*****
Stropi de ploaie-n geam –
iubita adormită
într-un vis străin.

*****
Cireșe cercei –
bunica citind povești
târziu în noapte.

*****
Ochii iubitei –
Munte oglindit în lac
limpede, rece…

*****
Primăvară-n toi –
clepsidre pline de praf,
cărți cu ex libris.

*****
Talisman la gât –
punctul de cotitură
pierdut în vară.

*****
Liniștea din lan –
Muntele din ochii ei,
verde irizat.

*****
Lecturi de vară –
nisip scurs din clepsidră,
printre degete.

*****
Umbra iubitei –
silabe aruncate
aiurea-n aer.

*****
Flori de tei la geam –
să fie oare vară
atât de puțin?

Marius VOINAGHI

*****
Pașii iubitei –
cor de greieri peste zi
rămas pe buze.

*****
Casa bunicii –
puf de plop purtat de vânt
pe ochi, pe obraji…

*****
Careu de șotron –
copii așteptând la rând
vara târzie.

*****
Tocuri pe podea –
Soare-n paharul cu vin,
un du-te-vino…

*****
Vârful Dealului –
hocus-pocus alb verde,
nori aduși de vânt.

*****
Vechea fântână –
livada bunicului
tot mai uscată.

*****
Drumuri în răscruci –
nori albi nemișcați pe cer,
cireșe în pârg.

*****
Pași în zăpadă –
pini lăsând umbre subțiri
pe malul apei.

*****
Raze de soare –
pe umărul iubitei
tatuaj alb, fin.

Marius VOINAGHI

Foto: Marius Voinaghi

Primii ani ai Liceului de Băieţi „Dragoş” coincid cu primii paşi ai învăţământului secundar local românesc în condiţiile create de făurirea statului naţional român unitar. 

La 2 decembrie 1918, la Alba Iulia, în prima şedinţă a Consiliului Dirigent, s-a stabilit componenţa celor 12 resorturi, mai simplu, ministere, Instrucţiunea Publică revenindu-i lui Vasile Goldiş. Organigrama ministerului este definitivată în vara anului 1920. Astfel, potrivit Comunicatului publicat în Gazeta Oficială a Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului şi ţinuturilor româneşti din Ungaria din 10 august 1919 de către secretarul general dr. Onisifor Ghibu pentru trebuinţele învăţământului secundar de stat, sunt numiţi patru directori regionali pentru circumscripţiile Sibiu, Oradea, Cluj şi Timişoara, respectiv directorii celor 28 de licee: Liceul „Gheorghe Şincai” (Baia Mare), Liceul „Traian Doda” (Caransebeş), Liceul „Andrei Mureşanu” (Dej), Liceul „Radu Negru” (Făgăraş), Liceul „Timotei Cipariu” (Ibaşfalău), Liceul „Coriolan Brediceanu” (Lugoj), Liceul „Gheorghe Lazăr” (Sibiu), Liceul „Regele Ferdinand” (Turda), Liceul „Mihai Viteazul” (Alba Iulia), Liceul „Gheorghe Bariţiu” (Cluj), Liceul „Aurel Vlaicu” (Orăştie), Liceul „Emanoil Gojdu” (Oradea), Liceul „Dragoş” (Sighet), Liceul „Alexandru Papiu Ilarian” (Târgu Mureş), Liceul „Moise Nicoară” (Arad), Liceul „Simion Bărnuţiu” (Şimleul Silvaniei), Liceul „Mihai Eminescu” (Satu Mare), Şcoala reală superioară (Braşov), Şcoala reală superioară (Deva), Şcoala reală superioară (Timişoara), Şcoala reală superioară (Oradea), Şcoala reală superioară (Arad), Liceul de fete Arad, Liceul de fete Cluj, Liceul de fete Sibiu, Liceul de fete Sighet şi Liceul de fete Oradea.

Din Anuarul numărul I al Liceului de Băieţi, aflăm că la Sighet, pe postul de director provizoriu a fost numit prin Ord. Nr. 10561-1919 al Consiliului Dirigent Resortul Cultelor şi Instrucţiunii, Dr. Eugen Széles. În perioada 15 august – 1 octombrie, data la care s-a preconizat debutul anului şcolar, a fost iniţiat un curs pregătitor de limbă ţinut de Corneliu Sânjoan. În curtea Liceului de Fete, azi, Liceul Pedagogic „Taras Şevcenko”, la 10 octombrie 1919 şi-au deschis porţile, în cadrul unei festivităţi solemne, cele două instituţii de învăţământ. Festivitatea de deschidere a început cu sfinţirea şcolii de către părintele vicar greco-catolic Ilarie Boroş, intonarea Imnului Regal şi cuvântul de deschidere al directorului. Liceul de Băieţi „Dragoş Vodă” a fost instalat la parterul şi primul etaj al clădirii preluate de la Liceul catolic de băieţi la 10 august 1920.

Timp de doi ani, liceul a funcţionat pe baza ordinelor Consiliului Dirigent de la Sibiu şi ale Directoratului General de la Cluj. În al treilea an de activitate, pe baza Ordinului nr. 34131/1921 al Ministerului Instrucţiunii Publice s-a deschis şi o secţie maghiară. Aceasta şi-a început activitatea la 16 noiembrie 1921, în prezenţa întregului corp profesoral al celor două secţii: română şi maghiară.

În anul de debut, liceul a avut 125 de elevi ordinari şi 12 particulari de naţionalitate română, maghiară şi ucraineană. Majoritatea elevilor înscrişi în anul şcolar 1919 – 1920 proveneau din Maramureş (108 din cei 125 elevi ordinari). Ceea ce este de remarcat este numărul mare de elevi din localităţile rurale ale judeţului, comparativ cu cei care proveneau de la Sighet. Astfel, din cei 108 din Maramureş, 88 proveneau din mediul rural şi numai 20 din Sighet.

Situaţia pe naţionalităţi a celor 116 elevi înscrişi la examenul de la finele anului şcolar se prezintă astfel: 111 români, 3 maghiari, un rutean şi un evreu.

După starea socială a părinţilor, între cei 116 elevi înscrişi la examenul de sfârşit de an şcolar 1919 – 1920 predomină elevii aparţinând familiilor de mici proprietari (nu se specifică natura acesteia), 42 din familii de intelectuali (preoţi şi învăţători), 17 din familii de funcţionari publici, 6 din familii de zilieri sau muncitori la mine, 2 din familii de pensionari, 7 din familii de cadre ale armatei, 1 dintr-o familie de mari proprietari. Cei 125 de elevi ordinari înscrişi în primul an de funcţionare, au fost împărţiţi în şapte clase; clasa a opta nu s-a înfiinţat din lipsă de elevi.

La o analiză a situaţiei personalului didactic, asemenea marilor oraşe transilvane, la „Dragoş Vodă” găsim numeroşi profesori cu o temeinică pregătire profesională, pentru care munca la catedră a însemnat un act de mare conştiinţă. În primul an școlar, 1919-1920, au predat 11 profesori, 2 profesori ajutători şi 2 cateheţi:

1. Dr. Eugen Széles – diplomat în limba română şi maghiară, doctor în filozofie; a predat limba română în primul an şcolar; 12 ani vechime la catedră.
2. Josef Sivry – diplomat în limba franceză; detaşat din Franţa, de la Collège de Normandie din Rouen; a predat în primul an; 16 ani vechime la catedră.
3. Dr. Flore Al. George – profesor titular, dirigintele clasei a VII-a , diplomat pentru limba română şi istorie, doctor în filozofie. A predat limba română, latină, istorie, limba greacă; 7 ani vechime la catedră.
4. Dimitrie Simon – „profesor provizor”, dirigintele clasei a VI-a, diplomat în limba română, detaşat din Vechiul Regat; a predat limba română, limba franceză, istorie şi ştiinţe naturale; a fost conducător al Societăţii de lectură şi bibliotecarul liceului; 8 ani de vechime la catedră.
5. Dumitru Ţiganetea – profesor suplinitor de matematică, cu examen fundamental pentru matematică şi fizică, dirigintele clasei a V-a; un an vechime la catedră.
6. Niculaie Doroş – profesor suplinitor de religie greco-catolică, preot; un an vechime la catedră.
7. Gavrilă Pop – profesor practicant pentru limba română, limba franceză şi limba germană; a predat limba franceză, istorie, ştiinţe naturale, limba germană; 12 ani vechime la catedră.
8. Vasile Peta – profesor practicant pentru muzică; a predat muzica şi istoria; un an vechime la catedră;
9. Mihai Antonescu – maestru suplinitor de desen, detaşat din Vechiul Regat; dirigintele clasei I; a predat desen, caligrafie, fizică, ştiinţele naturale; un an vechime la catedră;
10. Dimitrie Braharu – institutor, detaşat din Vechiul Regat; dirigintele clasei a II-a; a predat geografia, fizica, gimnastica; un an vechime la catedră.
11. George Ţarina – profesor practicant pentru limba română, limba latină, teologie; dirigintele clasei a IV-a; a predat limba latină, limba română, geografie; un an vechime la catedră.

Profesori ajutători

12. Ioan Marina – teolog, a predat religia greco-catolică, limba latină, gimnastica;
13. Dr. Titu Doroş – avocat, a predat instrucţia civică;
14. Tiberiu Kiss – medic, a predat igienă.

Catiheţi

15. Petru Ember – preot, a predat religia romano – catolică;
16. Dr. Samuil Danzig – rabin, a predat religia izraelită.

Vom continua și cu alte articole care vor evoca perioade diferite din ”viața”/ istoria Liceului ”Dragoș-Vodă”/ CNDV.

prof. Marius VOINAGHI

sursă foto: Arhiva Liceului ”Dragoș-Vodă”

*****
Casa cu bunici –
anii noștri scrijeliți
pe tocul ușii.

*****
Mai, nori grei pe șes –
rapița încremenind
în aur livid.

*****
Măceș înflorit –
lumânări stinse-n altar,
îngemănate.

*****
Creangă de cireș –
haijin scriind un haiku,
fără cuvinte.

*****

Început de an –
fața plină a lunii,
inelul promis.

*****
Trei fluturi în dans –
ochii verzi ai iubitei,
drum fără nume.

*****
Cinci bucăți de aer,
șapte silabe pe pian –
surâs de haijin.

*****

Focuri în apus,
furtuna de zăpadă –
mirosul tatei.

*****
Coșul pieptului –
la umbra liceului
strat proaspăt de nea.

*****
Ţigară-n balcon,
luna umbrită de nori –
somn fără vise.

Marius VOINAGHI

*****
Hornuri fără fum –
iubita lipsind de-o zi,
de primăvară.

*****
Soare după ploi –
cărăbuș ascuns într-un
salcâm înflorit.

*****
Râul la vale,
fluture-n lanul de grâu –
haijin c-un creion.

*****
Flori de tei pe jos –
pui de bufniță țipând,
după furtună.

*****
Zăpezi de Munte,
pe umărul dezgolit –
fata morgana.

*****
Răsărit de Mai –
umbra templului în vânt
pe Muntele alb.

*****
Punte peste râu –
fotograf cu trepied,
pe pleoape grele.

*****
Mă iubește, nu…
tot așa de nouă ori –
coronițe-n Mai.

*****
Onomastică –
petale de trandafir
purtate de vânt.

*****
Somnul iubitei –
luna ce stă să cadă
la miezul nopții.

Marius VOINAGHI

Primii mei ani de educație nu s-au dovedit a fi foarte luminoși. În clasele I-IV am urât școala și abia așteptam vacanțele, să nu mai pomenesc de faptul că în examenele de la finalul clasei a IV-a am obținut niște note deplorabile, urmând să fiu repartizată la orele cu predare de după masă. Viitorul meu arăta sumbru, dar mie nu prea îmi păsa. Însă, lucrurile aveau să se schimbe în clasele V-VIII, unde am înțeles, în final, că educația era importantă pentru viitorul meu, cu toate că habar nu aveam ce voiam să devin.

Apoi a urmat liceul și absolut totul a luat o întorsătură neașteptată. Colegiul Național „Dragoș Vodă” este locul unde viața mea s-a schimbat radical deoarece aici am întâlnit legende vii. Și când spun legende nu mă refer la cele din cărțile cu povești. Nu. Mă refer la legendele care trăiesc printre noi, deghizate în oameni obișnuiți, dar care, prin „scânteia” lor, schimbă lumea în fiecare zi. Este vorba de cei șase eroi din “Făuritorii” (cartea mea), profesorii Gabriela Ilieș, Oanță Brîndușa, Marius Voinaghi, Nodiș Simona, Burcuș Andrea și Colopelnic Luminița. Ei sunt „profii” care, prin felul lor de a fi, prin iubirea, dedicația și pasiunea cu care își săvârșesc meseria m-au învățat faptul că viața nu înseamnă fuga după bani, stres și griji. Tot de la ei am învățat și faptul că în viață cu toții avem un scop care, dacă îl găsim și îl dezvoltăm, poate aduce roade nu atât pe plan personal, cât și pe plan global! Acum, poate că unii vor crede că exagerez folosind un cuvânt cu o asemenea rezonanță – global – dar dacă stăm să analizăm situația, meseria de profesor, dacă este făcută așa cum trebuie, chiar făurește lumea de mâine, modelând și formând viitoarele generații, generații care vor conduce și vor decide viitorul lumii de mâine. În acest context, putem observa deja imensitatea importanței acestei meserii care, dacă este de proastă calitate așa va fi și viitorul rasei umane.

Tocmai din acest motiv avem nevoie de cât mai mulți profesori precum „Făuritorii” mei. Probabil pentru mulți dintre voi cuvântul „profesor” desemnează o persoană plictisită de viață, închisă la minte, care vă sâcâie cu materia sa pe care nici nu știe să o predea ca lumea. Însă acești șase profi, pe care nu întâmplător i-am selectat drept eroii cărții mele, sunt cu totul diferiți și unici. Ei nu intră la clasă cu gândul să bage cât mai multă materie în elevi, pentru ca apoi să își încheie ora și să plece, fără ca măcar să schimbe două vorbe cu elevii, în afara materiei. Nu. Ei când vin la oră își propun să lege mai întâi o prietenie cu elevii, să aibă o discuție open-minded cu aceștia, să le dea sfaturi, să râdă împreună cu ei astfel că elevii ajung să-i placă și prin urmare, îi determină să le iubească și materia. De asemenea, meseria de ”prof’” nu este o meserie pe care o faci de dragul banilor ci, ca să fii un profesor de succes, trebuie să ai pasiune, devotament și iubire pentru meseria ta. Și asta este exact ceea ce fac acești șase profi – își iubesc meseria, iar acest lucru se resimte din momentul în care intră în clasă. Cu toții sunt senini și zâmbitori, transmițând această stare și elevilor. Iar odată ce elevii văd acești adulți împliniți și pasionați de munca lor, ei efectiv ajung să îi vadă pe acești profi drept modele și sunt determinați de conduita acestora să înceapă să își caute propria vocație și să o dezvolte.

În plus, „Făuritorii” sunt implicați nu doar în predare, ci și în viețile extrașcolare ale elevilor lor; le pasă de aspirațiile noastre, de talentele nostre și de dezvoltarea noastră personală. Toate aceste calități, atât spirituale cât și profesionale fac din acești șase profesori modele demne de urmat de către toate cadrele didactice din această țară, dar și din întreaga lume. Avem nevoie de cât mai mulți profesori precum „Făuritorii” pentru a crea un viitor mai bun, mai educat și mai plin de viață și bunătate.

Datorită acestor șase profesori am reușit să îmi descopăr vocația și puterea lăuntrică. Am ajuns să mă descopăr pe mine. E drept că în acest sens trebuie să îi mulțumesc în primul rând „profei” mele de engleză, Gabriela Ilieș, pe care încă din clasa a IX -a am văzut-o drept un model, iar în timp, după ce ne-am cunoscut mai bine, am ajuns să o văd ca pe un părinte spiritual care mi-a luminat calea și continuă să o lumineze. Ea a fost cea care mi-a deschis ochii prin „scânteia” ei și m-a ajutat să îmi descopăr vocația. Cea de profesor. Iar acum sunt pregătită să mă alătur „Făuritorilor”, care pentru mine sunt cei șase profi magnifici de la CNDV, dar sunt sigură că mai sunt mulți alți profesori „făuritori” în țara asta care își fac meseria din pasiune și devotament și cu ajutorul cărora, prin educație, vom reuși să făurim un viitor mai luminos pentru țara aceasta și, de ce nu, pentru întraga rasă umană.

P.S. – (către Făuritorii mei) sunteți o binecuvântare în viața mea! Vă respect și vă ador pe toți șase! 🙂

Evelin BATIZI,
clasa a XII F, CNDV

*****

Nori suflați de vânt –
prieteni în livadă
discutând aprins.

*****

Ploaie de vară –
soare întins pe ziduri,
vânt întors pe dos.

*****

Marea la reflux –
barză… două, pardon trei,
iar lună plină.

*****

Munte în beznă,
soare ascuns în palmă –
luminiș cu flori.

*****

Ploaie rece-n Mai –
la marginea drumului
o floare de mac.

*****

Munți înzăpeziți –
bufoni ce plâng în oglinzi
seară de seară.

*****

Copilărie –
grădina bunicilor,
puf de păpădii.

*****

Mere coapte-n fân –
scrisori îngălbenite
în iarna lungă.

*****

Bătrân în balcon –
în rotocoale de fum
pierzându-se, dus.

*****
Aprilie-n zori –
mâna ei pe ochii lui,
cer acoperind.

Marius VOINAGHI

Zilele trecute, m-am întâlnit prin centrul orașului nostru cu…. două simpatice tinere: Evelin și Alexandra. Evelin radia de fericire! Părea un personaj SF prin toate caracteristicile exterioare: plutea într-un halou de fericire. Și avea de ce să fie fericită! Ducea în două plase ieftine, comoara ei: tocmai ridicase de la tipografie, cele zece exemplare din romanul ”Făuritorii”. Am înregistrat primele informații despre cartea ei, într-o avalanșă fermecătoare de cuvinte. Am avut privilegiul să fiu primul cumpărător al cărții Evelinei (sper să menționeze acest lucru în viitoarea biografie de super-cunoscut romancier! 🙂 ). Am promis că voi citi romanul, fiind incitat și de dimensiunea astrală a ”eroilor”, și mi-am propus (fără să-i spun), să fiu primul editor al viitorului roman al domnișoarei Batizi. Cred că Evelin, prin această apariție unicat (tiraj 10 exemplare) și-a adus omagiul Colegiului Național ”Dragoș Vodă”, cu ocazia celor 100 de ani de existență. Succes, Evelin! Succes generației F! (Ion Mariș, coordonator Editura ”Valea Verde”, Sighet)

*

Se spune că legendele trăiesc în cărți și povești de mult uitate, însă mulți nu știu că, de fapt, ele trăiesc printre noi și sunt ”ascunse” în oameni simpli și totuși fenomenali. De aceea, am decis să scriu ”Făuritorii” și să le atribui rolurile principale celor șase profesori ”legendari” care îmi predau. Vreau ca lumea să ajungă să îi cunoască pentru a lua exemplul lor. (Evelin Batizi, autorul romanului ”Făuritorii”)

*

Mulți dintre noi spunem despre cărți că sunt doar un ansamblu de foi împletite într-un cotor. Noi greșim, cartea este ceva magic, un mod de a trăi, un mod de a te exprima. Dacă cineva îți spune ,,Citește!… nu îți subestima valoarea și inteligența, nu spune ,,Nu pot! sau ,,Nu înțeleg!’’ Cu fiecare zi dezvoltă-te drag cititor și crește-ți imaginația! Aceste calități le-am observat cu mare băgare de seama la Evelin, o persoană deosebită prin modul său de a gândi. Imaginația lui Evelin trece granițele posibilului, ducându-ne pe culmile celei mai adânci magii.Această persoană răspunde prompt oricărei provocări, este o pată de lumină în acest sumbru joc al vieții .

Viața mereu va fi o provocare iar Evelin mereu va trece orice test prin unealta ei secretă, imaginația. După cum bine v-ați dat seama Evelin este mirifica autoare a cărții ,,Făuritorii’’, punând în joc sufletul ei și visul ei de a deveni profesoară. De aici vine și ideea personajelor, modul în care ea a ales personajele este inedit și nemaiîntâlnit, inspirându-se din viața de zi cu zi a anilor de liceu și admirând fiecare gest sau replică a profesorilor și a colegilor, creionând astfel fiecare personaj în parte. După cum vedeți, imaginația ne poate salva din această ruletă a vieții, făcându-ne pe fiecare să uităm de grijile din afara cotorului fermecat. În această operă a lui Evelin veți putea observa nu numai imaginația acută de care dă dovadă, ci informația pe care aceasta o deține, îmbinând mai multe domenii științifice.

Mereu binele trebuie să învingă răul, însă nimic nu se poate realiza fără muncă. Ceea ce dorește Evelin să sublinieze în acest roman este abilitatea de comunicare și de colaborare care lipsește cu desăvârșire în zilele noastre, dar care dacă este pusă în practică poate aduce o schimbare pe care noi ne dorim să o vedem în lume. Schimbarea a început cu Evelin și inventarea inteligenței artificiale care aduce atât beneficii cât și necazuri.

,,Făuritorii’’ mă duce cu gândul la o lume inimaginabilă, o lume în care prietenia domnește peste tot în lume, în care egalitatea nu e doar în acte, o lume perfectă. Fără formarea de care, putem spune că profităm la școală nu am fi ajuns unde suntem acum, această formare o dobândim de la dragii noștri profesori, liderii clasei făuritoare, cei care ne conduc prin înțelepciune și prin blândețe și mai ales prin umanitate, prin sentimente bine clădite.

Umanitatea și sentimentele ne leagă pe toți indiferent de etnie, limbă sau religie, cu toții suntem, practic, sigheteni și maramureșeni. Armurile pe care noi trebuie să le folosim sunt dragostea și inteligența pentru a înfrânge răutatea.

,,De ce a ales Evelin să introducă în cartea ei profesorii?’’. Cu toții vă gândiți la asta, tocmai de aceea avem și o explicație, Evelin a ales ca personaje profesorii de la clasă deoarece îi consideră niște modele demne de urmat în viață, dând dovadă de compasiune, atașament, iubire față de noi toți, indiferent dacă i-am supărat sau nu. În ei nu există răutate, există doar corectitudine, inteligență, independență și un tact didactic deosebit. Au trecut de mult granițele psihopedagogiei, ei ne-au devenit prieteni, confidenți și putem spune că ne-au devenit chiar și părinți.

Fiecare calitate principală a persoanelor din jurul ei are un personaj-reflector în carte, însă cine sunt personajele nu vă vom dezvălui, ci vă vom lăsa să meditați asupra acestui mister. Misterul lui Evelin este mai mult decât veți putea gândi vreodată deoarece la sute de întrebări nu putem găsi răspuns. Această întrebare este una dintre cele câteva sute ,,Știe cineva la ce se gândește Evelin?’’.

Iar pentru sfârșit vă propun o provocare, două cărți pe săptămână! Nu e deloc ușor să scrii, dar e ușor să citești, haideți să citim cu toții, să descoperim adevărata umanitate și adevăratele mistere ale vitorului, împreună! Mai mult de atât, haideți să descoperim ,,Făuritorii’’ acestei lumi și câștigătorii jocului. Tuturor ne place să (ne) jucăm și evident să câștigăm. Să încercăm să câștigăm și câteva cuvinte în plus în vocabularul nostru! (Georgiana Nistor, XII F)

*

Evelin este o elevă cum puține mai sunt în ziua de astăzi: super determinată! O fată modestă, cu mult bun simț, comunicativă și de o veselie molipsitoare, Evelin a fost mereu eleva care avea un plan, avea ceva de realizat, avea un vis. Și nu s-a dat bătută până nu și-a văzut visul cu ochii. În general e o fată care luptă pentru scopurile ei, muncește și perseverează până la capăt. Are atâta energie pozitivă încât reușește să mobilizeze și pe alții. Evelin e o scumpete și sunt foarte mândră de ea! (prof. Andrea Burcuș, diriginta clasei a XII-a F)

*

Evelin e eleva care mă așteaptă mereu pe scări și mă conduce până în sala de clasă. N-am întrebat-o niciodată de ce face acest lucru. Îmi place să îmi imaginez că vrea să fie prima care îmi spune ,,Bonjour, madame!” și care îmi transmite pofta ei de viață, de ora respectivă. De câte ori are ocazia, îmi împărtășește ideile ei trăznite, imaginația debordantă cu un haz și o naturalețe de parcă ne cunoaștem de când e lumea. Dacă așa e și cartea pe care a scris-o, de-abia aștept să o citesc! (prof. Luminița Colopelnic)

*

Evelin este o elevă cu totul deosebită. O ambiție extraordinară și perseverență în tot ceea ce face au fost factorii esențiali ai acestei deveniri. Eleva timidă din primul an de liceu, s-a descoperit pe sine și forța ei interioară. Elementele cotidianului au fost rescrise într-o manieră vizionară neobișnuită. Felicitări, Evelin! (prof. Gabriela Ilieș)

*

Pe Evelin am remarcat-o din primele ore la clasă. Este genul de elevă exuberantă, atentă la detalii, simpatică. Fiindcă era pe fază imediat, îți comenta o idee pe care o predai la lecție. De acolo se pornea o discuție interesantă de unde reieșea imaginația debordantă. Ideea cărții am concretizat-o în ore întregi de dialoguri la clasă. Sper, așa, pe undeva că am fost și eu un factor încurajator pentru apariția acestei cărți. Și, bineînțeles, că mă simt mândră să fiu unul din eroii din poveste. (prof. Simona Nodiș)

*

Evelin m-a făcut personaj de roman! Habar n-aveam ce născocește în mintea ei! Dar, ”produsul” final, deși SF, ne lămurește asupra calităților unor eroi. Mi-am dat seama că nu (neapărat) de science-fiction avem nevoie noi, profesorii, pentru a-i determina pe inteligenții noștri elevi să iubească și cuvântul scris! Sunt mândră de voi, elevii mei, aparent de neînțeles, dar, wow, ce frumoase sunt rezultatele când se creează o prietenie având un ”fals” substrat romanesc! Baftă în viața reală, dragii mei elevi! Valete, carissimi et carissimae! (prof. Brîndușa Oanță)

N.r. Pentru a vă stârni interesul, vă prezentăm personajele principale din roman (în ordine alfabetică): Andrea Burcuș (Jane Peterson), Luminița Colopelnic (Elizabeth Hamilton), Gabriela Ilieș (Allice Birmingham), Simona Nodiș (Katherine Keith), Brîndușa Oanță (Bridget Morgan), Marius Voinaghi (Michael Winston). ”Făuritorul” coperții romanului: Mihai Bodnariuc, XII F.

Salut, Sighet!

O interesantă expoziție itinerantă, “Reforma în Europa de Răsărit – Transilvania”, a poposit și în orașul nostru fiind oferită publicului de către Forumul Cultural German pentru Europa de Est, (înființat în anul 2000 la Postdam), acțiune realizată în parteneriat și cu alte organizații. Expoziția a fost deschisă publicului pe parcursul săptămânii trecute (18 – 23 noiembrie 2018), fiind găzduită de către Biserica Reformată din Sighet.

Debutul reformei religioase demarate prin afișarea tezelor lui Martin Luther pe ușa Bisericii din Wittenberg în anul 1517 a generat schimbări profunde în toată Europa și implicit în Principatul Transilvaniei de la acea vreme. Mari părți (țări) din Europa Centrală și de Est au trecut la protestantism iar cei 500 de ani de reformă marcați în anul 2017 au prilejuit diverse activități de informare, prin care s-a evidențiat aportul lui Martin Luther la transformarea bisericii catolice dar, indirect, și a celorlalte confesiuni. Actuala toleranță religioasă și pluralismul confesional au la bază, probabil, și reformele lutherane, care au schimbat dramatic “harta” credinței.

Expoziția, constând dintr-un număr de 10 module (panouri), care sintetizează în limbile germană, română și maghiară întreaga evoluție a reformei în Europa de Răsărit, a avut parte – din păcate – de puțini vizitatori, probabil și din pricina unei slabe mediatizări.

Păcat, informațiile pe care ni le transmite expoziția sunt deosebit de utile și interesante.

NB: Am întâlnit totuși în momentul vizitei noastre un grup de elevi de la C.N. ”Dragoș Vodă”, însoțiți de profesorul lor de istorie, Marius Voinaghi.

Salut, Sighet!

În urma unui atent și riguros proces de evaluare, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a selectat cea de-a doua generație de profesori SMART, care se va implica în programul strategic ”Predau educație media! – Laboratorul de educație și cultură media”, un proiect realizat în parteneriat cu Romanian-American Foundation.

Din cei 113 profesori care au aplicat pentru “Laboratorul de educație și cultură media”, 57 de dascăli din toată țara, care predau descipline umaniste (limba română, limba engleză, limba franceză, istorie, științe sociale), au devenit membri ai acestuia.

Din Maramureș, doar de la Colegiul Național „Dragoș Vodă”, Sighet, vor face parte din echipa profesorilor SMART, Claudia Hotea (prof. engleză), Brîndușa Oanță (prof. latină-română), Crina Voinaghi (prof. franceză), Marius Voinaghi (prof. istorie). Ei vor participa, timp de trei ani, la activități de training și, ulterior, de implementare în procesul educațional a cunoștințelor dobândite.

Proiectul va demara în luna iulie a.c., cu o Școală de vară organizată la București, urmată de activități în teritoriu, la care vor participa experți CJI, organizarea de întâlniri de informare, workshop-uri pentru elevii de la CNDV etc.

Prin intermediul profesorilor SMART, se vor implementa, în fiecare unitate școlară din care aceștia provin, elemente de educație media în programele educaționale de liceu pentru disciplinele umaniste, pentru ca tinerii să înțeleagă și să respecte rolul media într-o societate democratică, să distingă informația de propagandă și să folosească responsabil rețelele sociale. 

Salut, Sighet!

Foto (în ordine): Claudia Hotea, Brîndușa Oanță, Crina Voinaghi, Marius Voinaghi