Confesiuni… identitare (autor, Ion Mariș)
La Muzeul Județean Satu Mare – Muzeul de Artă Satu Mare a avut loc miercuri, 05 martie 2025, vernisajul expoziției de pictură „Confesiuni cromatice” a artistului vizual Ioan Borlean. Vernisajul s-a bucurat de prezența unui public cunoscător. Au luat cuvântul Liviu Marta (directorul Muzeului Județean Satu Mare), Ion Mariș (editor), Aurelian Busuioc (președintele Uniunii Artiștilor Plastici, Filiala Satu Mare), Alexandru Polgar (curator), Cristina Gloria Oprișa (artist vizual) și… Ioan Borlean.
* * *
Ioan BORLEAN este artistul vizual care, onorându-și solidele rădăcini maramureșene, acceptă în mod firesc provocările, trăiește impunându-și o evoluție trasabilă pe tărâmul cunoașterii și mai ales al culorilor. A depășit borne semnificative pe drumul artei, adâncindu-se consecvent în muncă, evitând înțelept… timpii neproductivi.
În secolul XXI, artele vizuale sunt extrem de diverse, influențate de tehnologie, globalizare și chiar de crizele sociale. Nu mai există un singur curent dominant, ci mai multe direcții artistice care coexistă. Avem numeroase exemple de artiști – iar Ioan Borlean este unul dintre ei – care caută, explorează, în încercarea de-a descoperi noi căi de exprimare tematică, compozițională și cromatică.
Secolul nostru este – în domeniul artelor vizuale – o combinație între ironia postmodernă și sinceritatea modernistă. Artiștii oscilează între cinism și entuziasm, între scepticism și credință în artă. O altă categorie de artiști și-au asumat revenirea la pictura figurativă cu influențe moderne. Și nu în ultimul rând – provocați de lumea și inteligența artificială – sunt destui pictori care explorează identitatea, intimitatea și realitatea virtuală. Dar, toate tendințele sunt fluide și se intersectează dând naștere unei arte extrem de variate, neîncadrate și neîncadrabile în mod definitiv într-o anumită… filosofie cromatică.
Oare care este „sensul” creației și evoluției artistului vizual Ioan Borlean?
Lucrările expoziției „Confesiuni cromatice” încearcă – și reușesc! – să accentueze lumina și culoarea, ne oferă și ne provoacă să privim, să „vedem” dar și să analizăm, să ne întrebăm. Confesiunile lui Ioan Borlean trec dincolo de privitor, lucrările lui explorează și interpretează binomul finit-infinit, cunoscut – necunoscut, pornind de la o realitate terestră „simplificată”, de la microcosmos, extinzându-și viziunile la nivel galactic.
„Confesiuni cromatice” în context abstract sugerează o explorare profundă, „lirică”, a culorii și a emoțiilor asociate acesteia. În miezul confesiunilor ne plasăm, înainte de toate, într-un spațiu al exprimării libere și al interogării profunde a subconștientului. Titlul sugerează o abordare subiectivă și confesivă, unde culoarea devine un limbaj al introspecției dar și al dialogului dintre artist și privitor.
Ioan Borlean își asumă descoperirea autenticității printr-un experiment cromatic substituit modului de a gândi după un parcurs educațional ascendent, pragmatic. „Confesiunile” pot fi interpretate ca o serie de „gânduri” eliberatoare (ideatic și cromatic), fiind create pentru exprimarea unor adevăruri interiorizate, fără un narativ banal. Ioan Borlean folosește culoarea ca un mijloc de confesiune personală, dar și de conectare la un univers vizual care transcende – în unele lucrări – concretul terestru. În mod evident, „confesiunile” presupun un act de sinceritate, o deschidere a artistului spre public prin intermediul propriului limbaj vizual, culoarea nu este doar un element decorativ sau tehnic, ci un mediu prin care artistul își dezvăluie emoțiile, frământările și căutările interioare.
Compozițiile cromatice ne transferă din lumea pământeană (Martor – fag bătrân, Lemne de pe Geos 1, 2 , 3, Corabia de nisip, Pădurea sacrificată), rigidizată atemporal, în lumea intergalactică, explozivă, purtătoare de mistice „corăbii” care (ne) eliberează imaginația.
Prin utilizarea unei palete vibrante, uneori contrastante, Ioan Borlean explorează relația dintre senzație și gândire, dintre experiența senzorială și cea intelectuală. Culoarea capătă o funcție contemplativă și participativă, forțând privitorul să se abandoneze în fața lucrărilor și să le „citească” într-o notă originală. Artistul experimentează în ultima perioadă un nou stil, își asumă o eliberare și-o „regenerare” cromatică, depășește bariera convenționalului, exersează reconectarea emoțională cu arta, dar fără a fi „liniară” sau dogmatică.
Ioan Borlean se eliberează de „constrângerile” academice, își eliberează spiritul și ni se înfățișează cu o abordare „actualizată”.
Dacă ne imaginăm expoziția „Confesiuni cromatice” ca pe un laborator vizual, vom conștientiza că nu parcurgem doar o serie oarecare de lucrări de artă, dimpotrivă, suntem într-un spațiu de explorare vizuală și senzorială, unde fiecare privitor își creează propriul parcurs emoțional, devenind – ad libitum – co-autor.
Sunt convins că seria „confesiunilor” semnate de Ioan Borlean se va transforma într-un proiect cromatic extins care ne va oferi – într-un viitor nu foarte îndepărtat – creații surprinzătoare.
Foto & text: Ion Mariș
