Sighet – Muzeul Satului Maramureșean – 40 de ani de la deschiderea oficială

„Ceea ce este interesant la muzeu nu este faptul, care e poveste ca oricare alta, ceea ce interesează este felul cum realitatea a fost văzută și interpretată, cum sufletul artistului s-a coborât în lumea aceasta, cum a înțeles-o, cum a reprodus-o, întrebuințând nota acea personală ce se găsește în sufletul oricărui om care este într-adevăr om”. (Nicolae Iorga)

A face un muzeu înseamnă „a-l intui, imagina, contura, conduce „spre“, şi nu a consuma bruma de „energie fină“ cu care te-a înzestrat Dumnezeu pentru a avea grijă de frecvenţă, dacă „s-a tras apa“ la closet, dacă oamenii se înţeleg, dacă oamenii vor să se înţeleagă, dacă treburile sunt bine repartizate şi realizate până la ultimul chiţibuş”. (Horia Bernea, Câteva gânduri despre muzeu, cantităţi, materialitate şi încrucişare. Interviu consemnat de Bianca Stuparu)

Anul acesta, Muzeul Maramureșan sărbătorește 40 de ani de la deschiderea oficială a Muzeului Satului Maramureșean. La 30 mai 1981, sub egida Consiliului Naţional Român ICOM, cu ocazia sărbătoririi Zilei Internaţionale a Muzeelor, a fost inaugurat Muzeul satului maramureșean de la Sighetu Marmației, un proiect de anvergură care a situat municipiul nostru și Maramureșul pe harta Europei și a lumii. Cu acest prilej, Muzeul Maramureșan are onoarea să vă invite, în perioada 23 – 30 mai 2021, la manifestările organizate sub denumirea „Muzeul satului în sărbătoare”. Ceremonia oficială de deschidere a evenimentelor va avea loc în data de 23 mai 2021, începând cu ora 14.00.

În cadrul acestei sărbători, câteva momente vor fi dedicate personalității Profesorului Mihai Dăncuș. Azi, ca o recunoaștere a întregii sale activități, ca un omagiu aceluia care, prin valoarea sa profesională, a contribuit în mod esențial, timp de aproape patru decenii, la dezvoltarea, valorificarea și consolidarea a tot ce înseamnă azi Muzeul Satului Maramureșean din Sighetu Marmației, în Consiliul de Administrație al Muzeului Maramureșan a fost aprobată schimbarea denumirii Secției în aer liber în Muzeul Satului Maramureșean „Mihai Dăncuș”.

Anul acesta, Muzeul Maramureșan sărbătorește și 50 ani de la deschiderea Muzeului Etnografic al Maramureșului, al cărui întemeietor a fost Francisc Nistor, cel care a colindat satele Maramureșului aducând piese etnografice și de artă populară de mare valoare și care se vor constitui în viitorul muzeu. După amplul proiect de organizare a expoziției pavilionare, la imboldul Profesorului Gheorghe Dăncuș și ajutat de colegul său, Profesorul Beres Iosif, începe acțiunea de identificare a unui teren pentru constituirea viitorului Muzeu al satului maramureșean, numit atunci Muzeul arhitecturii populare maramureșene. În toate aceste acțiuni este implicat și tânărul, pe atunci, Mihai Dăncuș. Etapa în care Francisc Nistor a predat ștafeta mai tânărului coleg, Mihai Dăncuș a fost cea mai înfloritoare, muzeul cunoscând cea mai amplă dezvoltare și recunoaștere atât pe plan național, cât și internațional.

Ca o recunoaștere a întregii sale activități culturale și muzeistice, numit de însuși Profesorul Mihai Dăncuș „întemeietor al muzeologiei maramureșene și românești”, Consiliul de Administrație al Muzeului Maramureșan a hotărât schimbarea denumirii Secției de Etnografie – Expoziția pavilionară în Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor”, urmând ca o sală din cadrul acestei expoziții să poarte numele Gheorghe Vornicu, director întemeietor al primului muzeu etnografic la Sighetu Marmației, deschis la 7 septembrie 1926 și care a funcționat pentru o scurtă perioadă de timp.

La trecerea sa în eternitate, un om lasă după sine amintirile vieții și faptelor sale în mintea și sufletul celor care l-au (re)cunoscut – familie, prieteni, colegi. Toate aceste amintiri sunt trecătoare, dar faptele nu pier definitiv. Ele sunt durabile, nepieritoare, deoarece ceea ce lăsăm în urmă sunt chiar instituțiile pe care le slujim.

Manager interimar
Dr. Mirela Ana BARZ

***

Publicăm răspunsul domnului profesor universitar dr.  Ioan Opriș – fost ministru secretar de stat in Ministerul Culturii, întemeietorul Muzeului Cotroceni, prieten apropiat al domnului Dăncuș – la această invitație.

Stimată doamnă directoare Mirela Ana Barz, am primit invitația de a participa la programul interesant dedicat unor momente esențiale din istoria Muzeului pe care-l conduceți. Sunt onorat de gestul Domniei voastre și mai ales sunt foarte impresionat de decizia acordării numelor iluștrilor înaintași – Gheorghe Vornicu, Francisc Nistor și Mihai Dăncuș – principalelor secții ale muzeului. Acesta este un gest cu multiple semnificații de ordin etic și moral, datorat celor care, înaintea intereselor proprii, au pus pe acelea ale Maramureșului, făcând eforturi mari pentru a consolida demersul de identitate și de respect pentru înaintași. Felicit așadar Consiliul de administrație și pe susținătorii deciziei, pe domnul primar al municipiului Sighetu Marmației, pe ceilalți lideri ai comunității, care au încurajat recunoașterea publică prin onorarea celor trei fruntași ai muzeografiei maramureșene. Pentru cultură și pentru viața comunității maramureșene, dar și pentru istoria muzeografiei naționale, decizia în cauză are o valoare semnificativă, arătând aprecierea de care trebuie să se bucure cei care au stăruit energic și perseverent pentru ca semenii lor, cei de acum și din viitor, să își recunoască, prin mărturii istorice, înaintașii și tradițiile,consolidându-le acestora identitatea și mândria de a fi români. Sugerez, totodată, ca secției de Istorie naturală, Consiliul de administrație să analizeze posibilitatea de a i se atribui numele prestigiosului muzeograf Iosif Bereș, specialist cu mari merite în constituirea de patrimoniu și în educația ecologică a semenilor.

Doamnă directoare, sper să mă bucur pe deplin, la Sighet, de săptămâna dedicată Muzeului pe care îl conduceți.

Cu alese salutări, prof.univ.dr. Ioan Opriș




Învață și du mai departe: încondeiatul și vopsitul ouălor!

Sub genericul „Învață și du mai departe!”, timp de trei zile (26-27-28 aprilie) se desfășoară, on-line, ateliere de încondeiere a ouălor și vopsitul acestora cu plante. Evenimentul este coordonat de Măriuca Verdeș și Asociația Rădăcinilor Străbune, iar parteneri ai proiectului sunt Muzeul Maramureșean și Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare. 

Mâine, 27 aprilie, în a doua zi de proiect, învățăm încondeierea ouălor, tehnică specifică Țării Lăpușului, alături de găzdoile din localitatea Libotin. Aveți nevoie de: ouă, coji de ceapă roșie, luște, zer, sfeclă roșie, ceară și bineînțeles condeiul pe care îl puteți confecționa singuri dintr-o bucată de lemn, cioplită subțire, la un capăt cu un corp cilindric de tablă subţire. Vă așteptăm! (manager interimar, muzeograf Mirela Barz)

Atelierele încep de la orele 17:00, pe platforma ZOOM, iar linkul de acces va fi postat și în următoarele două zile pe pagina de facebook a Muzeului Maramureșean.

Salut, Sighet!

sursă foto: Muzeul Maramureșean




Proiectul meșteșugART, la final

Proiectul mestesugART, co-finanțat de AFCN, derulat pe parcursul a 4 luni, și-a propus prezentarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial, în cazul nostru meșteșugul sculpturii în lemn, dar și a meșterilor populari care continuă acest meșteșug. Cultura tradițională maramureșeană se exprimă cu ajutorul meșteșugurilor vechi de ani de zile care încă se practică în zonă, iar meşterii populari îşi practică meşteşugul la ei acasă, în atelierele lor.

În fiecare localitate cercetată în cadrul proiectului, dar și din întreg Maramureșul, există meșteri specializați care lucrează mobilier tradițional (mese, scaune, lăzi pentru depozitatul textilelor, cuiere, paturi etc.), unelte agricole, troițe, obiecte de cult, case tradiționale, instalații tehnice, execută lucrări de tâmplărie, mici obiecte de artizanat etc. Aceștia sunt fie țărani care se ocupă ocazional de această meserie, dar mai pricepuți în arta cioplitului ”meșteri pă sama lor”, fie membrii familiei. Meșterii au învățat fie singuri, fie au preluat meseria pe linia neamului sau au afinități în acest domeniu.

Azi, în localitățile cercetate de noi, am identificat 45 meșteri, sculptori în lemn, dintre care 9 în Vadu Izei, 16 în Valea Stejarului, 7 în Breb, 4 în Călinești, 3 în Văleni și 6 în Desești. Aceștia sculptează mobilier tradițional (cuiere, lăzi de zestre, mese, scaune etc.), porți, prispe, mobilier bisericesc, obiecte casnice, obiecte de ritual, obiecte de artizanat, execută lucrări de tâmplărie, construiesc și/sau restaurează case tradiționale. Toți sunt meșteri iscusiți, care au învățat meșteșugul fie pe linie familială, fie au fost ucenici pe lângă sculptori pricepuți, fie au făcut specializări în domeniu. Meșterii pe care i-am regăsit azi în teren sunt cei ce vor duce mai departe acest meșteșug și artă pe care au „moștenit-o”, sunt cei care creează adevărate sculpturi în lemn și caută să transmită „vechi mituri ale spiritualității maramureșene”, dupa cum afirma Franc isc Nistor.

Pe lângă identificarea meșterilor, în cadrul proiectului a fost amenajat un atelier de tâmplărie în Muzeul Satului Maramureșean, unde, în perioada sezonului turistic, se vor desfășura ateliere de lucru sub îndrumarea meșterilor populari, sculptori în lemn, din zona Maramureșului istoric.

O acțiune importantă a fost conceperea unor activități alternative extracurriculare dedicate elevilor. Astfel, au fost implicați elevi de la cele două licee de specialitate din orașul nostru, respectiv Liceul Forestier, care are și profil de prelucrare a lemnului și Liceul Tehnologic Marmația. Aceștia au participat la workshop-urile interactive cu meșterii populari, iar lucrările realizate au făcut obiectul unei expoziții temporare organizate în atelierul meșteșugăresc, special amenajat în Muzeul satului Maramureșean.

Toate activitățile și munca de cercetare realizate în cadrul proiectului vor face obiectul unei cărți – album, care va ieși de sub tipar în perioada imediat următoare.

Mulțumim partenerilor noștri pentru implicarea de care au dat dovadă! Mulțumim meșterilor populari care ne-au stat la dispoziție pe tot parcursul derulării proiectului! Mulțumim elevilor care au fost dornici să afle și să descopere tehnicile tradiționale de prelucrare a lemnului!
.

Dr. Mirela Ana BARZ
Manager interimar Muzeul Maramureșan




In Memoriam prof. dr. Mihai Dăncuș (10 februarie 1942 – 31 iulie 2020)

IN MEMORIAM DR. MIHAI DĂNCUȘ,
muzeograf, etnograf, etnolog, profesor și cercetător, director al
Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației

 

Cu profunde regrete, tristețe și amărăciune vă aducem la cunoștință decesul Domnului Dr. Mihai Dăncuș muzeograf, etnograf, etnolog, profesor și cercetător, director al Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației, vreme de aproape 35 de ani.

Mihai Dăncuș s-a născut la 10 februarie 1942 în localitatea Botiza, județul Maramureș, într-o familie de preoți greco-catolici cu ascendenți în nobilimea maramureșeană încă din secolul al XIV-lea.

Studiază la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca, Facultatea de Filologie, iar din 1998 este doctor în etnografie și folclor în cadrul aceleași universități.

Din 1969 este muzeograf la Muzeul Maramureșean din Sighetul Marmației, iar din 1977 director până în anul 2011. Imediat după încadrare a făcut cursurile postuniversitare şi apoi de atestare ca muzeograf-etnograf, iar lucrarea de absolvire a avut ca temă: „Tematica muzeului Arhitecturii populare maramureşene”, Bucureşti, 1974.

În tot acest timp a lucrat la evidenţa ştiinţifică a obiectelor muzeale, a organizat şi sistematizat colecţiile muzeale. Împreună cu Francisc Nistor şi un colectiv de la Muzeul de Artă Populară, Bucureşti, a elaborat planul tematic al expoziţiei de bază (care s-a deschis în iarna anului 1971). Paralel cu această muncă, până în anul 2010, a investigat permanent zona Maramureșului făcând achiziţii de peste 12.500 de obiecte muzeale, campanii de achiziţii, dar şi o serie de cercetări adunând un bogat material documentar (clişee fotografice alb-negru, diapozitive color, filme etnografice, fişe de teren etc.).

După deschiderea expoziţiei de bază a muzeului şi organizarea ştiinţifică a colecţiilor, împreună cu Francisc Nistor a trecut la investigarea zonei pentru înfiinţarea secţiei de arhitectură populară în aer liber. În urma cercetărilor întreprinse a fost identificat un bogat fond de monumente de arhitectură populară din care a reuşit să achiziţioneze peste 87 de obiective. A reuşit să materializeze acest grandios proiect prin montarea primelor 27 de obiective mari de arhitectură populară, până la 31 mai 1981, când s-a deschis muzeul în aer liber cu ocazia zilei Internaţionale a Muzeelor, în prezenţa ICOM (Consiliul Internaţional al Muzeelor), directori de muzee și specialiști.

În cadrul Muzeului Satului Maramureşean a reuşit să formeze o şcoală de conservare şi restaurare a monumentelor din lemn prin Prof. Aurel Moldoveanu. Pe lângă muncitorii noştri restauratori au fost specializaţi aici și alți conservatori de la alte muzee din ţară. Împreună cu echipa de muncitori restauratori a participat la restaurarea unor obiective importante pe plan național și internațional.

A fost Președintele Asociației Folcloriștilor și Etnografilor din Județul Maramureș, sub egida căreia se desfășurau marile festivaluri folclorice anuale: Tânjaua de pe Mara, Hora de la Prislop, Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă MARMAȚIA, dar și numeroase manifestări științifice. Din anul 1997 a devenit membru de onoare al Asociației Europene a Muzeelor în Aer Liber, Elveția (ICOM-UNESCO), membru fondator și Președinte al Asociației Naționale a Muzeelor în Aer Liber din România, din anul 1990 Președinte al Asociațiunii pentru Cultura Poporului Român din Maramureș. A fost cooptat la Smithsonian Folklife Festival Washington, SUA, unde împreună cu restauratori ai muzeului a prezentat o biserică maramureșeană. A fost profesor asociat în cadrul Universității Babeș-Bolyai și a Universității de Nord Baia Mare, unde a condus zeci de lucrări de licență și masterat.

A elaborat tematicile științifice de organizare la Muzeul etnografic al Maramureșului, Muzeul satului maramureșean (împreună cu Francisc Nistor, fost director al Muzeului Maramureșean). A înființat și inaugurat Casa muzeu Dr. Ioan Mihalyi de Apșa, Muzeul culturii și civilizației evreiești din Maramureș – Casa muzeu Elie Wiesel, dar și muzeele sătești de la Săpânța, Vadu Izei, Giulești, Bârsana, Ieud.

În toată această perioadă a întreprins numeroase cercetări de teren în satele maramureșene și nu numai, dar și cercetări interdisciplinare în Maramureș: pe Valea Cosăului (sub conducerea Academicianului Mihai Pop), Poienile Izei, cercetările pentru realizarea Atlasului Etnografic al României, dar și în alte zone ale țării: Moldova, Caraș Severin, Oaș, Dobrogea. A participat la numeroase simpozioane naționale și internaționale (Franța, Italia, Olanda, Germania, Suedia, Ungaria, Elveția, Cehoslovacia, Ucraina, SUA, Austria etc.).

A publicat 14 cărți și sute de articole în reviste de specialitate din țară și străinătate. Este fondator al publicaţiilor Acta Musei Maramoresiensis (2002) şi Tradiţii şi patrimoniu (2001) şi al hebdomadarului Tribuna Marmaţiei (24 dec. 1989 – 1991).  A participat la numeroase conferințe naționale și internaționale (SUA, Italia, Anglia, Cehia, Ungaria, Elveția, Suedia, Olanda, Franța, Austria) pe teme de etnologie, folclor, muzeologie. A primit numeroase distincții și medalii: Medalia Jubiliară a Universităţii din Freiburg (Germania). Premiul Patrimoniului Cultural Naţional „Gheorghe Focşa” pe anul 2001; Premiul Patrimoniului Cultural Naţional „Tancred Bănăţeanu” pe anul 2002; Ordinul MERITUL CULTURAL în gradul de „Mare Ofiţer”, categoria H, „Cercetare ştiinţifică” (2004); Titlul de „Cetăţean de Onoare” al municipiului Sighetu Marmaţiei, al comunelor Bârsana şi Bogdan Vodă; Medalia vizitei Papei Ioan Paul al II-lea (7–9 mai 1999), nenumărate medalii şi medalii jubiliare de la muzeele din ţară şi străinătate.

Muzeul sighetean a cunoscut, în dezvoltarea și evoluția sa, 8 etape importante, iar Etapa Mihai Dăncuș a fost cea mai înfloritoare, muzeul cunoscând cea mai amplă dezvoltare și recunoaștere atât pe plan național, cât și internațional. Mihai Dăncuș a fost una din figurile de intelectuali care s-a impus în a doua jumătate a secolului al XX-lea, ca unul dintre întemeietorii muzeologiei maramureşene, Directorul celei mai importante instituții de cultură și civilizație a Maramureșului istoric: Muzeul Maramureșan și cum frumos spunea Dr. Camelia Burghele, unul dintre ”patriarhii” etnografiei românești, iar noi îl putem numi simbolic ”Patriarhul satului primordial al Maramureșului”.

La împlinirea vârstei de 70 de ani, în anul 2013, Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” i-a realizat un documentar aniversar, intitulat  „Mihai Dăncuş: documentar biobibliografic aniversar”, în Seria ”Personalităţi maramureşene – aniversări”, realizat în cadrul Serviciului de Informare Bibliografică şi Documentară al bibliotecii de Aristiţa Borbei şi Liana Pop, prin grija directorului Teodor Ardelean, iar Muzeul Maramureșan, în anul 2017, i-a dedicat un număr al anuarului muzeului ACTA MUSEI MARAMOROSIENSIS, al cărui inițiator este, la aniversarea a 15 ani de la apariție.

Iată că, azi, Muzeul Maramureșan aduce un ultim omagiu muzeografului, profesorului, etnografului, cercetătorului MIHAI DĂNCUȘ, care a lăsat în urmă o viață de om și realizări pe măsură care îl vor consacra între cercetătorii Maramureșului, ai țării și, de ce nu, ai lumii. A lăsat în urmă o serie de lucrări în manuscris și proiecte, pe care, din păcate, nu a mai reușit să le finalizeze.

Profesorul Ioan Opriș spunea că un învățat nu poate fi omagiat decât prin cuvinte de laudă. Nimic mai adevărat. Iar noi, generația mai tânără, nu putem decât să respectăm memoria OMULUI Mihai Dăncuș, să valorificăm ce ne-a lăsat moștenire ETNOGRAFUL Mihai Dăncuș și să-l apreciem pe cel care a fost ÎNVĂȚATUL Mihai Dăncuș.

Pentru noi și pentru Maramureș va rămâne mereu unul dintre cei mai valoroși etnografi pe care România i-a avut.

Nicolae Iorga spunea că „ceea ce este interesant la muzeu nu este faptul, care e poveste ca oricare alta, ceea ce interesează este felul cum realitatea a fost văzută și interpretată, cum sufletul artistului s-a coborât în lumea aceasta, cum a înțeles-o, cum a reprodus-o, întrebuințând nota acea personală ce se găsește în sufletul oricărui om care este într-adevăr om”.

Dr. Mirela BARZ
manager interimar Muzeul Maramureșan

Înmormântarea Domnului Dr. Mihai Dăncuș va avea loc duminică, 02 august 2020, ora 15.00, în Cimitirul Central al municipiului Sighetu Marmației, la Capela mică Romano-Catolică.

Pentru un ultim omagiu, Muzeul Maramureșan pune la dispoziția celor care l-au cunoscut și apreciat o Carte de Condoleanțe la Expoziția de Etnografie, Str. Bogdan Vodă, nr. 1, zilnic, între orele 09-17 (luni, închis).




meșteșugART, un proiect cultural al Muzeului Maramureșan, finanțat de AFCN

În sesiunea a II-a de finanțare AFCN, Muzeul Maramureșan a câștigat proiectul cultural „meșteșugART”, aria Patrimoniul cultural imaterial.

Proiectul meșteșugART își propune prezentarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial, în cazul nostru meșteșugul sculpturii în lemn, dar și a meșterilor populari care continuă acest meșteșug, să contribuie la îmbunătățirea cadrului și a mijloacelor de acţiune pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial din Maramureșul istoric.

Scopul acestui proiect este promovarea patrimoniului cultural imaterial în rândul elevilor, prin învățarea tehnicilor tradiționale de sculptură în lemn de la meșterii populari implicați în proiect și valorificarea acestora. Obiectivul general este protejarea, promovarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial în rândul elevilor.

Proiectul se va derula pe parcursul a 4 luni, iar rezultatul final, expoziția tematică temporară, cât și workshop-urile cu meșterii talentați, realizate în cadrul proiectului, vor putea prezenta publicului larg și vizitatorilor aspecte importante din această parte a patrimoniului cultural imaterial, lărgindu-se astfel aria de promovare a proiectului și rezultatele acestuia.

În cadrul acestui proiect sunt implicați elevii celor două licee de specialitate din orașul nostru, respectiv Liceul Forestier, care are și profil de prelucrare a lemnului și Liceul Tehnologic MARMAȚIA. Aceștia vor participa la workshop-urile interactive cu meșterii populari, iar obiectele realizate de ei în cadrul acestor ateliere vor face obiectul unor expoziții temporare organizate la Muzeul Maramureșan, Secția în aer liber, dar și la liceele partenere.

Proiectul nostru constă în amenajarea unei anexe gospodărești existente în Muzeul Maramureșan – Secția în aer liber, organizarea unor ateliere meșteșugărești, confecționarea de obiecte din lemn, sculptura în lemn, ce vor avea ca obiectiv reabilitarea elementelor culturale pierdute sau pe cale de dispariție (unelte, tehnici, motive). Atelierele vor urmări repunerea în valoare a meșteșugurilor locale, precum prelucrarea lemnului, prin aducerea elevilor de la cele două licee partenere în proiect, care vor învăța de la meșterii populari autentici implicați în proiect tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului.

Maramureșul este recunoscut ca și țara lemnului, iar sculptura în lemn se remarcă printre meșteșugurile tradiționale. Acestea din urmă sunt expresia culturii noastre maramureșene, iar meșterii populari le practică la ei acasă, în atelierele lor. Meșteșugul prelucrării lemnului supraviețuiește și va continua să supraviețuiască și va reprezenta, în permanență, marca noastră de identitate în conceptul cultural național.

Dr. BARZ Mirela Ana, expert patrimoniul cultural mobil

sursă foto: meșteșugART MM




In memoriam BÉRES MARTA EVA (1938-2020)

Cu tristețe și profunde regrete aducem la cunoștință decesul colegei și prietenei noastre, profesor, muzeograf și cercetător științific BÉRES MARTA EVA (1938-2020).

Absolventă a Facultății de Științe Naturale – Geografie a Universității Bolyai din Cluj Napoca (1954-1958), profesor titular cu grad I în învățământ, muzeograf principal, absolventă a cursurilor de muzeologie ale Ministerului Culturii, Doamna Marta Béres a fost un exemplu de colegialitate, onestitate și probitate profesională. Eminentă cercetătoare științifică în studiul micromicetelor, recunoscută pe plan național, a publicat numeroase articole științifice de referință în domeniu.

La Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației, principala activitate și-a dedicat-o evidenței și conservării ierbarului Artur Coman, la îmbogățirea colecțiilor muzeale prin cercetări de teren.

Membră în Consiliul Științific al Muzeului, s-a preocupat de elaborarea planurilor tematice ale Secției de Științele Naturii, a numeroase expoziții, la care a fost organizator și ghid muzeal. A organizat colecția de micromicete, sectorul documentar și fototeca acestui important compartiment al secției de naturale.

Colaboratoare la ziare și reviste științifice, a luat parte la numeroase activități de popularizare prin almanahuri culturale și muzeale, a organizat numeroase expediții tematice cu grupuri de elevi, studenți, cadre universitare.

În anii grei ai autofinanțării Muzeului Maramureșan, s-a implicat în confecționarea de mărțișoare cu mijloace specifice, pentru supraviețuirea instituției. Împreună am reușit!

Căsătorită cu profesorul și cunoscutul nostru coleg Iosif Béres, eminent om de știință și muzeograf, creator al Secției de Științele Naturii, au fost pentru noi toți un exemplu de viață familială și profesională, contribuind împreună la bunul renume științific și instituțional al Muzeului Maramureșan.

Doamna Marta Béres, după o lungă și grea suferință, a plecat dintre noi. Neștearsă va fi amintirea, stima și respectul de care s-a bucurat în mijlocul nostru și a tuturor celor care au cunoscut-o.

Fie-i țărâna ușoară și memoria în veci binecuvântată!

Cu profunde regrete,
În numele colegilor de la Muzeul Maramureșan,
DIRECTOR
Todinca Gheorghe

sursă foto: Muzeul Maramureșean




Sighet – Ziua eliberării lagărului de exterminare de la Auschwitz (1945-2020) | VIDEO

Ca în fiecare an, Muzeul Maramureşan marchează ziua internaţională de comemorare a Holocaustului. Luni, 27 ianuarie 2020, la Casa memorială Elie Wiesel de la ora 13:00,  au avut loc dezbateri legate de cei 75 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz  și lansare cărții „Evreii de la Apşa de Jos şi din împrejurimi”, autori Ion şi Ileana Botoş. 

Evenimentul de azi a fost filmat de către colegul nostru, dr. Sorin Markus:

Marţi, 28 ianuarie, ora 12:00, în cadrul unui proiect educaţional, în parteneriat cu Liceul Forestier din Sighetu Maramţiei, Muzeul Maramureşan va prezenta elevilor expoziţia de fotografie despre lagărele de concentrare şi exterminare din timpul celui de-al doilea război mondial Jedem das Seine – Fiecăruia ce este al său, inscripţie cinică deasupra porţii de intrare a lagărului de la Buchenwald.

Salut, Sighet!

foto: Ion Mariș




Sighetenii au admirat Galicia! (autor, Ion Mariș)

”Stanislav și Galicia la începutul secolului XX” este expoziția artistului ucrainean Petro Hrețiuk care a poposit și la Sighet.

Picturi ce sugerează în nuanțe sobre de griuri trecutul, patina începutului de sec. XX, grafică (creion) ce imortalizează clădiri, edificii dintr-o istorie comună unui teritoriu numit generic Euroregiunea Carpatica, sunt realizate într-o manieră tehnică clasică de judecătorul – pictor Petro Hrețiuk, locuitor al Ivano – Frankivsk-ului (fostul Stanislav/ Stanislau/ Stanislaviv). Pictorul ucrainean iubește istoria și ne prezintă panoplia lucrărilor, convins că arta devoalează cele mai prețioase relicve.

Expoziția, organizată de Muzeul Maramureșean Sighet și Fundația Ucrainenilor Huțuli din România (cu sediul în comuna Repedea, președinte Vasile Popovici), este găzduită de Secția de Etnografie (din centrul municipiului) și va fi deschisă până la data de 17 noiembrie 2018.

La vernisajul de vineri, de 09 noiembrie 2018, de la Sighet, a participat pictorul ucrainean care, alături de un numeros public și de foarte mulți artiști plastici locali, au marcat un eveniment înscris într-un interesant proiect transfrontalier româno – ucrainean.

Ion MARIȘ




Sighet – In Memoriam. Deportarea evreilor maramureșeni, mai, 1944

Primăria Sighetu Marmației, Muzeul Maramureșan, în colaborare cu Comunitatea evreilor Sighetu Marmației, vă invită la manifestarea In Memoriam. Deportarea evreilor maramureșeni, mai, 1944. În cadrul manifestării va avea loc vernisarea expoziției Cărți religioase evreiești tipărite la Sighet și dezvelirea bustului Laureatului Premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel (1928-2016).

Evenimentul va avea loc la Casa Memorială Elie Wiesel, duminică, 27 mai 2018, orele 13.00.

Vă așteptăm!

Muzeul Maramureșan




Vasile Kazar. Grafician şi pedagog… sighetean (autor, Alina Marincean)

Miercuri, 21 martie 2018, la Secţia de Etnografie a Muzeului Maramureşan din Sighetu Marmaţiei, a avut loc vernisajul expoziţiei Vasile Kazar. Grafician şi pedagog. Evenimentul a fost organizat la 20 de ani de la dispariţia lui Vasile Kazar pentru a-i onora memoria, viaţa şi activitatea. Cei care l-au cunoscut pe artist au avut oportunitatea să împărtăşească din intimitatea relaţiilor şi să deschidă noi perspective asupra vieţii şi creaţiei lui.

Vasile Kazar s-a născut la Sighetu Marmaţiei la 30 iulie 1913 şi a cunoscut abundenţa diverselor experienţe: de la copilăria lipsită de griji într-o familie înstărită de evrei intelectuali din Maramureş, la o maturitate plină de provocări şi o senectute încărcată de melancolii şi de izbânzi spirituale.

Victimă a holocaustului, a trăit direct infernul lagărelor naziste. Scăpat ca prin minune, a socotit această întâmplare ca fiind prilejul celei de-a doua naşteri. S-a convertit la creştinism şi a îmbrăţişat confesiunea catolică, a crezut, apoi, pentru o clipă, în pseudomesianismul comunismului incipient pentru ca, nu după multă vreme, dezamăgit şi revoltat să se retragă în atelier, singura realitate certă.

Vasile Kazar

Urmează cursurile Liceului „Dragoş Vodă” din Sighetu Marmaţiei şi studii de desen liber la Sighet şi la Budapesta. Este admis la Şcoala Superioară de Arte Decorative din Budapesta dar nu frecventează cursurile. Imobilizat timp de doi ani într-un sanatoriu din Elveţia, lucrează gravură pe linoleum, pe care o expune la Cluj în 1930. Revenit în Maramureş, cutreieră satele, investigând o zonă de care va rămâne legat toată viaţa. Publică desene cu tematică socială în „Stânga” , „Crainicul Maramureşului” şi „Cuvântul liber” (1933-1934, 1936).

Debutează în 1932, iar în 1936 publică albumul cu 12 desene „Pita de mălai”, reproduse tipografic la editura Sonnedfeld din Oradea. Călătoreşte la Paris unde frecventează atelierele de la „Grande Chaumiere” şi expune la „Galerie Contemporaine” desenele originale din „Pita de mălai”.

În 1940 publică albumul „Moartea Pădurii” cu opt linogravuri, la Sighetu Marmaţiei. După expoziţia personală din 1942, la Budapesta, desene cu subiecte inspirate din viaţa ţăranilor maramureşeni, în 1944, este deportat în lagărele de concentrare naziste de către autorităţile horthyste din Transilvania de Nord.

După război (1945), expune desene în tuş în două expoziţii personale şi colaborează cu desene la Revistele „Contemporanul”, „Veac Nou” şi „Lumea”. În 1948, participă la expoziţia „Flacăra”, expoziţie ce semnifică începutul unei epoci dogmatice în arta românească, iar între 1948-1952, calificat drept „formalist” nu este admis în expoziţii. Din 1950 până în 1976 este lector şi apoi conferenţiar la catedra de grafică a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, unul dintre creatorii de şcoală în arta românească contemporană.

A lucrat sporadic gravură pe lemn şi linoleum. Încărcătura simbolică a compoziţiilor, marcate de un fior dramatic este subliniată de incizia fermă, colţuroasă, de sorginte expresionistă.

Vă invităm să-l cunoaşteţi pe Vasile Kazar prin colecţia de grafică a Muzeului Maramureşan expusă la sala de expoziţie a secţiei de Etnografie, str. Bogdan Vodă nr. 1, Sighetu Marmaţiei.

Autor, Alina Marincean