„Monitorul BUCOVINEAN” și Românii de pretutindeni! (autor, Ion Mariș)

De aproximativ două luni primesc constant – în format electronic – o publicație săptămânală, „Monitorul BUCOVINEAN”, care apare la Hliboca (regiunea Cernăuți, Ucraina). Hliboca este centrul administrativ al raionului Cernăuți, situat la aprox. 30 km sud de orașul Cernăuți. Conform recensământului din anul 2001, din cei 9302 locuitori, 12,16% sunt vorbitori de limba română.

La ediția din acest an a Festivalului Internațional de Poezie din Sighet (octombrie 2024) au participat și trei poeți din regiunea Cernăuți. Unul dintre ei, Nicolae ȘAPCĂ, binecunoscutul poet, publicist și editor (căruia i s-a acordat Premiul pentru poezie al Editurii Valea Verde), este și directorul acestei interesante publicații „Monitorul BUCOVINEAN”. Trebuie să recunosc că până la momentul la care am început să primesc „Monitorul” nu aveam idee ce face, cum trăiește și cu ce probleme se confruntă minoritatea românilor din regiunea Cernăuți. Am început să citesc cu interes fiecare număr primit – zilele trecute am recepționat ultimul număr din acest an, nr. 51, Joi, 26 decembrie 2024 – și am sesizat durerea celor care se află într-o țară în plin război, speranța pentru un an mai bun, dorința de-a trăi în pace, de-a fi respectați, de-a se dedica culturii și promovării tradițiilor proprii.

Acest ultim număr al anului 2024 include articole care evidențiază Colindele (Festivalul datinilor de iarnă „Florile Dalbe”), Sărbătoarea, Iubirea, Libertatea („Carpe Diem – din confesiunea lui Moș Crăciun”), performanțele românilor din Ucraina („Între Cluj și Culiceni își împarte viața Ana-Maria”, „Cântecul este pasiunea ei – Viorica Lupu”) etc. și în mod special „Demnitatea Națională” („Dragostea față de neam trebuie altoită din leagăn”), un amplu material semnat de inimosul Nicolea Șapcă.

Sunt – grație acestei publicații – conectat cu o comunitate românească despre care știam foarte puține lucruri și pe care n-o „simțeam” aproape deloc. Astfel am avut o plăcută revelație și am conștientizat că există o Românie „de afară”, din păcate prea puțin cunoscută, care nu-și uită obârșia! Nota bene: publicația „Monitorul BUCOVINEAN” este tipărită cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Mulțumesc, Domnule Nicolae Șapcă, mulțumesc Echipei care asigură continuitatea „Monitorului BUCOVINEAN”.
FELICITĂRI!… LA MULȚI ANI CU/ ÎN PACE!.. și… aștept cu nerăbdare următorul număr, primul din anul 2025.

Ion Mariș




Din Maramureș la Cernăuți: destinul unei prietenii!

Societatea „Mihai Eminescu” pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, din regiunea Cernăuți (Ucraina) și Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți, organizează duminică, 02 iunie 2024, de la ora 12:00, la Palatul Național al Românilor din Cernăuți (P-ța Centrală, nr. 9) o întâlnire de comemorare a scriitorului Ilie T. ZEGREA, care la data de 03 iunie anul curent ar fi împlinit vârsta de 75 de ani.

* * *

S-a stins prea repede. La toamnă vor fi deja doi ani, iar în 3 iunie anul curent ar fi împlinit abia 75 de ani. Doar celor mai tineri de 45 li se pare că aceasta este o vârstă foarte înaintată. De fapt, la orice vârstă încă îți dorești să te bucuri de viață, de urmași, de prieteni. Ilie T. Zegrea avea prieteni scriitori prin multe colțuri ale Patriei istorice, însă o zonă pe care o iubea nespus de mult era Maramureșul cu farmecul lui neuitat, dacă l-ai văzut odată. Iar aici printre cei mai buni frați de condei îi avea pe scriitorii Gheorghe Mihai Bârlea și Gheorghe Pârja. Venea pe la ei când se afla la tratament cu băi de sare, iar pe lângă aceasta nu lipseau discuțiile despre literatură, cultură, renaștere spirituală. […] (Nicolae Șapcă)

* * *

Un român exponențial, un poet excepțional, un prieten frate de Bucovina, pe care l-am întâlnit în premieră la începutul lunii Mai 1990, la Cernăuți. Eram împreună cu poeții Echim Vancea, Gheorghe Parja, Dan Pralea, director al Casei de Cultura din Sighetu Marmației, Ansamblul folcloric Mara, la invitația poetului Stefan Hostiuc. Au fost zile de neuitat, cu spectacole în comunitățile românești, inclusiv Cernăuți. Ne-am revăzut de multe ori în Maramureș și îndeosebi la Ocna Sugatag, unde obișnuia să vina cu distinsa lui doamna Doina, cu prieteni. Din păcate, o boala ireversibila l-a răpit prea repede. Vreau să cred că se află printre Cetățenii Raiului. Mă emoționează că prietenii, scriitorii din Cernăuți îl omagiază la împlinirea a 75 de ani de la la naștere și îl comemorează la doi ani de la plecarea lui spre Veșnicie. În amintirile mele este viu și îi venerez viața și opera. (Gheorghe Mihai Bârlea)

* * *

Scut de neam

                                           Poetului Ilie Tudor Zegrea
Știam că sunt un muritor
și că viața pare uneori bravură
în ochii lașilor nefericiți
încremeniți în propria lor ură;

O, Doamne, ce odihnă-mi dai,
dar lasă-mi graiul mamei ca veșmânt
peste eternul frig din oase
drept scut de neam și în mormânt.

Pe unde sunt e nesfârșirea
nimeni cu ochii nu pătrunde,
e o grădină în care moartea
să ne pândească n-are unde!…

                                                                           Gheorghe Mihai Bârlea

Nota redacției: Un emoționant interviu realizat de Ilie T. Zegrea împreună cu scriitorii Gheorghe Mihai Bârlea și Gheorghe Pârja a fost publicat în anul 2019 în cotidianul „Graiul Maramureșului” și reluat în săptămânalul „Monitorul Bucovinean”, nr. 21, joi, 30 mai 2024.