A doua zi… ore de neuitat la Festivalul de Poezie Sighetean! (autor, Ion Mariș)

Vineri, 25 septembrie 2026, Festivalul Internațional de Poezie de la Sighet s-a axat pe Artă și… Memorie, de la „Obsesii” la Memoria unei teribile închisori. Într-o singură zi, Sighetul s-a „devoalat” printr-un program cultural în care arta și istoria tragică a locului s-au întâlnit într-un dialog inedit și profund.

Ziua a debutat (ora 10:00) la Centrul Cultural – Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul”, cu… „Artă la Palat”, o întâlnire informală între artele vizuale și poezie. Expoziția „Obsesii”, semnată de sculptorul Ioan Pop Vereta, a fost punctul de plecare al incursiunii într-un univers în care materia (andezit, marmură, lemn etc) s-a transformat – dincolo de ceea ce s-a „văzut” – în poezie. A fost vizitat Palatul, colecțiile de carte rară, expozițiile temporare și… lumea păpușilor (sute de exponate, surprinzătoare, care aminteau de anii copilăriei). Picturile murale (re)descoperite, vitraliile sobre, succesiunea culorilor, au creat, creează o ambianță fascinantă. Sculptura și poezia s-au întâlnit aici nu într-o confruntare, ci într-un schimb de mesaje complementare. A fost o invitație adresată publicului de a privi altfel arta și – în mod sigur – de a descoperi frumusețea nepervertită.

De la artă, drumul zilei a continuat către unul dintre cele mai tulburătoare locuri ale memoriei românești.
La ora 12:00, la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighet, a avut loc inaugurarea Centrului multifuncțional. Cuvântul de deschidere i-a aparținut poetei Ana Blandiana, președinta Fundației Academia Civică, al cărei nume este strâns legat de existența Memorialului Sighet… „de la idee la faptă”. În prezența unui numeros public și-a unor invitați de marcă a fost lansată cartea „Memorialul Sighet, de la idee la faptă”, de Nicolae Noica – o incursiune în istoria unui proiect care a demonstrat forța atitudinii civice în drumul spre normalitate al unui popor.

La ora 17:00, zidurile Memorialului au lăst loc scenei. „Mărturii din închisori”, spectacolul de teatru-document al Secției de Teatru a Centrului Cultural Sighetu Marmației, care a adus în fața publicului (din nou foarte numeros) povești și destine feminine marcate de inumana experiență din închisorile comuniste.
Pentru cei care privesc istoria de la „distanță”, teatrul poate fi puntea către înțelegerea ei umană. Pentru cei care cunosc deja suferințele unor femei puternice, poate fi o formă de a nu lăsa să se piardă lupta și amintirea lor.

Emoțiile zilei s-au amplificat la ora 20:30, în „Spațiul de reculegere și rugăciune”. Recitalul de poezie susținut de poeții invitați la Festivalul Internațional de Poezie, alături de poeți din Republica Moldova, invitați de PEN Club România și PEN Club Moldova la Conferința „Istoria ca viitor”, organizată de Fundația Academia Civică, a reverberat peste tăcerea și „forța” lumânărilor. Mult mai târziu în noapte, după plecarea noastră, vocile poeților continuau să „ardă” împreună cu lumina lumânărilor Memorialului.

După arta vizuală, după carte și după mărturia dusă pe scenă a rămas, rămâne poezia. Poate că nu există un loc mai potrivit decât Sighetul pentru o asemenea succesiune de întâlniri. Pentru că aici durerosul trecut nu poate fi uitat și nici transformat în simplă statistică, în niște imagini pe pereții celulelor pe unde au trecut unii dintre semenii noștri.
Trecutul trebuie înțeles, respectat… Poezia continuă!

Foto & text: Ion Mariș




Urmele sfinților ucraineni în România

Sâmbătă, 13 iunie 2026, în ajunul Duminicii tuturor sfinților români/ ucraineni, Vicariatul Ortodox Ucrainean din România, în parteneriat cu Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighet, organizează Simpozionul „Urmele sfinților ucraineni în România”.

Sfântul Paisie de la Neamț (Velicikovski) și Sfântul Vasile de la Poiana Mărului sunt cei mai cunoscuți monahi ucraineni care și-au găsit refugiul pe teritoriul României. Activitatea lor a avut ca efect renașterea monahismului ortodox. Sfântul Paisie Velicikovski este ocrotirorul ucrainenilor ortodocși din România.

Sfântul Alexie Kabaliuk, condamnat la închisoare pentru propovăduirea credinței ortodoxe în urma unui celebru proces care a avut loc la Sighet, a avut legături cu localitățile din stânga Tisei, de la Remeți până la Valea Vișeului.

Va fi evocată importanța acestor trei mari sfinți ucraineni prin prezentări susținute, în limba română, de către preoți ai Vicariatului, la biserica ortodoxă ucraineană din Sighet, începând cu ora 13:00. După susținerea acestora va fi vizitat Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, locul în care Sf. Alexie a fost întemnițat.

Vă așteptăm cu drag la acest eveniment, pentru a descoperi sau a ne reaminti impactul pe care acești mari sfinți ucraineni l-au avut asupra lumii ortodoxe.

Vicariatul Ortodox Ucrainean din România




Expoziția foto-documentară „Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist”

Expoziția foto-documentară „Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist”, o expoziție realizată de Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei este găzduită în perioada 16 august – 10 septembrie 2024 la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighet.

***

Muzeul Național de Istorie a Moldovei în parteneriat cu Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei Sighet prezintă expoziția foto-documentară „Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist”.

Expoziția foto-documentară „Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist” prezintă narațiunile victimelor și supraviețuitorilor represiunilor politice și deportărilor în masă din perioada sovietică. Imaginile și documentele expuse din fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei și a celor valorificate în cadrul Programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953” prezintă publicului larg ororile regimului totalitar-sovietic și memoria acestei tragice perioade în societatea de astăzi.

Expoziția a fost elaborată în cadrul proiectului „Cultura memoriei pentru societățile în proces de transformare democratică: promovarea celor mai bune practici între Lituania și Republica Moldova”, susținut de Programul „The Development Cooperation and Democracy Promotion Programme” al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania în Republica Moldova.