Miercuri, 2 septembrie 2026, la ora 10:00, va avea loc deschiderea expoziției „Sybir – închisoarea popoarelor”, o expoziție a Muzeum Pamięci Sybiru.

La deschiderea din 2 septembrie vor participa prof. dr hab. Wojciech Śleszyński, directorul Muzeului Memorial Sybir, dr. Piotr Popławski, șeful Departamentului Proiecte Culturale și Educaționale, dr. Ludmila Cojocaru, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, dr. Andrea Dobeș și dr. Gh. Mihai Bârlea, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței.

Expoziția va fi deschisă în perioada 02-30 septembrie 2026.

Un eveniment organizat în parteneriat de Muzeum Pamięci Sybiru, Ambasada Republicii Polone la Chișinău, Muzeul Național de Istorie a Moldovei și Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței.

Expoziția prezintă o istorie în care se regăsește fiecare din noi sau cei dragi nouă, inclusiv părinții, buneii și familiile noastre. În limba poloneză, „Sybir” nu desemnează un spațiu geografic, ci un concept istoric și emoțional. El se referă la toate regiunile Imperiului Rus și ale Uniunii Sovietice unde, din secolul al XVI-lea până la mijlocul secolului al XX-lea, prizonieri de război și persoane condamnate au fost exilați, iar milioane de oameni din diverse țări și națiuni au fost deportați. „Sybir” nu înseamnă doar Siberia, ci și teritorii europene ale Rusiei, Asia Centrală și Orientul Îndepărtat. În secolul al XX-lea, aceste întinderi au devenit cea mai mare închisoare din lume. „Sybir” este astăzi un simbol al suferinței, durerii și dorului, dar și al rezistenței și luptei pentru supraviețuire.

Demersul expozițional abordează istoria celui de-al Doilea Război Mondial, fără a se concentra asupra operațiunilor militare, ci asupra oamenilor – cetățeni polonezi aflați sub ocupație sovietică. Procesul de sovietizare a început prin distrugerea elitelor și a continuat cu represiuni sistematice asupra întregii societăți. Deportările, arestările și teroarea psihologică au devenit instrumente de control. Expoziția urmărește drama vieții lor: de la invazia Poloniei de către Uniunea Sovietică, la 17 septembrie 1939, prin deportările în masă și lagărele de muncă, până la șansa de a părăsi Uniunea Sovietică – mai întâi cu Armata generalului Anders, apoi sub conducerea lui Zygmunt Berling și, în final, prin întoarcerile în masă de după război.

Ca parte a istoriei comune a Europei Centrale și de Est, expoziția reflectă și istoria locuitorilor din Basarabia, după instaurarea ocupației sovietice. Deportările staliniste au constituit una dintre principalele forme de represiune, vizând atât populația românească, cât și comunitățile etnice locale. Mărturiile supraviețuitorilor din RSS Moldovenească evocă suferință și durere: mulți au numit „Siberie de gheață” locurile unde au fost duși „pe vecie”, condamnați la muncă silnică, lipsiți de hrană, condiții sanitare și îngrijiri medicale.

Expoziția dezvăluie realitatea muncii silnice, a frigului cumplit, a condițiilor precare de viață și a lipsei de drepturi în Gulagul siberian. Totodată, ea subliniază că, în mijlocul acestei existențe dramatice, speranța reîntâlnirii cu cei dragi, dorul de casă și credința creștină au rămas pentru mulți deportați singurele surse de rezistență și supraviețuire. După decenii în care aceste memorii au fost trecute cu vederea, ele se constituie astăzi într-o „carte deschisă a trecutului nostru comun”.

Comunicat de presă

Joi, 24 august 2023, la Sighet, la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței a demarat… Memorialul „Brătienii” la Șah, ediția a V –a. Competiția este organizată de către Clubul Sportiv „SIG-MAR” în parteneriat cu Federația Română de Șah, fiind susținută financiar de către Consiliul Județean Maramureș.

Memorialul de Șah „Brătienii” este organizat pe trei secțiuni: Open general (adulți și copii peste 12 ani, legitimați), Copii legitimați (sub 12 ani) și Copii nelegitimați. La toate categoriile se vor desfășura jocurile pe parcursul a 7 runde.
Joi, 24 august 2023, a început „Openul general” care se încheie duminică, 27 august 2023. Vineri și sâmbătă intră în competiție și participanții de la celelalte două categorii.
La ediția din acest an s-au înscris peste 45 de șahiști (legitimați și nelegitimați) din patru județe, plus Capitala (Bistrița, București, Harghita, Iași, Maramureș).
Sunt puse în joc numeroase premii și premii speciale (ex. la „Open general”: Locul I, Premiul I.C. Brătianu – 1000 lei, Locul II, Premiul Dinu Brătianu – 750 lei, Locul III, Premiul Gheorghe Brătianu – 500 lei), cupe, medalii, diplome, pentru toate categoriile din concurs.
Directorul turneului este d-na Daniela Onița – Ivașcu.
Arbitrii competiției sunt: Ioan Costiuc și Andrei Jurassa.

Festivitatea de premiere va avea loc duminică, 27 august 2023, de la ora 18:00.

I. Mariș

2022.07.07. 0ra 19:00. Sighetu Marmației. Memorialul. Ultima reprezentație. Și atunci oamenii au devenit păsări.
Tineri, foarte tineri atât actorii cât și majoritatea spectatorilor. Au auzit despre comunism din poveștile părinților și bunicilor. La Memorial au avut ocazia să experimenteze un alt mod de a vizita muzeul. Au întâlnit alte chipuri tinere în imaginile de pe pereți, ale celor care și-au lăsat tinerețea în închisoare, în pământ, în libertate…

Celulele închisorii au prins viață, au devenit scenă și au lăsat să răzbată durerea, suferința, teroarea semănate de torționari – păsări  de pradă –  urmărindu-și victima prin toate cotloanele sufletului, dezumanizând, spălând creiere, pervertind, umilind, ucigând – devenind dependenți de ură, în numele unei noi ere. Fragmente din viețile în detenție, făcându-te martor la suferință, la durere, la moarte, la eliberare. Publicul devenind actor, alături de actorii adevărați – ,,Viața a pierdut în fața morții, dar memoria câștigă în fața neantului”.

În tot spectacolul ești imersat în atmosfera apăsătoare din care vrei să scapi, să evadezi…. rațiunea îți repetă că e doar un spectacol, dar vezi suflete suferind lângă tine, se urlă, bâtele ți se agită în față, ți se repetă obsesiv că partidul  e omniprezent, ți se oferă scăparea în schimbul asumării rolului de torționar… și simți cum te copleșește un val de frică amestecat cu amărăciune – realizezi că ești fragil, ești manipulabil…  dincolo de toate stă ascunsă, în sufletul chircit ca un pumn, scânteia de speranță și credință. Ai fi ales chinul sau vina trădării, a renunțării la sine? Rămâi cu întrebarea…

Lanțurile pot fi legate de mâini și de picioare, dar sufletul zboară liber pentru a renaște, asemeni păsărilor Phoenix, în lumină, salvat de credință sau în credință. Moartea e văzută doar ca o izbăvire a trupului, care nu mai trebuie să suporte durerea, frica și prigoana – ,,Cine uită trecutul e condamnat să-l repete”.  Imaginea Mariei murind fizic sau mai degrabă sufletul ei înălțându-se asemeni zborului păsărilor unind cerul și pămîntul se suprapune peste valsul care încerca să înece suferința, să o nege ca și cum ea nu ar fi existat niciodată. Iar în final pentru ca sufletul pasăre să se poată așeza cuminte deasupra lumii, în ritm de rugăciune, cei prezenți au pornit în procesiune să aprindă ritualic, solemn, lumânări în memoria tuturor celor care fac parte din cortegiul sacrificaților pentru care singura vină a fost că nu și-au abandonat sufletul, credința și idealurile.

Pentru că atmosfera creată te lasă fără cuvinte, la final aplauzele spectatorilor au fost modul de a mulțumi actorilor, regizorilor și tuturor celor implicați în desfășurarea acestui moment.

Oare întâmplător rândunelele și-au făcut cuib sub streașina Memorialului, pe pietonală?

Roxana Pontoș

Vineri, 03 iunie 2022, a avut loc la Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din orașul nostru o interesantă conferință de presă, organizată de Fundația Academia Civică. De ce interesantă? Pentru că a fost vorba și despre… bani, nota bene!, nu despre bani „pierduți” ci despre o importantă sumă atrasă la Sighet, o investiție care îmbogățește patrimoniul local.

La conferință au participat doamna Csilla Hegedüs, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnul Zsolt Matuz, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, domnul Vasile Moldovan, primarul orașului Sighetu Marmației, doamna Ana Blandiana, președinte al Fundației Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului, doamna Ioana Boca, director executiv al Fundației Academia Civică, domnul Gheorghe Mihai Bârlea, membru în Consiliul Director al Fundației Academia Civică, dl. Petru Iuga, directorul muzeului Memorialului Victimelor Comunismului.

„Memorialul” sighetean, onorat în anul 2018 cu titlul „Marca Patrimoniului European” (precizăm că în țara noastră există doar două situri care au obținut acest titlu iar în întreaga Europă sunt 60), va fi finanțat – în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – cu suma de aproximativ două milioane de euro (inclusiv TVA) pentru proiectul „Centru multifuncțional”.

Evident, la întîlnirea desfășurată în sala de conferințe a Memorialului, a fost prezentă presa locală și județeană.
Au oferit detalii despre finanțarea acestui proiect doamnele Ana Blandiana preşedintele Fundației Academia Civică fondator al Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din Sighetu Marmaţiei, Csilla Hegedüs, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ioana Boca, director executiv al Fundației Academia Civică. O scurtă intervenție a avut și dl. Vasile Moldovan, primarul municipiului nostru.

Proiectul (care se estimează că va fi finalizat în anul 2026), presupune realizarea unui spațiu expozițional în podul clădirii muzeului și, în apropierea Memorialului Sighet, înființarea unui Centru multifuncțional, cu săli de conferințe, săli pentru cursuri etc, destinate programelor educaționale și de cercetare pe care le susține Fundația Academia Civică.

Doamna Csilla Hegedüs, în dialog cu presa, a răspuns tuturor întrebărilor și a oferit mai multe detalii despre un proiect care va crește nu doar valoarea patrimonială (materială) a complexului Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din Sighet ci și atractivitatea… educațional – turistică.

Foto & text: Ion Mariș

„Istoria este fluidă”… spunea un istoric, adăugând că „istoria înseamnă conflict”. Conflictul între civilizații, conflictul dintre democrație și totalitarism, dintre național și global, dintre dezbinare și unificare etc. Oare ne putem „detașa” de trecut pentru a putea construi un viitor „armonios”, fără umbre (umbra… rublei)? Prezentul nu (ne) încurajează optimismul și speranța într-un viitor neconflictual. Fluiditatea istoriei o simțim azi în viețile noastre.

Ziua Memoriei – Ziua porților deschise se „repetă” la Sighet de un sfert de secol. Probabil memoria poate fi salvarea noastră dacă reușim să găsim „sensul” trecutului. Dar trecutul a devenit mai dureros pentru noi în condițiile unui conflict (re)aprins în Estul Europei, conflict care ne propune o altă „variantă” pentru „Sfârșitul istoriei și ultimul om” (Francis Fukuyama).

„Amintirea suferinței” și discuțiile focalizate pe „Europa și post – comunismul” prezentului au fost esența dezbaterii moderate de doamna Ana Blandiana. Am asistat la o lecție de istorie „extrasă” dintr-un trecut nu foarte îndepărtat, care, în aceste zile tulburi, cu război și amenințări dramatice la marginea Sighetului, ne (re)aduc în minte traumele provocate de ideologii distopice.

Între zidurile fostei închisori politice din Sighet, azi „Memorialul” cunoscut în întreaga Europă, în locul unde au fost distruse vieți, familii, structuri democratice, în locul unde s-a reinstaurat speranța într-o evoluție „normală” a țării și a zonei noastre, întâlnirea a debutat cu un moment de reculegere ținut în memoria celor plecați la cer în ultima perioadă, Ion Ilban (deținut politic) și Robert Fūrtos (istoric).

În continuare, au făcut recurs la istorie și memorie foștii deținuți politici Sergiu Rizescu și Nistor Man (fost elev al Liceului „Dragoș – Vodă” din Sighet). A fost prezent la întâlnire un alt fost deținut politic, Octavian Bjoza, un nume important în lupta anticomunistă dar și un public numeros, oameni sosiți din întreaga țară, legați iremediabil de eroii tăcuți, dispăruți și eroii prezenți, supraviețuitori dintr-o epocă impusă pe criterii nefaste.
Au urmat luările de cuvânt ale prof. dr. Liviu Țârău (UBB Cluj – Napoca), Ionuț Gherasim (nepotul lui Ilie Lazăr, președintele Fundației Coposu), Leontin Iuhasz (fiul doamnei Doina Cornea), Gheorghe Mihai Bârlea (fost director al Memorialului sighetean), care au făcut conexiuni între durerile trecutului și convulsiile/ vulnerabilitățile prezentului în Europa.

Tot despre durere, suferință, teroare, rezistență, istorie însângerată, au vorbit – în secțiunea dedicată lansărilor de carte – Ioana Boca, preotul Cristian Langa, Cornel Jurju, Emanuel Cosmovici, Liviu Țârău, Ana Blandiana, Monica Mărgineanu, Mariana Gorczyca. „Prețul credinței”, Suferința nu se dă la frați. Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Munții Apuseni”, „Realiter” și „Rubla, locul fără umbră” sunt volume consistente care pot fi apreciate doar citindu-le. Trebuie să facem asta chiar dacă subiectele sunt tragice, precum istoria noastră în perioada în care se „propunea” omul nou la… conducerea Estului Europei.

Mă întreb dacă „mărturia” istoriei secolului XX poate (ar putea?!) schimba cursul secolului XXI care… va fi (poate fi!) religios sau nu va fi deloc!

Foto & text: Ion Mariș