Expoziția „Mame cu brațele goale” | VIDEO

Joi, 7 martie 2024, de la ora 13:00, la Muzeul Maramure;ean din Sighet, a avut loc deschiderea expoziției de fotografie și povești realizată de Camelia Rangu (Popescu) „Mame cu brațele goale”.  Muzeul Maramureșan este a treia organizație care găzduiește această expoziție. Anterior expoziția a fost prezentată în 2022 la Timișoara, iar în 2023 a fost itinerată la Brașov.

Expoziția „Mame cu brațele goale, organizată în perioada 7 martie-7 mai 2024, face parte din proiectul artistic, educațional și social cu același nume început în septembrie 2021 de artista Camelia Rangu (Popescu) pe tema pierderii de sarcină.

Foto & Video, dr. Sorin MARKUS




În căutarea orașului pierdut… continuă!

În cadrul sesiunii de finanțare II/ 2023 a Administrației Fondului Cultural Național, Muzeul Maramureșan Sighet a obținut finanțare pentru proiectul „În căutarea orașului pierdut. Sighet, oameni, locuri, povești – II” care își propune să recupereze și să readucă în memoria comunității o parte a orașului Sighetu Marmației, locuită de numeroasa comunitate evreiască sigheteană și demolată în urma proiectului de sistematizare a orașului. Ne propunem o cercetare de istorie orală, interviuri cu persoane care au cunoscut zona, precum și digitalizarea colecției de clișee foto. Prima ediție a proiectului „În căutarea orașului pierdut. Sighet, oameni, locuri, povești” s-a bucurat de un real succes în rândul comunității locale. Ca dovadă, cartea s-a epuizat în foarte scurt timp, iar localnicii s-au implicat și interacționat în redescoperirea orașului făcându-ne să continuăm cu reconstituirea altor zone care au fost demolate în urma procesului de sistematizare.

Acțiunea de popularizare a proiectului a fost un succes, astfel că cetățenii Sighetului au donat fotografii din colecțiile personale reprezentând clădiri și zone ale orașului, astăzi dispărute. Fotografiile donate au depășit perimetrul nostru inițial, permițându-ne astfel să reconstituim o zonă mult mai largă decât la prima ediție. Prin urmare, am ales zona Traian-Vișeului (strada Evreiască) și 22 Decembrie datorită importanței istorice, cu populație multietnică, clădiri de importanță istorică și din rațiuni de coerență și rigurozitate în reconstituirea zonelor dispărute ale orașului. Zona Traian -Vișeului a fost, printre altele, sufletul comunității evreiești sighetene, strada numindu-se colocvial, strada Evreiască, și oficial, pentru o scurtă perioadă, în 1937, Theodor Hertzel. De asemenea, spre a oferi coerență proiectului, am continuat cu Piața Libertății și strada 22 Decembrie, cea din urmă fiind cea mai veche zonă locuită din Sighet, afectată de transformări și demolări în a doua jumătate a secolului XX.

În cadrul proiectului se va organiza un workshop cu participarea elevilor de la Liceul Teoretic „George Pop de Băsești”, locuitori ai zonei demolate, populație de vârstă adultă care își mai amintesc cum arăta zona înainte de demolare, cu martori care au locuit în acele imobile și care vor transmite atmosfera din acea perioadă care a marcat istoria orașului. Se va realiza o expoziție cu zona demolată și, implicând studenții de la UBB Extensia Sighet, se vor realiza două tururi ghidate vizând zonele orașului care au dispărut.
Se va edita și publica un album foto bilingv, român-englez, cu fotografiile imobilelor demolate și poveștile lor și ale familiilor care au locuit în acea zonă.

Proiectul se derulează pe parcursul a 5 luni, iulie – noiembrie 2023, finanțarea nerambursabilă din partea AFCN este de 78.620 lei, valoarea totală a proiectului fiind de 87.620 lei.

Vă invităm să depănați poveștile copilăriei dumneavoastră, stârnite din colbul amintirilor de imaginile postate pe pagina proiectului nostru.

Nu este un concurs pentru „cine ghicește clădirea” ci mai degrabă un îndemn la dezgroparea personajelor care ne-au umplut tinerețea, a întâmplărilor legate de acestea sau doar la amintirea lor.

Vă mulțumim pentru distribuiri, încurajări și susținerea acestui proiect derulat de Muzeul Maramureșan, mulțumim celor care au considerat că locul fotografiilor vechi poate fi (chiar dacă doar în copie) mult mai potrivit într-un muzeu.

Facem tot posibilul să descoperim urbanul din istoria orașului nostru, cu ajutorul sighetenilor „vechi”, vom reuși.

Alin Pralea Muzeograf
(Coordonator proiect)

Foto: din arhiva Muzeului Maramureșean Sighet




Concursul de artă și scriere creativă „Elie Wiesel”

În data de 04 august 2023, ora 10:00, va avea loc la Casa Memorială Elie Wiesel din Sighetu Marmației vernisajul expoziției Etică. Război și Storytelling urmat de conferința de presă de la ora 11:00 privind implementarea proiectului: Concursul de artă și scriere creativă „Elie Wiesel”, finanțat de Alumni Engagement Innovation Fund prin Ambasada Statelor Unite ale Americii la București.

La eveniment vor participa atașatul cultural al Misiunii Diplomatice S.U.A. în România – Peter H. Brown, primarul orașului – Vasile Moldovan, managerul Muzeului Maramureșan – Mirela Ana Barz și Alina Marincean – coordonator al proiectului, alături partenerii de proiect, de reprezentanți ai organizațiilor partenere: Asociația ForumApulum, Comunitatea evreilor Sighetu Marmației și finaliști ai concursului de etică și scriere creativă, participanții la tabăra de vară organizată în cadrul proiectului.

Scopul proiectului Concursul de artă și scriere creativă Elie Wiesel este acela de a promova standardele euro-atlantice de democrație, statul de drept și incluziunea minorităților prin problematizarea temelor etice ale democrației și incluziunii minorităților printr-un apel la un concurs național de eseuri folosind exemplul lui Elie Wiesel, supraviețuitor al Holocaustului, activist pentru drepturile omului și Laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Proiectul a început la data de 1 octombrie 2022 și are o durată de 12 luni. Beneficiarul acestui proiect este Muzeul Maramureșan, Casa Memorială Elie Wiesel (Sighetu Marmației, Romania) și are un buget total de 27000 de dolari.

Biroul de comunicare al proiectului Muzeul Maramureșan

Disclaimer: “This project was funded in part by a grant from the United States Department of State.” “Acest proiect este finanțat parțial printr-un grant al Departamentului de Stat al S.U.A.”




Hai la muzeu… în șezătoare!

Îmbracă o cămeșă și hai la muzeu… în șezătoare

creatori populari
fată mândră în cămeșă
povești și legende
plante de leac, … de descântec
meșterește cu noi
joc în sat
pingăluit

Toate la Muzeul satului maramureșean, sâmbătă, 24 iunie 2023, de la ora 13:00.
Intrarea liberă pentru cei care îmbracă o cămeșă sau o ie!

Organizatori: Muzeul Maramureșan, Primăria Sighet, Centrul Cultural Sighet.

Parteneri: Galeria de Artă Ileana Vassiliev, Clubul Copiilor Sighetu Marmației, Centrul Școlar de Educație Incluzivă.

 

Muzeul Maramureșan




Descoperiți altfel Muzeul Maramureșean de… Noaptea Muzeelor!

Sâmbătă, 13 Mai 2023, între orele 17.00 – 23.00 sunteți așteptaț cu drag și cu expoziții variate, cu jocuri și filme, cu tururi ghidate și oameni pasionați și cu… multe alte surprize! INTRAREA LIBERĂ!


Sursă: Muzeul Maramureșean




„Civilizații Preistorice Redescoperite – Cultura Cucuteni” la Muzeul de Istorie-Arheologie Sighet

Muzeul Maramureșan în parteneriat cu Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, cu susținerea Primăriei și a Consiliului Local Sighetu Marmației, vă invită la vernisajul expoziției de arheologie „Civilizații Preistorice Redescoperite – Cultura Cucuteni”.

Piesele expuse provin din siturile arheologice Dumești și Tăcuta și fac parte din patrimoniul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui.

„Pe teritoriul României sunt atestate peste 2000 de aşezări cucuteniene, o serie de aşezări fiind cercetate exhaustiv: Hăbăşeşti, Ruginoasa, Valea Lupului (jud. Iaşi), Truşeşti (jud. Botoşani), Traian, Izvoare, Târpeşti, Ghelăieşti, Calu-Piatra Şoimului (jud. Neamţ), Dumeşti și Tăcuta (jud. Vaslui).

Cultura Cucuteni se formează în arealul culturii Precucuteni, la geneza ei participând elemente de cultură Petreşti şi Gumelniţa şi s-a dezvoltat pe parcursul a trei faze de evoluţie. Acestea au fost stabilite de către specialişti pe baza analizei stratigrafice şi a stilului de pictură utilizat pentru decorarea vaselor ceramice. Cele trei faze ale culturii Cucuteni au fost denumite Cucuteni A, AB şi B pentru spaţiul românesc şi Tripolie B I, B II şi Cγ I , Cγ II pentru spaţiul tripolian (Ucraina).

Complexul cultural Cucuteni-Ariuşd-Tripolie reprezintă cel mai important fenomen cultural eneolitic pentru estul Europei. Caracteristicile acestui fenomen cultural sunt: aşezările întinse, locuinţele de mari dimensiuni, ceramica pictată bicromă şi tricromă, uneltele şi armele din piatră, os, figurinele antropomorfe şi zoomorfe.

Aşezările se aflau în zone înalte, dominante, apărate natural şi fortificate cu şanţuri de apărare şi valuri, completate cu palisade. În cadrul acestor aşezări locuinţele erau dispuse după un anumit plan, circular sau în şiruri paralele, şi aveau o platformă de lut, cu o substructură de bârne despicate pe lungime, cu pereţii din împletituri de pari şi nuiele, lutuite ulterior. Acestea puteau avea mai multe camere şi chiar etaj.

Un alt element definitoriu îl reprezintă obiectele de cult, statuete de lut antropomorfe şi zoomorfe, realizate în general realist. În categoria obiectelor de cult pot fi cuprinse şi vasele cu reprezentări antropomorfe şi zoomorfe, complexele de cult şi altarele, „tronurile” – scăunele miniaturale.

Ceramica reprezintă elementul definitoriu al culturii Cucuteni. Ceramica este decorată cu pictură, prezentă în special pe ceramica fină. În prima fază a culturii, Cucuteni A, pereţii vaselor sunt pictaţi în întregime, la început bicrom (alb şi roşu) apoi tricrom (alb, roşu şi negru, acesta din urmă folosit la delimitarea motivelor principale pictate cu alb/roşu sau roşu/alb). În Cucuteni AB pictura este distribuită în funcţie de părţile constitutive ale vasului, culoarea neagră creşte ca importanţă în dauna celei albe. Pentru faza B se observă o împărţire metopică a decorului, suprafaţa vasului este acoperită cu un fond roşiatic-gălbui, pe acest fond fiind redate motivele cu negru şi roşu, cele mai utilizate fiind benzile de diferite lăţimi.”

Vă așteptăm miercuri, 26 aprilie, orele 13:00 la Muzeul de Istorie-Arheologie, Piața Libertății nr. 15.

Sursă informații: facebook.com/Muzeul Maramureșean




De 1 iunie – Ziua Internațională a Copilului – va fi o super sărbătoare la Sighet!

Ziua Internațională a Copilului va fi sărbătorită de municipiul Sighetu Marmației, miercuri 1 iunie, în Parcul Central al orașului.

Seria evenimentelor va debuta pe pietonala Corneliu Coposu la ora 11:00 odată cu deschiderea oficială a Balcaniadei U20 de volei pe plajă, urmată de o paradă pe centrul oraşului, coloana având în frunte Fanfara Municipală Baia Mare.

Începând cu ora 12:00 toţi copiii sunt invitaţi să participe la activităţile special pregătite pentru ei: diferite concursuri, ateliere de creație, dansuri și momente artistice interactive, desene pe asfalt, parada mascotelor și a prințeselor Disney, concerte de muzică clasică, ușoară și populară, teatru pentru copii, demonstrații de lupte medievale și multe alte surprize menite să aducă culoare și bucurie tuturor copiilor, mai mici sau mai mari.

Odată cu lăsarea serii distracția se va muta în Parcul Grădina Morii unde începând cu ora 19:00 va avea loc un concert susținut de o trupa de tineri sigheteni Question Records, după care Clubul Sportiv Municipal Sighet invită toţi copiii la Discoteca pentru copii.

Implicaţi în organizarea evenimentelor alături de Primăria Sighetu Marmaţiei sunt: Centrul Cultural Sighetu Marmaţiei, Clubul Sportiv Municipal Sighet, Clubul Copiilor Sighetu Marmaţiei, Muzeul Maramureșan, Școala de Muzică şi Arte Plastice, Asociația Rădăcinilor Străbune, Familia 31, Centrul de Informare Turistică, Colegiul Național Pedagogic Regele Ferdinand, Asociația Frați Minori Capucini, Cnejii de Maramureş şi Maramorus Barbarorum.

Primăria Sighetu Marmației