Expoziția „Mame cu brațele goale”

Muzeul Maramureșan vă invită joi, 7 martie 2024, ora 13:00, la deschiderea expoziției de fotografie și povești realizată de Camelia Rangu (Popescu) „Mame cu brațele goale”.  Muzeul Maramureșan este a treia organizație care găzduiește această expoziție. Anterior expoziția a fost prezentată în 2022 la Timișoara, iar în 2023 a fost itinerată la Brașov.

Expoziția „Mame cu brațele goale”, organizată în perioada 7 martie-7 mai 2024, face parte din proiectul artistic, educațional și social cu același nume început în septembrie 2021 de artista Camelia Rangu (Popescu) pe tema pierderii de sarcină. El a apărut din experiența personală și din nevoia acută de a căuta alte mame cu povești similare și de a forma un altfel de „acasă” alături de ele. Timp de 15 luni au fost colecționate poveștile femeilor care au experimentat acest tip de traumă. Poveștile primite au fost folosite ca sursă de inspirație pentru fotografii „metaforă”, imagini blânde care să însoțească privitorul de-a lungul lecturii unor dureri de multe ori ascunse. Una din patru femei pierde o sarcină, iar această expoziție oferă un spațiu de reflecție pe teme ca doliu, vindecare și acceptare. Mai multe informații despre proiect pot fi accesate aici: https://www.facebook.com/mamecubratelegoale

Camelia Rangu (Popescu) este artist vizual și activează în Timișoara ca liber profesionist în domeniul culturii și educației. A finalizat în 2021 cursurile masterale la Universitatea de Vest Timișoara, secția Foto-Video și face fotografii în mod profesionist de 15 ani. Are în palmares patru expoziții personale itinerate în: Timișoara, București, Cluj-Napoca, Sibiu și Brașov, și expoziții de grup, atât în țară, cât și în străinătate. Ca manager de proiect în cadrul Asociației Sinaptica, Camelia a coordonat și a participat la proiecte artistice, de educație prin cultură, dar și în proiecte cu valențe sociale. În urma pierderii fetiței sale, Dalia, a inițiat proiectul Mame cu brațele goale. Acest proiect reia explorările sale artistice anterioare și proiectele legate de feminitate, de data asta adăugând o nouă perspectivă, maternitatea.

Expoziția va putea fi vizitată până în 7 mai 2024, de marți până duminică, între orele 8-16.00 (ultima intrare la 15.30) – în perioada 7 martie – 15 aprilie 2024 și între orele 9-17.00 (ultima intrare la 16.30) – în perioada 15 aprilie – 7 mai 2024, la Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” din str. Bogdan Vodă, nr. 1, Sighetu Marmației.

Vă așteptăm cu drag!

                    Manager,
dr. Barz Mirela Ana




Pledoarie pentru meșteșugART din Maramureș (autor, Gheorghe Iancu)

De curând a apărut excelenta carte-album intitulată meșteșugART a autorilor Mirela Ana Barz, manager interimar, expert patrimoniul cultural mobil și Vasile Timur Chiș, muzeograf, coordonator proiect, proiect inițiat de Muzeul Maramureșean Sighetu – Marmației Secția de Etnografie și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Lucrarea conține texte și fotografii privind uneltele folosite de către meșterii populari maramureșeni pe parcursul timpului, pentru confecționarea unei vaste game de obiecte și construcții din lemn, de la piese artizanale sulptate la mobilier, porți, biserici și altele.

Fotografiile conțin multiple și diverse categorii de unelte folosite de către meșterii populari de azi în atelierele lor, prezentând și modul de utilizare a uneltelor respective. O mare parte dintre aceste ustensile de prelucrare a lemnului sunt confecționate de meșterii populari respectivi iar altele sunt unelte mai avansate, provenite de la producători industriali, care ușurează executarea lucrărilor din lemn de către dulgheri, tâmplari, sculptori etc.

Prezenta lucrare conține descrieri istorico-profesionale atât din trecut cât și pe cele actuale, completând, actualizând și îmbogățind istoricul renumiților meșteri populari în lemn evidențiați în cartea „Maramureș țară a lemnului”, apărută în anul 1983, a autorului Nistor Francisc – fost director al Muzeului Maramureșului din Sighet în secolul trecut, prefațată cu un foarte valoros cuvânt înainte al academicianului Mihai Pop originar din această zonă geografică.

Așa cum arată și cartea, meșterii populari în lemn s-au bucurat și se bucură de un statut deosebit în comunitățile în care își desfășoară activitatea. Aceasta se întâmplă atât datorită priceperii lor tehnice, cunoștințelor moștenite sau învățate dar și a abilităților lor creative care le conferă statutul de artiști prin aceea că ei nu doar reproduc modele vechi ci creează în permanență unele noi.

Textele și fotografiile foarte valoroase din această carte-album, despre uneltele folosite de meșterii populari din trecut și de azi, completează un gol existent până la acest moment în literatura destinată artei și culturii lemnului, acest „aur verde” prin care Maramureșul s-a făcut renumit în țară și în lume. Uneltele folosite de meșterii populari au fost și sunt un element esențial al acestei arte.

Conținutul albumui are și un caracter educativ. El poate constitui atât un schimb de experiență ce aduce cunoștințe îmbogățite pentru meșterii populari de azi cât și un material didactic pentru începători sau viitori meșteri și artiști ai lemnului.

Autorii acestei cărți-album mestesugART merită toată lauda, confirmând implicit importanța acestei ramuri de prelucrare a lemnului, lemn care este o materie primă regenerabilă inclusiv pentru meșterii populari din „Maramureș, țară a lemnului”.

ing. Gheorghe Iancu