Joi, 20 martie 2025, la Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand” din Sighet a avut loc prezentarea cărții „Destin liric Gheorghe Chivu”, autor prof. dr. Ioan Dorel Todea. Au participat: autorul cărții, Dana Buzura – Gagniuc (managerul revistei de cultură „Nord Literar”), conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, prof. dr. Odarca Bout, Ileana Matus (manager Centrul Cultural), elevi și profesori ai C.N.P. „Regele Ferdinand”.

În continuare puteți urmări o înregistrare video a evenimentului:

Foto & video: dr. Sorin Markus

Un nou proiect al Revistei de Cultură „Nord Literar”, Cenaclul „Rivulus Dominarum”, se va concretiza în curând.
În 19 februarie 2025, începând cu ora 18:00, împreună cu scriitori, oameni de cultură și artiști consacrați vom pune piatra de temelie a cenaclului, la Shura Bistro Caffe Baia Mare (str. 1 Mai, nr. 25).

Vom asculta „Balade mici și mijlocii” interpretate de Daniel Mircea Pop, solistul grupului „Trei parale”.

Amfitrioni vor fi Dana Buzura-Gagniuc și Ștefan Florian.

Cenaclul se dorește un spațiu al dialogului, fundamentat pe exigență, calitate și preocupare reală pentru cultură.

Intrarea este liberă. Locurile sunt limitate, iar pentru rezervări se poate suna la 078904069.

Comunicat de presă

Revista de Cultură „Nord Literar” organizează și în această toamnă „Cărțile Anului”, un concurs în cadrul căruia sunt premiate cele mai bune creații ale anului literar 2022-2023, din domenii precum proza, poezia, critica literară, cartea științifică, antologia etc. Pot participa la concurs cărțile care au văzut lumina tiparului în intervalul octombrie 2022 – septembrie 2023.

Autorii maramureșeni care intenționează să participe sunt invitați să depună două exemplare din volumele care se încadrează în rigorile concursului, la sediul Revistei de Cultură „Nord Literar” (str. Gheorghe Șincai, nr. 46, Baia Mare), în vederea jurizării.

Termenul limită până la care se pot depune cărțile este 29 septembrie 2023, ora. 12:00.

Festivitatea de premiere va avea loc în 6 octombrie 2023, începând cu ora 11:00, la Palatul Administrativ Baia Mare.

Comunicat „Nord Literar”

A apărut numărul pe iulie-august al Revistei de Cultură „Nord Literar”. Un număr dublu, cu 24 de pagini, cu un conținut bogat, ca o invitație sinceră la lectură pentru iubitorii de literatură, și nu numai.

La 80 de ani de la nașterea lui Alexandru Ivasiuc, Gheorghe Pârja dedică o pagină marelui scriitor născut în 12 iulie 1933 la Sighetu Marmației. Tot el aduce un omagiu memoriei poetei Ioana Ileana Ștețco, de la plecarea căreia a trecut un an.

În eseul „Ascunși în anonimat”, Ion Papuc încearcă un răspuns la întrebarea „Cărui resort psihologic îi corespunde actul creației artistice?”, iar Irina Petraș își începe cea de-a patra parte a eseului „Răspunsuri/ răspunderi” pornind de la întrebarea „Cum va fi viitorul?”.

Destinul poetic al lui Ștefan Augustin Doinaș, „o voce distinctă de înaltă și elevată profesionalitate culturală, de un civism exemplar”, este conturat de prof. Alexandru Ruja, într-un amplu eseu.

Cronica Deliei Muntean, „Epitafuri în cod QR”, oferă o perspectivă critică aspra poemelor Marilenei B. Matei, publicate în volumul „Moartea are cod QR”.

Criticul Daniela Sitar-Tăut se oprește asupra volumului Anei Olos, „Autori canadieni cu sau fără cratimă”, apărut de curând.

Poezia lui Ioan Es. Pop poate fi citită la pagina „Orfeu”. De altfel, segmentul de poezie este bine reprezentat în paginile acestui număr și prin versurile poeților Paul Romaniuc, Balaci Pascu, Liviu Coroiu și Dan Rotaru.

Ovidiu Pecican, în pagina „Avalon” aduce în atenția cititorului romanele „Portocale pentru vinovați” și „Semințele dimineții” ale lui Florin Bănescu.

Mircea Popa interpretează „Jurnalul unui poet leneș” al autorului clujean Victor Felea, de la nașterea căruia s-au împlinit o sută de ani în luna mai.

Despre ornamente și țesături tradiționale, ca tematică a operei lui Al. Tzigara Samurcaș, scrie universitarul clujean Mircea Muthu.

În acest număr sunt publicate o primă parte a unui eseu dedicat de Doina Uricariu volumului lui Bogdan Crețu, „Cornul inorogului”, precum și partea a doua a eseului lui Nichita Danilov, „Lecții despre perfecțiune”, care pornește de la „câteva amintiri” legate de Nichita Stănescu.

Despre poezia eminesciană din perspectiva unei „pregnante funcții instaurative nu doar de edificii, ci de ambienturi, de istorie și de mituri, de întâmplări și de personaje emblematice”, scrie Terezia Filip în eseul „Farmec poetic eminescian. Arhitectura medievală, o hermeneutică a întemeierii și a guvernării”.

Trei pagini de recenzii îmbogățesc conținutul acestui număr al revistei: „Un ultim romantic” îl numește Raluca Hășmășan pe Flaviu Claudiu Mihali, autorul volumului de versuri „Gânduri sfâșiate de timp”; „Călătorind cu inima” spune Christian Crăciun, citind însemnările din volumul Adrianei Ungureanu, „Calabria, tărâm cu suflet de femeie”, în timp ce Iuliana-Andrea Pop  poposește asupra poeziei Mirunei Mureșan din „Timpul nostalgiei. Poeme pentru M.”. Sonia Elvireanu prezintă volumul de convorbiri pe tărâmul ideilor, „Pușa Roth în dialog cu Christian Tămaș”, iar Daniel Marian pe cel al lui Gabriel Gherbăluță, „Poeme pentru Lara”.

O sinteză a dezbaterii „Local și național în presa culturală”, desfășurate în cadrul Zilelor Revistei de Cultură „Nord Literar”, (realizată de Dana Buzura-Gagniuc), relevă provocările cărora presa culturală e nevoită să le facă față în acest prezent dominat de digitalizare, de robotizare, de dinamism și de răstălmăciri periculoase ale sistemelor de valori.

Întâlnirea dintre matematică și poezie este evidențiată în interviul pe care Elena Liliana Popescu îl acordă lui András Bandi.

În eseul „Palatul Dolmabahçe sau despre Europa made in Turkey”, Dalina Bădescu prezintă  imaginea „pe cât de amețitoare vizual, pe atât de dezamăgitoare cultural” a acestui edificiu.

Versurile poetului portughez José Manuel de Vasconcelos (traduceri: de Mariana și Valeriu Stancu), sunt publicate pe pagina destinată traducerilor.

Poemul lunii îi aparține lui Ștefan Jurcă, iar Lucian Perța parodiază poemul lui Ioan Es. Pop, „dacă n-aș fi fost silit să vorbesc”.

În acest număr, ilustrațiile reprezintă case și porți tradiționale maramureșene, existente la Muzeul Satului din Baia Mare.

Comunicat apariție nr. 243

Cu un conținut variat, ca de fiecare dată, numărul 241 al Revistei de Cultură „Nord Literar”, de curând ieșit de la tipar, poate fi găsit la chioșcuri începând de marți, 4 iulie.

Spicuim câte ceva din paginile publicației.

O chestiune care preocupă dintotdeauna breasla scriitorilor e lămurită de Irina Petraș în partea a treia a eseului cu titlul „Răspunsuri”/„Răspunderi”: „Numărul de cititori adevărați e proporțional același sub toate vremurile”. Așadar, nu ne revoltăm, nu ne amăgim. Fiecare publicație – periodică ori editorială – își are cititorii ei. Pe aceștia contăm! Iar de se vor înmulți, avem cu toții de câștigat.

Istoricul literar Mircea Popa analizează însemnările diaristice ale lui Gavril Moldovan, profesor, poet și gazetar bistrițean care, în opinia sa, reprezintă „jurnalul acestor trepte ale coborârii omului în singurătate, obligat de forțele răului zilnic”. În aceeași pagină dedicată opiniilor, Ion Papuc descrie întâlnirea sa cu Gheorghe Chivu, „ultimul poet premiat de Fundațiile Regale”.

„Universul Gretei”, romanul lui Vlad K. Levitt, în care naratorul-personaj „învață să se acomodeze cu sine și cu lumea în care trăiește”, este prezentat de criticul Delia Muntean.

Despre „Umbra zidului meu”, cel mai recent volum al Elenei Cărăușan, „o poetă exigentă cu sine”, vorbește Daniela Sitar-Tăut în cronica intitulată „Et in creatia ego”.

Câteva selecțiuni din lirica poeților Adrian Munteanu și Alice Valeria Micu își întâmpină cititorii la pagina „Orfeu”. Alte grupaje de poezie oferă autorii Gelu Dragoș, Gheorghe Pop și Ion C. Pena.

Ovidiu Pecican aduce pe tapet romanul „Portocale pentru vinovați” al lui Florin Bănescu, prezentându-l dintr-o largă varietate de perspective critice.

O trecere în revistă a evenimentelor dedicate aniversării a două decenii de la întemeierea Revistei de Cultură „Nord Literar”, precum și a emoțiilor organizării pentru prima oară a unui târg de carte se regăsesc în pagina realizată de Dana Buzura-Gagniuc. La rândul său, Gheorghe Pârja realizează o incursiune în cei douăzeci de ani ai revistei, amintind deopotrivă încercările anterioare de a edita o publicație de cultură în Maramureș.

În pagina de „Interpretări”, Mircea Muthu ne propune o întoarcere necesară la activitatea și opera lui Nicolae Florescu – jurnalist, editor, istoric și critic literar.

În pagina de recenzii, Gheorghe Pârja se oprește asupra ultimei cărți a universitarei băimărene Carmen Dărăbuș, „Literatura în interdisciplinaritate”, iar Raluca Hășmășan analizează volumul lui Radu Chiorean „Pasărea legată la ochi”, considerând că parcursul poetic al acestuia se anunță promițător.

Reflecții cu miez despre rolul lui Nichita Stănescu în schimbarea percepției asupra actului creației și a limbajului poetic ne propune Nichita Danilov în eseul „Lecții despre perfecțiune”.

Doi autori: Adrian Szarvadi și Alexandru Jurcan pot fi citiți în pagina de proză.

Corespondența dintre profesoara Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu și fiica sa, Monica Lovinescu –  peste 2500 de scrisori, publicate în două volume de către Editura Humanitas – e prezentată de Terezia Filip.

Din eseul intitulat „Involuția: generația telecomenzii”, lucrare ce ridică un semnal de alarmă asupra cauzelor disoluției sentimentului de apartenență la grup, ne propune un fragment Șerban Dinger.

O altă scriere eseistică semnează Dalina Bădescu: „Despre cum se cultivă un artist”. „Calitatea artei contemporane oficiale a scăzut dramatic – remarcă autoarea –, fiind promovate forme disolutive și lipsite de valoare estetică ale unor artiști ideologizați”.

Pornind de la materialul exegetului clujean Mircea Popa, intitulat „Critica păsărească” și cuprins în ediția din luna aprilie a „Nord(ului) Literar”, profesorul Mihai Petre scrie „Câteva considerații despre rolul și condiția criticii universitare”.

Parodiile lui Lucian Perța „descântă” poeziile semnate de Alice Valeria Micu și Adrian Munteanu (propuse în cadrul rubricii „Orfeu”).

Cu lirica universitarului francez Sylvestre Clancier avem ocazia să ne familiarizăm (în pagina dedicată traducerilor) grație prezentării și tălmăcirii lui Valeriu Stancu.

Numărul de acum mai cuprinde mesaje aniversare ale unor prieteni și colaboratori ai revistei, „poemul lunii” – aparținându-i autorului craiovean Constantin Preda, precum și câteva semnale editoriale, respectiv publicistice.

Revista este ilustrată cu imagini de la evenimentele dedicate aniversării a două decenii de activitate.

                        Comunicat apariție