Duminică, 09 aprilie 2023, de la ora 16:00, în Muzeul Satului Maramureșan „Mihai Dăncuș” din Sighet are loc evenimentul „De Florii în Satul Maramureșean”, ediția a X – a.

Vor participa: Corul Bisericii Ortodoxe Vadu Izei, Corul Bisericii Greco – Catolice Giulești, Corul Bisericii Ortodoxe din Finteușu Mic, Școala Gimnazială Vadu Izei, Ceata Sf. Ioan Valahul Cluj Napoca, Lavinia Chiș și elevele de la Școala Gimnazială Marca – Zalău (Sălaj), Corul Plugarilor din Băsești, Grupul Rădăcinilor Străbune Călinești, Școala Profesională Vișeu de Sus – cu opționalul de folclor Școala Rădăcinilor Străbune, Școala Gimnazială Cupșeni – cu opționalul de folclor Școala Rădăcinilor Străbune, Elevii Liceului Tehnologic Ocna Șugatag, interpretele Ana Hossu, Anghelina Timiș – Lungu, Irina Pop, Măriuca Verdeș și… alți invitați.

Organizatorii evenimentului sunt Asociația Rădăcinilor Străbune – Școala Rădăcinilor Străbune Călinești, Muzeul Maramureșan Sighet (director – Mirela Barz), Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand” Sighet, Fundația Culturală „Dana Ardelea” București.

Informații primite de la Măriuca Verdeș

„Ceea ce este interesant la muzeu nu este faptul, care e poveste ca oricare alta, ceea ce interesează este felul cum realitatea a fost văzută și interpretată, cum sufletul artistului s-a coborât în lumea aceasta, cum a înțeles-o, cum a reprodus-o, întrebuințând nota acea personală ce se găsește în sufletul oricărui om care este într-adevăr om”. (Nicolae Iorga)

A face un muzeu înseamnă „a-l intui, imagina, contura, conduce „spre“, şi nu a consuma bruma de „energie fină“ cu care te-a înzestrat Dumnezeu pentru a avea grijă de frecvenţă, dacă „s-a tras apa“ la closet, dacă oamenii se înţeleg, dacă oamenii vor să se înţeleagă, dacă treburile sunt bine repartizate şi realizate până la ultimul chiţibuş”. (Horia Bernea, Câteva gânduri despre muzeu, cantităţi, materialitate şi încrucişare. Interviu consemnat de Bianca Stuparu)

Anul acesta, Muzeul Maramureșan sărbătorește 40 de ani de la deschiderea oficială a Muzeului Satului Maramureșean. La 30 mai 1981, sub egida Consiliului Naţional Român ICOM, cu ocazia sărbătoririi Zilei Internaţionale a Muzeelor, a fost inaugurat Muzeul satului maramureșean de la Sighetu Marmației, un proiect de anvergură care a situat municipiul nostru și Maramureșul pe harta Europei și a lumii. Cu acest prilej, Muzeul Maramureșan are onoarea să vă invite, în perioada 23 – 30 mai 2021, la manifestările organizate sub denumirea „Muzeul satului în sărbătoare”. Ceremonia oficială de deschidere a evenimentelor va avea loc în data de 23 mai 2021, începând cu ora 14.00.

În cadrul acestei sărbători, câteva momente vor fi dedicate personalității Profesorului Mihai Dăncuș. Azi, ca o recunoaștere a întregii sale activități, ca un omagiu aceluia care, prin valoarea sa profesională, a contribuit în mod esențial, timp de aproape patru decenii, la dezvoltarea, valorificarea și consolidarea a tot ce înseamnă azi Muzeul Satului Maramureșean din Sighetu Marmației, în Consiliul de Administrație al Muzeului Maramureșan a fost aprobată schimbarea denumirii Secției în aer liber în Muzeul Satului Maramureșean „Mihai Dăncuș”.

Anul acesta, Muzeul Maramureșan sărbătorește și 50 ani de la deschiderea Muzeului Etnografic al Maramureșului, al cărui întemeietor a fost Francisc Nistor, cel care a colindat satele Maramureșului aducând piese etnografice și de artă populară de mare valoare și care se vor constitui în viitorul muzeu. După amplul proiect de organizare a expoziției pavilionare, la imboldul Profesorului Gheorghe Dăncuș și ajutat de colegul său, Profesorul Beres Iosif, începe acțiunea de identificare a unui teren pentru constituirea viitorului Muzeu al satului maramureșean, numit atunci Muzeul arhitecturii populare maramureșene. În toate aceste acțiuni este implicat și tânărul, pe atunci, Mihai Dăncuș. Etapa în care Francisc Nistor a predat ștafeta mai tânărului coleg, Mihai Dăncuș a fost cea mai înfloritoare, muzeul cunoscând cea mai amplă dezvoltare și recunoaștere atât pe plan național, cât și internațional.

Ca o recunoaștere a întregii sale activități culturale și muzeistice, numit de însuși Profesorul Mihai Dăncuș „întemeietor al muzeologiei maramureșene și românești”, Consiliul de Administrație al Muzeului Maramureșan a hotărât schimbarea denumirii Secției de Etnografie – Expoziția pavilionară în Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor”, urmând ca o sală din cadrul acestei expoziții să poarte numele Gheorghe Vornicu, director întemeietor al primului muzeu etnografic la Sighetu Marmației, deschis la 7 septembrie 1926 și care a funcționat pentru o scurtă perioadă de timp.

La trecerea sa în eternitate, un om lasă după sine amintirile vieții și faptelor sale în mintea și sufletul celor care l-au (re)cunoscut – familie, prieteni, colegi. Toate aceste amintiri sunt trecătoare, dar faptele nu pier definitiv. Ele sunt durabile, nepieritoare, deoarece ceea ce lăsăm în urmă sunt chiar instituțiile pe care le slujim.

Manager interimar
Dr. Mirela Ana BARZ

***

Publicăm răspunsul domnului profesor universitar dr.  Ioan Opriș – fost ministru secretar de stat in Ministerul Culturii, întemeietorul Muzeului Cotroceni, prieten apropiat al domnului Dăncuș – la această invitație.

Stimată doamnă directoare Mirela Ana Barz, am primit invitația de a participa la programul interesant dedicat unor momente esențiale din istoria Muzeului pe care-l conduceți. Sunt onorat de gestul Domniei voastre și mai ales sunt foarte impresionat de decizia acordării numelor iluștrilor înaintași – Gheorghe Vornicu, Francisc Nistor și Mihai Dăncuș – principalelor secții ale muzeului. Acesta este un gest cu multiple semnificații de ordin etic și moral, datorat celor care, înaintea intereselor proprii, au pus pe acelea ale Maramureșului, făcând eforturi mari pentru a consolida demersul de identitate și de respect pentru înaintași. Felicit așadar Consiliul de administrație și pe susținătorii deciziei, pe domnul primar al municipiului Sighetu Marmației, pe ceilalți lideri ai comunității, care au încurajat recunoașterea publică prin onorarea celor trei fruntași ai muzeografiei maramureșene. Pentru cultură și pentru viața comunității maramureșene, dar și pentru istoria muzeografiei naționale, decizia în cauză are o valoare semnificativă, arătând aprecierea de care trebuie să se bucure cei care au stăruit energic și perseverent pentru ca semenii lor, cei de acum și din viitor, să își recunoască, prin mărturii istorice, înaintașii și tradițiile,consolidându-le acestora identitatea și mândria de a fi români. Sugerez, totodată, ca secției de Istorie naturală, Consiliul de administrație să analizeze posibilitatea de a i se atribui numele prestigiosului muzeograf Iosif Bereș, specialist cu mari merite în constituirea de patrimoniu și în educația ecologică a semenilor.

Doamnă directoare, sper să mă bucur pe deplin, la Sighet, de săptămâna dedicată Muzeului pe care îl conduceți.

Cu alese salutări, prof.univ.dr. Ioan Opriș

IN MEMORIAM DR. MIHAI DĂNCUȘ,
muzeograf, etnograf, etnolog, profesor și cercetător, director al
Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației

Cu profunde regrete, tristețe și amărăciune vă aducem la cunoștință decesul Domnului Dr. Mihai Dăncuș muzeograf, etnograf, etnolog, profesor și cercetător, director al Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației, vreme de aproape 35 de ani.

Mihai Dăncuș s-a născut la 10 februarie 1942 în localitatea Botiza, județul Maramureș, într-o familie de preoți greco-catolici cu ascendenți în nobilimea maramureșeană încă din secolul al XIV-lea.

Studiază la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca, Facultatea de Filologie, iar din 1998 este doctor în etnografie și folclor în cadrul aceleași universități.

Din 1969 este muzeograf la Muzeul Maramureșean din Sighetul Marmației, iar din 1977 director până în anul 2011. Imediat după încadrare a făcut cursurile postuniversitare şi apoi de atestare ca muzeograf-etnograf, iar lucrarea de absolvire a avut ca temă: „Tematica muzeului Arhitecturii populare maramureşene”, Bucureşti, 1974.

În tot acest timp a lucrat la evidenţa ştiinţifică a obiectelor muzeale, a organizat şi sistematizat colecţiile muzeale. Împreună cu Francisc Nistor şi un colectiv de la Muzeul de Artă Populară, Bucureşti, a elaborat planul tematic al expoziţiei de bază (care s-a deschis în iarna anului 1971). Paralel cu această muncă, până în anul 2010, a investigat permanent zona Maramureșului făcând achiziţii de peste 12.500 de obiecte muzeale, campanii de achiziţii, dar şi o serie de cercetări adunând un bogat material documentar (clişee fotografice alb-negru, diapozitive color, filme etnografice, fişe de teren etc.).

După deschiderea expoziţiei de bază a muzeului şi organizarea ştiinţifică a colecţiilor, împreună cu Francisc Nistor a trecut la investigarea zonei pentru înfiinţarea secţiei de arhitectură populară în aer liber. În urma cercetărilor întreprinse a fost identificat un bogat fond de monumente de arhitectură populară din care a reuşit să achiziţioneze peste 87 de obiective. A reuşit să materializeze acest grandios proiect prin montarea primelor 27 de obiective mari de arhitectură populară, până la 31 mai 1981, când s-a deschis muzeul în aer liber cu ocazia zilei Internaţionale a Muzeelor, în prezenţa ICOM (Consiliul Internaţional al Muzeelor), directori de muzee și specialiști.

În cadrul Muzeului Satului Maramureşean a reuşit să formeze o şcoală de conservare şi restaurare a monumentelor din lemn prin Prof. Aurel Moldoveanu. Pe lângă muncitorii noştri restauratori au fost specializaţi aici și alți conservatori de la alte muzee din ţară. Împreună cu echipa de muncitori restauratori a participat la restaurarea unor obiective importante pe plan național și internațional.

A fost Președintele Asociației Folcloriștilor și Etnografilor din Județul Maramureș, sub egida căreia se desfășurau marile festivaluri folclorice anuale: Tânjaua de pe Mara, Hora de la Prislop, Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă MARMAȚIA, dar și numeroase manifestări științifice. Din anul 1997 a devenit membru de onoare al Asociației Europene a Muzeelor în Aer Liber, Elveția (ICOM-UNESCO), membru fondator și Președinte al Asociației Naționale a Muzeelor în Aer Liber din România, din anul 1990 Președinte al Asociațiunii pentru Cultura Poporului Român din Maramureș. A fost cooptat la Smithsonian Folklife Festival Washington, SUA, unde împreună cu restauratori ai muzeului a prezentat o biserică maramureșeană. A fost profesor asociat în cadrul Universității Babeș-Bolyai și a Universității de Nord Baia Mare, unde a condus zeci de lucrări de licență și masterat.

A elaborat tematicile științifice de organizare la Muzeul etnografic al Maramureșului, Muzeul satului maramureșean (împreună cu Francisc Nistor, fost director al Muzeului Maramureșean). A înființat și inaugurat Casa muzeu Dr. Ioan Mihalyi de Apșa, Muzeul culturii și civilizației evreiești din Maramureș – Casa muzeu Elie Wiesel, dar și muzeele sătești de la Săpânța, Vadu Izei, Giulești, Bârsana, Ieud.

În toată această perioadă a întreprins numeroase cercetări de teren în satele maramureșene și nu numai, dar și cercetări interdisciplinare în Maramureș: pe Valea Cosăului (sub conducerea Academicianului Mihai Pop), Poienile Izei, cercetările pentru realizarea Atlasului Etnografic al României, dar și în alte zone ale țării: Moldova, Caraș Severin, Oaș, Dobrogea. A participat la numeroase simpozioane naționale și internaționale (Franța, Italia, Olanda, Germania, Suedia, Ungaria, Elveția, Cehoslovacia, Ucraina, SUA, Austria etc.).

A publicat 14 cărți și sute de articole în reviste de specialitate din țară și străinătate. Este fondator al publicaţiilor Acta Musei Maramoresiensis (2002) şi Tradiţii şi patrimoniu (2001) şi al hebdomadarului Tribuna Marmaţiei (24 dec. 1989 – 1991).  A participat la numeroase conferințe naționale și internaționale (SUA, Italia, Anglia, Cehia, Ungaria, Elveția, Suedia, Olanda, Franța, Austria) pe teme de etnologie, folclor, muzeologie. A primit numeroase distincții și medalii: Medalia Jubiliară a Universităţii din Freiburg (Germania). Premiul Patrimoniului Cultural Naţional „Gheorghe Focşa” pe anul 2001; Premiul Patrimoniului Cultural Naţional „Tancred Bănăţeanu” pe anul 2002; Ordinul MERITUL CULTURAL în gradul de „Mare Ofiţer”, categoria H, „Cercetare ştiinţifică” (2004); Titlul de „Cetăţean de Onoare” al municipiului Sighetu Marmaţiei, al comunelor Bârsana şi Bogdan Vodă; Medalia vizitei Papei Ioan Paul al II-lea (7–9 mai 1999), nenumărate medalii şi medalii jubiliare de la muzeele din ţară şi străinătate.

Muzeul sighetean a cunoscut, în dezvoltarea și evoluția sa, 8 etape importante, iar Etapa Mihai Dăncuș a fost cea mai înfloritoare, muzeul cunoscând cea mai amplă dezvoltare și recunoaștere atât pe plan național, cât și internațional. Mihai Dăncuș a fost una din figurile de intelectuali care s-a impus în a doua jumătate a secolului al XX-lea, ca unul dintre întemeietorii muzeologiei maramureşene, Directorul celei mai importante instituții de cultură și civilizație a Maramureșului istoric: Muzeul Maramureșan și cum frumos spunea Dr. Camelia Burghele, unul dintre ”patriarhii” etnografiei românești, iar noi îl putem numi simbolic ”Patriarhul satului primordial al Maramureșului”.

La împlinirea vârstei de 70 de ani, în anul 2013, Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” i-a realizat un documentar aniversar, intitulat  „Mihai Dăncuş: documentar biobibliografic aniversar”, în Seria ”Personalităţi maramureşene – aniversări”, realizat în cadrul Serviciului de Informare Bibliografică şi Documentară al bibliotecii de Aristiţa Borbei şi Liana Pop, prin grija directorului Teodor Ardelean, iar Muzeul Maramureșan, în anul 2017, i-a dedicat un număr al anuarului muzeului ACTA MUSEI MARAMOROSIENSIS, al cărui inițiator este, la aniversarea a 15 ani de la apariție.

Iată că, azi, Muzeul Maramureșan aduce un ultim omagiu muzeografului, profesorului, etnografului, cercetătorului MIHAI DĂNCUȘ, care a lăsat în urmă o viață de om și realizări pe măsură care îl vor consacra între cercetătorii Maramureșului, ai țării și, de ce nu, ai lumii. A lăsat în urmă o serie de lucrări în manuscris și proiecte, pe care, din păcate, nu a mai reușit să le finalizeze.

Profesorul Ioan Opriș spunea că un învățat nu poate fi omagiat decât prin cuvinte de laudă. Nimic mai adevărat. Iar noi, generația mai tânără, nu putem decât să respectăm memoria OMULUI Mihai Dăncuș, să valorificăm ce ne-a lăsat moștenire ETNOGRAFUL Mihai Dăncuș și să-l apreciem pe cel care a fost ÎNVĂȚATUL Mihai Dăncuș.

Pentru noi și pentru Maramureș va rămâne mereu unul dintre cei mai valoroși etnografi pe care România i-a avut.

Nicolae Iorga spunea că „ceea ce este interesant la muzeu nu este faptul, care e poveste ca oricare alta, ceea ce interesează este felul cum realitatea a fost văzută și interpretată, cum sufletul artistului s-a coborât în lumea aceasta, cum a înțeles-o, cum a reprodus-o, întrebuințând nota acea personală ce se găsește în sufletul oricărui om care este într-adevăr om”.

Dr. Mirela BARZ
manager interimar Muzeul Maramureșan

Înmormântarea Domnului Dr. Mihai Dăncuș va avea loc duminică, 02 august 2020, ora 15.00, în Cimitirul Central al municipiului Sighetu Marmației, la Capela mică Romano-Catolică.

Pentru un ultim omagiu, Muzeul Maramureșan pune la dispoziția celor care l-au cunoscut și apreciat o Carte de Condoleanțe la Expoziția de Etnografie, Str. Bogdan Vodă, nr. 1, zilnic, între orele 09-17 (luni, închis).