Proiectul meșteșugART, la final

Proiectul mestesugART, co-finanțat de AFCN, derulat pe parcursul a 4 luni, și-a propus prezentarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial, în cazul nostru meșteșugul sculpturii în lemn, dar și a meșterilor populari care continuă acest meșteșug. Cultura tradițională maramureșeană se exprimă cu ajutorul meșteșugurilor vechi de ani de zile care încă se practică în zonă, iar meşterii populari îşi practică meşteşugul la ei acasă, în atelierele lor.

În fiecare localitate cercetată în cadrul proiectului, dar și din întreg Maramureșul, există meșteri specializați care lucrează mobilier tradițional (mese, scaune, lăzi pentru depozitatul textilelor, cuiere, paturi etc.), unelte agricole, troițe, obiecte de cult, case tradiționale, instalații tehnice, execută lucrări de tâmplărie, mici obiecte de artizanat etc. Aceștia sunt fie țărani care se ocupă ocazional de această meserie, dar mai pricepuți în arta cioplitului ”meșteri pă sama lor”, fie membrii familiei. Meșterii au învățat fie singuri, fie au preluat meseria pe linia neamului sau au afinități în acest domeniu.

Azi, în localitățile cercetate de noi, am identificat 45 meșteri, sculptori în lemn, dintre care 9 în Vadu Izei, 16 în Valea Stejarului, 7 în Breb, 4 în Călinești, 3 în Văleni și 6 în Desești. Aceștia sculptează mobilier tradițional (cuiere, lăzi de zestre, mese, scaune etc.), porți, prispe, mobilier bisericesc, obiecte casnice, obiecte de ritual, obiecte de artizanat, execută lucrări de tâmplărie, construiesc și/sau restaurează case tradiționale. Toți sunt meșteri iscusiți, care au învățat meșteșugul fie pe linie familială, fie au fost ucenici pe lângă sculptori pricepuți, fie au făcut specializări în domeniu. Meșterii pe care i-am regăsit azi în teren sunt cei ce vor duce mai departe acest meșteșug și artă pe care au „moștenit-o”, sunt cei care creează adevărate sculpturi în lemn și caută să transmită „vechi mituri ale spiritualității maramureșene”, dupa cum afirma Franc isc Nistor.

Pe lângă identificarea meșterilor, în cadrul proiectului a fost amenajat un atelier de tâmplărie în Muzeul Satului Maramureșean, unde, în perioada sezonului turistic, se vor desfășura ateliere de lucru sub îndrumarea meșterilor populari, sculptori în lemn, din zona Maramureșului istoric.

O acțiune importantă a fost conceperea unor activități alternative extracurriculare dedicate elevilor. Astfel, au fost implicați elevi de la cele două licee de specialitate din orașul nostru, respectiv Liceul Forestier, care are și profil de prelucrare a lemnului și Liceul Tehnologic Marmația. Aceștia au participat la workshop-urile interactive cu meșterii populari, iar lucrările realizate au făcut obiectul unei expoziții temporare organizate în atelierul meșteșugăresc, special amenajat în Muzeul satului Maramureșean.

Toate activitățile și munca de cercetare realizate în cadrul proiectului vor face obiectul unei cărți – album, care va ieși de sub tipar în perioada imediat următoare.

Mulțumim partenerilor noștri pentru implicarea de care au dat dovadă! Mulțumim meșterilor populari care ne-au stat la dispoziție pe tot parcursul derulării proiectului! Mulțumim elevilor care au fost dornici să afle și să descopere tehnicile tradiționale de prelucrare a lemnului!
.

Dr. Mirela Ana BARZ
Manager interimar Muzeul Maramureșan




meșteșugART, un proiect cultural al Muzeului Maramureșan, finanțat de AFCN

În sesiunea a II-a de finanțare AFCN, Muzeul Maramureșan a câștigat proiectul cultural „meșteșugART”, aria Patrimoniul cultural imaterial.

Proiectul meșteșugART își propune prezentarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial, în cazul nostru meșteșugul sculpturii în lemn, dar și a meșterilor populari care continuă acest meșteșug, să contribuie la îmbunătățirea cadrului și a mijloacelor de acţiune pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial din Maramureșul istoric.

Scopul acestui proiect este promovarea patrimoniului cultural imaterial în rândul elevilor, prin învățarea tehnicilor tradiționale de sculptură în lemn de la meșterii populari implicați în proiect și valorificarea acestora. Obiectivul general este protejarea, promovarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial în rândul elevilor.

Proiectul se va derula pe parcursul a 4 luni, iar rezultatul final, expoziția tematică temporară, cât și workshop-urile cu meșterii talentați, realizate în cadrul proiectului, vor putea prezenta publicului larg și vizitatorilor aspecte importante din această parte a patrimoniului cultural imaterial, lărgindu-se astfel aria de promovare a proiectului și rezultatele acestuia.

În cadrul acestui proiect sunt implicați elevii celor două licee de specialitate din orașul nostru, respectiv Liceul Forestier, care are și profil de prelucrare a lemnului și Liceul Tehnologic MARMAȚIA. Aceștia vor participa la workshop-urile interactive cu meșterii populari, iar obiectele realizate de ei în cadrul acestor ateliere vor face obiectul unor expoziții temporare organizate la Muzeul Maramureșan, Secția în aer liber, dar și la liceele partenere.

Proiectul nostru constă în amenajarea unei anexe gospodărești existente în Muzeul Maramureșan – Secția în aer liber, organizarea unor ateliere meșteșugărești, confecționarea de obiecte din lemn, sculptura în lemn, ce vor avea ca obiectiv reabilitarea elementelor culturale pierdute sau pe cale de dispariție (unelte, tehnici, motive). Atelierele vor urmări repunerea în valoare a meșteșugurilor locale, precum prelucrarea lemnului, prin aducerea elevilor de la cele două licee partenere în proiect, care vor învăța de la meșterii populari autentici implicați în proiect tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului.

Maramureșul este recunoscut ca și țara lemnului, iar sculptura în lemn se remarcă printre meșteșugurile tradiționale. Acestea din urmă sunt expresia culturii noastre maramureșene, iar meșterii populari le practică la ei acasă, în atelierele lor. Meșteșugul prelucrării lemnului supraviețuiește și va continua să supraviețuiască și va reprezenta, în permanență, marca noastră de identitate în conceptul cultural național.

Dr. BARZ Mirela Ana, expert patrimoniul cultural mobil

sursă foto: meșteșugART MM