, Vatra veche, Boem@, Zeit, Revista Română de poezie și proză şi revista online RO KU) şi din străinătate (Ploc!, Sketchbook, Modern English Tanka, Gong, Haiku Canada Review, Poets inter-national, 5-7-5, Revue du tanka francophone, Cirrus: tankas de nos jours, Atlas Poetica şi Magnapoets, Wild plum – a haiku journal, Brass bell: a haiku journal, ASAHI HAIKUIST NETWORK, Diogen, Autumn moon).

A debutat editorial în MARGINI DE VIS, volum colectiv de versuri aparţinând unor cadre didactice din Cugir, Tipo Rex, Alba Iulia, 2002. A debutat cu placheta de haiku-uri RISIPĂ DE PARFUM, în colecţia ORFEU , Editura Ambasador, Târgu-Mureş, 2005. Volume de poezie: CULORILE VISELOR, volum de poezie cu un capitol de haiku, Editura Emma, Orăştie, 2007; CROCHIURI, volum de haiku la Editura online Semănătorul, în 2010; AMPRENTE, volum de haiku, la Editura PIM, Iaşi, 2013; PRINTRE FLORI, haiku, la Editura PIM, Iaşi, 2015; VALURI DE AMINTIRI, volum de poezie, Editura PIM, Iaşi, 2016; HOINĂRIND PRINTRE AMINTIRI-HAIBUN, Editura PIM, Iaşi, 2019. Este prezentă în nenumărate cărţi comune şi antologii de poezie de sorginte niponă din ţară şi din străinătate,în limbile franceză şi engleză.

Haiku-urile ei, dar şi alte genuri literare de sorginte niponă pe care le-a abordat, sunt apreciate cu zeci de premii şi menţiuni în ţară şi în Canada, Croaţia, Franţa şi Japonia. Din 2010 până în prezent, numele Mariei Tirenescu se află de 5 ori printre primii 100 de poeți activi care scriu în limba engleză. A publicat, de asemenea, mai multe cărţi de proză, precum şi scrieri pentru copii, fiind prezentă în cărţi comune şi antologii de profil, pentru care a primit alte premii…

Amintim aici o parte din zecile de premii repurtate de Maria Tirenescu în ţară şi străinătate pentru creaţia de Haiku: Marele premiu la secţiunea haiku la concursul AD VISUM ediţia I, 2005 organizat de Cenaclul ANDREI MUREŞANU din VIŞEU DE SUS; Premiul I la concursul revistei HAIKU pe anul 2006, pentru haiku-uri semnate cu pseudonimul Mioriţa Alba; Premiul I la concursul AD VISUM, ediţia a doua, 2006, organizat de Cenaclul ANDREI MUREŞANU din VIŞEU DE SUS; Menţiune la Concursul Internaţional de Haiku organizat de Clubul Bulgar de Haiku şi Departamentul de rock şi jazz al Radiodifuziunii Naţionale din Bulgaria, secţiunea poezie (haiku), noiembrie 2006; Menţiune de onoare la concursul de haiku Cicada 2007, Chicago; Premiul pentru activitate pe anul 2007 site-ul www.wonderhaikuworlds.com; Menţiune de onoare la Concursul Internaţional de Haiku organizat de Mainichi News, 2007; Premiul al doilea la concursul de haiku organizat în colaborare cu Chajin – Casa de ceai verde japonez, 2008; Premiu la secţiunea haiku, Les Adex, 2009; Menţiune de onoare la Concursul Internaţional de Haiku organizat de Mainichi News, 2009; Menţiune de onoare la Vancouver Cherry Blossom Festival 2010; Premiul Şerban Codrin, 2010; Menţiune de onoare la Vancouver Cherry Blossom Festival 2011; Menţiune de onoare la Special concours AFH 2012, cu titlul FÊTE DES FEUILLES din Lyon; – Menţiune de onoare la Diogen Autumn Haiku Contest 2012; Menţiune de onoare la Diogen Winter Haiku Contest 2012; Special Recognition / Lauréates la Fujisan Haiku, 2012; Premiul al II-lea pentru haiku la Best Summer Haiku Contest Croaţia 2013; Premiul al III-lea pentru Senryu la Best Summer Haiku Contest Croaţia- 2013; Honorable Mention la Diogen Winter Tanka 2013; Premiul al treilea la concursul organizat de Haïkouest, având tema Masques. 2014; Premiul al III-lea la Spring Tanka 2014; Honorable Mention la Spring Haiku 2014; Premiul I la concursul revistei HAIKU, 2015; An (Cottage) Prize la concursul de haibun Genjuan Haibun Contest 2015, Japonia; 7th Yamadera Basho Memorial Museum English Haiku Contest Selected Haiku Submissions Collection, iulie 2015; Menţiune de onoare la Concursul Internaţional de Haiku organizat de Mainichi News, 2016; Menţiunea I la Concursul Naţional de tanka, ediția I, 2016; haikuuri selectate la 6th Yamadera Bashō Memorial Museum Haiku Contest 2016; Selected Haiku Submissions Collection, 8th Yamadera Basho Memorial Museum English Haiku Contest 2016; Premiul I la concursul lunii februarie Haikouest 2017; International Honourable Mentions, Vancouver Cherry Blossom Festival 2017; Premiul al II-lea la Concursul Naţional de Tanka, ediţia a II-a, 2017; Premiu pentru senryu la concursul revistei HAIKU, 2018; Honorable Mention la 72-nd Basho Memorial English Haiku Contest 2018; Un haiku remarcat la concursul GOLDEN HAIKU 2019; Premiul al 4-lea la Concurs Haikouest, luna mai 2019; două haikuuri selectate la The 11th Yamadera Basho Memorial Museum English Haiku Contest, 2019; premiul al treilea la Haikouest august 2019; Honorable Mention, 73nd Basho Memorial English Haiku Contest 2019. Deţine, de asemenea, premii şi menţiuni la mai multe ediţii ale concursului lunar de haiku organizat de Romanian Kukai, la concursul săptămânal de haiku, concursul de senryu şi Haiku Club.

Încât, lămurindu-mă, am fost îndreptăţit să o întreb:
– Care este crezul dumneavoastră literar şi ce îi sfătuiţi pe cei care încep să scrie Haiku?
– Greu de sistematizat. Scriu pentru că simt că am ceva de spus celor cu mai puțină experiență de viață, scriu pentru reamintirea unor episoade din copilăria și tinerețea celor de vârsta mea. Scriu în special despre evenimente în care nu am fost prea ascultătoare, despre momente în care am cam ieșit în evidență.

Haikuul este un gen literar specific japonezilor. E o poezie a sugestiei, o poezie despre natură. Un poet de haiku nu trebuie să iasă în evidență prin utilizarea tropilor specifici poeziei occidentale, să spună puțin, dar să sugereze mai mult. Cititorul unui haiku e liber să completeze și să realizeze în mintea lui câte legături dorește. De aceea, celor care doresc să scrie haiku le sugerez să se informeze despre haiku, de la cei care scriu de mai mult timp, să caute materiale pe internet. Sunt foarte multe informații în limbile engleză și franceză.

I-am propus doamnei profesoare tema Primăvara. Ne-a răspuns cu generozitate – avem haiku-uri pe toată primăvara! Să ne bucurăm de poemele primite şi să-i mulţumim, dorindu-i, la rândul nostru, spor la scris şi o primăvară minunată, pe măsura darului ce ni l-a făcut!

Marin SLUJERU

Semne de primăvară (I)
                                Maria Tirenescu

Ultima zăpadă –
în sacul cu fasole
o gărgăriţă

Susurul apei –
viorele brumate
lângă izvor

Cimitirul vechi –
printre cruci dărâmate
înfloresc toporaşi

Pâlc de toporaşi –
nici un nume pe crucea
plină de muşchi

Câţiva toporaşi
la crucea din alt veac –
cimitir la ţară

Plouă în noapte –
în plasa păianjenului
doar o petală

Ziua mamei –
mâţişori de salcie
se leagănă-n vânt

Legănându-se
mâţişorii de alun –
vânt dinspre munte

Flori lângă mormânt –
în caierul bunicii
o molie

Răsărit de soare –
păpădii înflorind
printre ruine

Triluri de cinteză
în cireşul înflorit –
ploaie de seară

Mii de albine
pe cireşii înfloriţi –
singură mama

Pe crucea de lemn
cad petale de cireş –
răsare luna

Mamă și copil
în mijlocul livezii –
petale albe

În zori –
printre cireşii înfloriţi
mă plimb singură

Vântul adie –
din cireşul încărcat
cade o floare

Pisica privind
cum cade o petală de cireş –
zi senină

Două petale
cazând împreună –
vântul serii

Cuibul dărâmat –
rândunica zboară
printre fulgi de nea

Echinocţiu –
vrăbiile ţopăie
în cuibul berzei

În prima zi a lunii februarie 2020, sâmbătă, la Galeria de Artă Vassiliev din Sighet și-au dat întâlnire poezia și parodia. Editura „Valea Verde” a lansat două volume fermecătoare: „Cum trecem cuminți” (Marin Slujeru) și „Cuvinte cu alte cuvinte” (Lucian Perța).

Au fost prezenți foarte mulți sigheteni, mulți prieteni ai autorilor din tot Maramureșul dar și din Slatina (Ucraina) și Cluj. A fost o după amiază încărcată de poezie, într-o atmosferă plină de culoare, într-o locație plăcută oferită cu generozitate de Ileana și Cyril Vassiliev.

Marin Slujeru și Lucian Perța ne-au acaparat total, participanții la superbul eveniment cultural au fost foarte cuminți și-au ascultat absolut toate… cuvintele! Au „comentat” (moderați nediscriminatoriu de către coordonatorul Editurii „Valea Verde”, Ion Mariș) poetul Echim Vancea, prof. Doina Voina, prof. univ. dr. Nicolae Iuga, prof. dr. Ion Petrovai, prof. Ioan Ardeleanu – Pruncu, prof. Marius Voinaghi, Vasile Ona-Jotu.

Cele două cărți au fost tipărite cu sprijinul sponsorilor Termo Confort SRL (Carmen și Costel Barbu), Adriana & Mihai Curmei și Adetrans SRL (Ioan Drimuș) și al Editurii „Valea Verde”.

Întregul eveniment îl puteți viziona – integral – în materialul audio – video al colegului nostru, dr. Sorin Markus!

                                   Brîndușa OANȚA – Salut, Sighet!

Autor, foto & video, Sorin MARKUS

DRAGI CITITORI ŞI PRIETENI,

Am primit în dar o carte de la prietenul meu poet, Marin Slujeru.
Cum trecem cuminţi
Lansarea ei va avea loc sâmbătă, 1 februarie 2020.
Nu voi putea fi prezentă, dar e imposibil să nu vă vorbesc despre această extraordinară călătorie a unui om prin sufletul nostru, prin gândurile noastre, prin spaţiul oraşului care ne uimeşte la fiecare pas numai şi numai pentru că el ni-l arată alfel decât ne sare în ochi, surprins în deliciul spumos al zilelor, fotografiat în fibrele lui luminoase şi adânc cuvântătoare, în cuminţenia lui strălucitoare, în umbra răscolitoarelor emoţii care umplu de vâlvătăi anotimpurile.
*Mergând şi mergând
prin lumina lui Marte…
– timpul dens, fluid *
Poemele scurte, probabil multe haikuri, la îndemâna unei citiri şi recitiri pe îndelete, te copleşesc cu frumuseţea lor, cu unduirea lor continuă de la lucruri la oameni, la grădini, la simţiri stinse sau explozive, la vârstele potopite de tristeţe, de resemnare sau de supremă îndrăgostire.

La strada
*conducându-mă, prietenul îmi strigă din poartă
„de ce mă încearcă un sentiment de toamnă?”
ne bântuie flori de cireş
de ce mă încearcă un sentiment de toamnă?*

*Se ţin de mână
oare cât din focul ei
este de la el?*

*noi râdem prin oraşul acesta
cu bătrâneţea floare la ureche*

Am primit în dar o carte de căpătâi, de călătorie, de aducere aminte, o carte care se desface ca o floare parfumată şi lasă fluturii să se bucure de noi, cei care păşim prin această urbe uimitoare. Doar dacă trecem cuminţi vedem totul, sorbim din potirul fermecat al timpurilor care ni s-au dat, cu atenţia degustătorilor artişti.

Crez

*eu apăr orizontala clădirilor
abcisa purtându-mi privirea
și ordonata, ningându-mi ochiul

crezul meu este contemplarea oraşului
trăiesc beatitudini aici,
bătut de soartă, uitat de lume, ar părea*

Şi la sfârşit îmi doresc să pot să îmi cântăresc sufletul care pluteşte spre înţelepciune ca un munte în adâncul orizontului.
Nu ocoliţi aceste poeme! Toate vă pun în lumină.

Doina Rândunica ANTON

* Mândră dimineaţă de iarnă! Nu de aia le tot visăm, ca să ne răspundă în vis?…
* O stradă iarna. Câinii de la case îşi răspund pe mai multe glasuri. De ciori, nu ştii niciodată dacă au repetiţie, acordaj sau e concert…
* „Pită aveţi?” „Păine? Da!” (– „ABC”)
* Comand o supă de perişoare, smântână şi un ardei. „Pery’, smântă’, ardel, poftă!” mi le decartează prompt, pe masă, ospătăriţa.
* „…-a lu’ Floare-a lui Gheorghe…, n-o vrut să-l ieie nici unu’ în braţă, …numa’ o stat şi s-o uitat cum l-o dus oamenii de la Salvare…” (– după Sărbători, o femeie prin ninsoarea ce stă să cadă)
* „…N-ai busuioc?… Pune-ţi-l în sticlă şi mi-i da şi mie… C-am avut în bucătărie, da’… (–neveste, spre Iza Solovană, de Bobotează)
* După Sărbători. Palpit de stanioluri pe bradul din drum.
* Griuri de iarnă. Ne tot vedem prin oraş, bătrâni şi în gând.
* Tânăr de tot. Trece cu capu-n pământ, cu gândul zburând, spre statua Eminescului – un nou poet trist, continuitatea asigurată.
* Pe la 5 după-amiază. „O fost o zi foarte grea astăzi…” – îşi însoţeşte bărbatul (roşu, tot trăgând spre stânga) soţia calmă, înaltă.
* „Cu Floriin…, ne plimbăm la Grădina Morii… şi ce case, ce mândru!…” (– pereche de „dincolo”, „telefonind” de pe „Eminescu”)
* Cu anii, ne însingurăm de conorăşeni – fiecare, tot mai adânc, în pătrăţeaua lui – micul oraş a ajuns metropolă…
* Toată ziua Soarele luminează, din toate unghiurile, copacii goi. O, Ianuarie!
* Măcelărie: „Egy szkărica akarnám’… es fél kiló csáfátt’!” (– numai la Sighet…)
* „…Cum am coborât în jos, aşe’ m-o durut în gerunţi!…” „…Ştiu, ştiu… Aşe’-i când cobori în jos…” (– simptom; la sfat, pe centru)
* Cafenea. Chelneriţa ne ia comanda. Zâmbetul ei rămâne pe faţa noastră.
* O bătrânică, ieşind de la Agenția de profil, către omul ei: „Aieste di ce nu se duc in piensie, dacă nu le place la servici’?”
* „Mişcă pasu’, tu, fimeie!” (– frig urât, o elevă către alta, de „Generală”).
* „…Nu-i bai,… dacă nu-s, nu-s…, mi-i da-n cee’ djoi!… Străinii, cu aviara lor…, cum o fost şi cu porcii… Da’ nici supelioare n-ai?” (– „ABC”, monolog despre pulpe)
* „– …Şi erau 5 întrebări:…” „– Confidenţiale, tu…!” „– Noa, io-s mai de-a căsii!…” (– la suc, grup de fete cu băiat, şoptit)

Din înţelepciunea crainicilor TV Sport…

* „…Cartonaş galben. Iată la ce a dus atacul său virulent la glezna adversarului!”
* „O minge prea lungă către…, care nu mai prinde acel balon.”
* „Gool! Iată o dominare care îşi relevă roadele.”
* „Mingea este îngropată un pic, înainte de a ajunge în plasa porţii.”
* „Mingea-i grea, vine de departe…”
* „Are de unde să aleagă antrenorul când e vorba să scoată pe cineva!”
* „…dar până la urmă liniştesc atacul Sfinţii…”
* „I-a pasat pe culoar, în careu, însă cu interiorul trebuia să paseze, nu cu exteriorul!”
* „…joc absolut superb!, …ce trecere frumoasă, supeerb!”, …ce-a făcut aici e incredibil!, … a mai avut câteva faze extraordinare!, …un fotbalist uriaş, excepţional!”
* „…O charismă incredibilă are acest jucător! Puţini au, te naşti cu ea…”
* „…fotbalul aproape extraterestru pe care îl joacă aceşti oameni”
* „…şi rezervele sunt staruri!”,
* „…la unii aleargă mingea, la alţii aleargă jucătorii după minge…”
* „…pasă din nou pe lângă şireturile adversarului!”
* „…E clar, meciul rămâne superechilibrat.”
* „…poartă această bluză bibilită…, superbă metaforă!”
* „…Din nou îl plimbă…, pe adversarul său, peste tot în terenul advers.” (–un meci de tenis)

Consemnări: Marin SLUJERU

foto: Ion Mariș

* Noiembrie. Pe dig, pe bănci, la râul rece, poţi întâlni romantici cuminţi. Vin zi de zi să joace-n filmele fotografilor de Iza.
* Bătrâni la colţ de stradă: „…Noi suntem bine…, alţii-s pe pat… Şi bietu’ Nicolai’ a’ nost’ o murit…”
* Tinere la colţ de stradă: „…Hehe..! Şi ce-ai mai făcut?” ”… Nimic. Lucrez ş-atât.”
* Liceeni venind de la şcoală: „… La noi explică profu’…, funcţie de persoană…, explică la persoana aceea.”
* La bar: „…Noa, ai votat?/ Votat – zice. / Cu cine?/ Nu ştiu… – Ciufuri! O votat vot!”
* Pe corzo mergând…: „Taie azi porcu’ Pătru. Me’rem să vid’em!”
* „Nu mai aduceţi nici un rest! Aicea io feleluiesc!” (– ospătărie) („Vorba unui vecin chefliu, Jani lu’ Antal: „Jani be’, Jani plăt’e’, taşca lui feleluié’!” – Al. D.)
* Un prieten constată dispariţia, în lumea asta grăbită, a instituţiei Bunicului. Acela care, de exemplu, „poşotea” obrăjorii nepoţelului, cu barba lui aspră, nerasă…
* „Pt’iu, nu-ţi sie de deoch’i, că îndemânos eşti, mintenaş ai ajuns unde-o trebuit!” (– iniţieri)
* O săptămână până la Crăciun. Cocoane cu năfrămucă, prunci cu lecrice prin tot oraşul. „Copiii ăştia mi-o schimbat … zilei!” (-zice o doamnă cernită, trecându-şi mâna peste ochi)
* „Tu cât ai de temă?” (– o zgâtie ieşind de la şcoală, către un băiet mai înăltuc)
* „Poftiţi, poftiţi!… Că domnii ăştia să păzăsc, nu-s ca noi…” „Da, noi ăştia în concediu premortal avem tot timpul”. (- pensionari la „Pariuri”)
* „Banca noastră vă ajută să fiţi un pic mai Zen.” (– publicitauă)
* Cuvinte noi: balcanlaureat (continuă, ceri o ciornă la un moment dat), şparlamentar (legiuitor agonisitor), politrucian (Reptilian, ordinul Tare-n clanţă).

-.-

Frânturi de …piaţă
(bonus 1)

* „ …la televizor…, m-am uitat acolo, pă păriete, tătă zâua…” (– nevastă di pa Iza)
* „…vettünk egy disznó Unicárbon es meg csinálunk hogy akarunk… “ (-soluţie de Sărbători)
* „Auzi? Abonatul nu răspunde momental.” (– un moşuc, de după tejgheaua lui)
* „Era unu în sat la noi, stătea pe o vale şi umbla cu corinda. Şi corinda era aşa: „Pe o vale într-un sat / Este-un pom cu pere, / Da’ nu-i pom cu pere, / Că-i Gh’eorgh’e cu pere”. (– acelaşi precupeţ)
* „Ţigări subţiri…”, „Kent”…”, „Kompliment…” (– replici înşirate pe Alee)
* „Da’ ce eşti aşe’ furioasă?” „Că-mi pare rău că-s proastă. Da’ nu-i bai, că m-oi deştepta de-amu!…” „Îi trecuut, îi vremea târzie…” (– Aleea pieţii, o vânzătoare „de dincolo”, toată roşie, trece în fugă, colegele o salută)
* „Ce faci, Mări’ ? Stăi! N-ai fost ieri la ‘mormântare? Ileană ce face? Da’ Ion?” (– la piaţă, o băbucă cu tarabă, către o băbucă trecând)
* „Tare buni o fost. Mulţumim frumos!” „Şi noi vă mulţumim. Mai ziniţi la noi!” „Zinim, zinim…” (– la mititei)

În TV Sport grai…
(Viorel, Robi & comp.)
(bonus 2)

* „Echipa merge pe valul de adrenalină…”
* „Un atacant, un oportunist din toate punctele de vedere…”
* „Bizonul este de vânzare… 800.000 euro!”
* „Minutul ’89. Gazul a cam terminat benzina…”
* „Al treilea gol primit le-a luat orice speranţă. Echipa a fost lăsată fără nici o speranţă.”
* „Echipa pare anesteziată. Cele 3 goluri primite au anesteziat-o”. *
* ”Personal, sunt foarte încântat de acest fundaş. Nici un fundaş nu a reuşit să mă încânte ca el…”
* „O să vedem imediat golurile care le-au adus o victorie confortabilă, lejeră…”
* „Oare ce se întâmplă? United joacă ca City şi City ca United!?”
* „O echipă din ce în ce mai conştientă de propria valoare, care ştie să se impună, care controlează, domină jocul şi care mai ales ştie să-şi impună autoritatea.”
* „O echipă care joacă foarte bine…, o echipă completă…, versată. Foarte bine a jucat şi astăzi…, minunat…, minunat!”
* „Nu înţeleg de ce tot aruncă mingea în careu. În acest sezon, această echipă nu a dat din 17 goluri nici unul cu capul”.
* „Trebuie însă avut în vedere că fanii O.M. creează o atmosferă extraordinară, fabuloasă, acasă, pe teren propriu, pe Velodrom”.
* „Ucigătoare probabil pentru fanii echipei aceste ocazii ratate la foc automat”.
* „În absenţa specialiştilor, jucătorii încearcă să facă o româneasă”: (-să prindă de stâlpii din spatele porţii plasa desprinsă, improvizând)
* „Real – Barcelona! O partidă pe care orice pământean trebuie s-o vadă!”

Consemnări: Marin SLUJERU

Sâmbătă, 14 decembrie 2019, la Galeria de Artă Vassiliev, și-au dat întâlnire iubitorii de poezie și proză din Sighetul Marmației, într-un triptic cultural: aniversarea a trei ani de existență a revistei electronice „Salut, Sighet!”, semnalarea unui grup numeros de sigheteni publicați în revista culturală „Mantaua lui Gogol” și lansarea volumului de poezii „Bolnav de drum” (autor, Mihai Hafia Traista).

La întâlnirea culturală de weekend a participat poetul, scriitorul, dramaturgul Mihai Hafia Traista, redactor-șef al revistei trimestriale de cultură și atitudine „Mantaua lui Gogol”, directorul editurii cu același nume.

În prezența unei echipe de la Televiziunea Română, membrii echipei de redacție ai siteului www.salutsighet.ro, împreună cu valoroșii invitați, au contribuit la crearea unei atmosfere destinse și distinse. Fără niciun fel de constrângeri și fără „inhibiții”, s-a vorbit despre fenomenul cultural sighetean în context național, „probat” și prin publicarea poeților și prozatorilor maramureșeni în „Mantaua lui Gogol”, în acest ultim număr fiind incluși poeții Echim Vancea, Marin Slujeru, Mihai Hafia Traista, Mihai Romaniuc, Ion Mariș, Marius Voinaghi, Sebastiana Joicaliuc și Mădălina Danci etc. și prozatorii Oana Țînțaș, Crina Voinaghi, Stepan C. D. Traista etc.

Au vorbit despre „itemii” weekend-ului: Brîndușa Oanță, Oana Țînțaș, Marin Slujeru, Mădălina Danci, Anca Maria Corneștean, Gheorghe Mihai Bârlea, Odarca Bout și invitatul zilei, Mihai Hafia Traista. Evenimentul a fost moderat de Ion Mariș. „Colindul gutuii din geam”, interpretat de Anca Maria Corneștean, ne-a apropiat sufletește de Sărbătoarea Crăciunului.

Redăm și câteva mesaje primite de la colaboratorii „Salut, Sighet!” aflați departe de casă, prin care și-au dorit să transmită gândurile lor:

„Salut, Sighet!” este pentru mine un loc de întâlnire cu oameni frumoși, a căror adâncime se reflectă în cuvintele lor. O revenire acasă cu un simplu click. „Salut, Sighet!” este cel mai rapid și accesibil drum către casa orașului sufletului meu. Un tablou pictat în cuvinte alese de oameni aleși, un privilegiu să fii acasă chiar și de departe. La mulți ani întru întregirea hărții sighetenilor de pretutindeni! La mulți ani, „Salut, Sighet!” (Antonia Luiza Dubovici, poetă, SUA)

Poate pentru voi, „Salut, Sighet!” nu este decât un site de unde recoltați informații și știri. Ei bine, pentru unii dintre noi poate fi un start pentru a ne da seama cine suntem. De a publica articole și opinii, de a ne face utili și totodată de a ne descoperi pe sine pentru că: majoritatea persoanelor care scriu probabil că o să aibă cândva un site al lor, iar majoritatea poeziilor publicate o să-și aibă sălașul într-o carte… Vedeți voi… „Salut, Sighet!” e un „Frate mai mare” care îți dă un hint în viață, îți dă o mână de ajutor de a te descoperi și, mai mult decât evident, este faptul că toți ne simțim ca într-o familie mare și primitoare atunci când scriem, respectiv postăm ceva. (Liana Bârsan, studentă, Cluj-Napoca)

Când spun „Salut, Sighet!” spun modalitatea prin care pot comunica cu oamenii, printre câteva rânduri ascunzându-se atâtea adevăruri pe care, subtil, fiecare dintre noi vrea să le scoată în evidență. (Ioana Trifoi, elevă CNDV, Sighet)

Echipa „Salut, Sighet!” mulțumește colaboratorilor site-ului nostru, tuturor participanților prezenți la întâlnirea culturală de weekend și gazdelor evenimentului, Ileana și Cyril Vassiliev!

Salut, Sighet!

Foto & video: Mara Țînțaș

O întâlnire literară de weekend, ce va marca și cei trei ani de existență ai publicației virtuale „Salut, Sighet!”, va avea loc sâmbătă, 14 decembrie 2019, ora 11:00, când un grup de poeți și prozatori, toți publicați constant în ziarul electronic www.salutsighet.ro, se vor întâlni cu iubitorii de literatură. Cei 7 sigheteni, sunt publicați și în ultimul număr al revistei trimestriale „Mantaua lui Gogol”, ce apare la București (director, Mihai Hafia Traistă), revistă ce va fi „răsfoită” și oferită celor prezenți.

O altă „atracție” a întâlnirii de weekend este lansarea volumului de poezii „Bolnav de drum”, autor Mihai Hafia Traistă. Scriitorul, dramaturgul, poetul Mihai Hafia Traistă, născut la Sighet, dar stabilit de mulți ani la București, va fi prezent împreună cu noi la Galeria Vassiliev (P-ța Libertății, nr. 13), unde vom „socializa” și vom încerca să nu… plictisim!

Salut, Sighet!