„Istoria este fluidă”… spunea un istoric, adăugând că „istoria înseamnă conflict”. Conflictul între civilizații, conflictul dintre democrație și totalitarism, dintre național și global, dintre dezbinare și unificare etc. Oare ne putem „detașa” de trecut pentru a putea construi un viitor „armonios”, fără umbre (umbra… rublei)? Prezentul nu (ne) încurajează optimismul și speranța într-un viitor neconflictual. Fluiditatea istoriei o simțim azi în viețile noastre.

Ziua Memoriei – Ziua porților deschise se „repetă” la Sighet de un sfert de secol. Probabil memoria poate fi salvarea noastră dacă reușim să găsim „sensul” trecutului. Dar trecutul a devenit mai dureros pentru noi în condițiile unui conflict (re)aprins în Estul Europei, conflict care ne propune o altă „variantă” pentru „Sfârșitul istoriei și ultimul om” (Francis Fukuyama).

„Amintirea suferinței” și discuțiile focalizate pe „Europa și post – comunismul” prezentului au fost esența dezbaterii moderate de doamna Ana Blandiana. Am asistat la o lecție de istorie „extrasă” dintr-un trecut nu foarte îndepărtat, care, în aceste zile tulburi, cu război și amenințări dramatice la marginea Sighetului, ne (re)aduc în minte traumele provocate de ideologii distopice.

Între zidurile fostei închisori politice din Sighet, azi „Memorialul” cunoscut în întreaga Europă, în locul unde au fost distruse vieți, familii, structuri democratice, în locul unde s-a reinstaurat speranța într-o evoluție „normală” a țării și a zonei noastre, întâlnirea a debutat cu un moment de reculegere ținut în memoria celor plecați la cer în ultima perioadă, Ion Ilban (deținut politic) și Robert Fūrtos (istoric).

În continuare, au făcut recurs la istorie și memorie foștii deținuți politici Sergiu Rizescu și Nistor Man (fost elev al Liceului „Dragoș – Vodă” din Sighet). A fost prezent la întâlnire un alt fost deținut politic, Octavian Bjoza, un nume important în lupta anticomunistă dar și un public numeros, oameni sosiți din întreaga țară, legați iremediabil de eroii tăcuți, dispăruți și eroii prezenți, supraviețuitori dintr-o epocă impusă pe criterii nefaste.
Au urmat luările de cuvânt ale prof. dr. Liviu Țârău (UBB Cluj – Napoca), Ionuț Gherasim (nepotul lui Ilie Lazăr, președintele Fundației Coposu), Leontin Iuhasz (fiul doamnei Doina Cornea), Gheorghe Mihai Bârlea (fost director al Memorialului sighetean), care au făcut conexiuni între durerile trecutului și convulsiile/ vulnerabilitățile prezentului în Europa.

Tot despre durere, suferință, teroare, rezistență, istorie însângerată, au vorbit – în secțiunea dedicată lansărilor de carte – Ioana Boca, preotul Cristian Langa, Cornel Jurju, Emanuel Cosmovici, Liviu Țârău, Ana Blandiana, Monica Mărgineanu, Mariana Gorczyca. „Prețul credinței”, Suferința nu se dă la frați. Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Munții Apuseni”, „Realiter” și „Rubla, locul fără umbră” sunt volume consistente care pot fi apreciate doar citindu-le. Trebuie să facem asta chiar dacă subiectele sunt tragice, precum istoria noastră în perioada în care se „propunea” omul nou la… conducerea Estului Europei.

Mă întreb dacă „mărturia” istoriei secolului XX poate (ar putea?!) schimba cursul secolului XXI care… va fi (poate fi!) religios sau nu va fi deloc!

Foto & text: Ion Mariș

Joi, 10 iunie 2021 a fost Ziua Eroilor. Și-n Sighet au fost diverse manifestări, oficiale, care au marcat ziua dedicată celor care s-au sacrificat pentru țară, neam, credință.
Tot despre niște eroi – câteodată prea puțin respectați! – a fost întâlnirea sub semnul „Zilei Memoriei” organizată de Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței (la distanță de doi ani de la precedenta reuniune), fiind, de fapt, un dialog cu foștii deținuți și deportați politic.
Întâlnirea a fost moderată de cunoscuta poetă Ana Blandiana, dedicată Memorialului de aproape 30 de ani și implicată în toate evenimentele pe care le organizează Fundația Academia Civică (aniversarea din acest an fiind sprijinită și de Fundația Hans Seidel).

Cele câteva ore, petrecute alături de supraviețuitorii din rândurile foștilor deținuți și deportați politic, ne-au făcut să (re)trăim, în incinta uneia dintre cele mai dure închisori ce a distrus elita cultural – politică a țării dar și biserica (în special greco – catolică), întâmplări povestite de cei care au trecut prin etapa nașterii „raiului” comunist.
Au vorbit foști deținuți ai regimului comunist prezenți la Sighet (Octavian Bjoza – președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici, Man Nistor – fost elev al Liceului „Dragoș – Vodă”), au fost transmise mesaje și de la distanță, din țară; am avut lansări de carte (De la refugiu la deportare, Mărturii ale refugiaților din Basarabia și Bucovina, editor Georgeta Pop, Spații carcerale în România comunistă. Penitenciarul Sighet (1950 – 1955), autor Andreea Dobeș, Credință sub terorare, editor Gelu Hossu); ne-am bucurat că istoria recentă este cercetată și înțeleasă de elevi (aplaudându-i pe elevii de la Colegiul Național „Dragoș – Vodă” și profesorii lor cărora li s-au decernat diplome pentru implicarea în proiectele educaționale ale Memorialului) și, nu în ultimul rând, am rezonat cu actrița Rodica Mandache în monologul – lectură „Întâlnire cu durerea noastră”.

Ziua Memoriei 2021 s-a încheiat – cum era firesc – la Cimitirul Săracilor, unde s-a desfășurat un serviciu religios la care au participat, împreună, preoți greco – catolici (Filip Onisim, Marius Vișovan, Vasile Florea) și ortodocși (Gavril Burzo, Mihai Oprișan, Dragoș Gulea Olariu).

Foto & text: Ion Mariș

Sâmbătă, 22 mai 2021, de la orele 11:30, în sala de conferințe a Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighet, în prezența unui numeros public, a avut loc lansarea cărții „SPAȚII CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ PENITENCIARUL SIGHET (1950 – 1955)”, lucrare masivă, în două volume, aproape 1100 pagini, semnată de istoricul dr. Andrea DOBEȘ (coordonatorul lucrării fiind conf. univ. dr. Liviu Țîrău – Facultatea de Studii Europene, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca).

Andrea Dobeș este cercetător al Muzeului Memorial al Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighet, fiind preocupată, încă de la începutul muncii în această instituție, de drama victimelor comunismului, în special din categoria elitei politice interbelice și a bisericii (greco – catolice și romano – catolice), încarcerate în orașul nostru.

La eveniment au participat și au rostit alocuțiuni Octavian Bjoza (Președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România), conf. univ. dr. Valentin Orga (Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca), prof. univ. dr. Virgiliu Țârău (Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca), conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea (Centrul Universitar Nord, Baia Mare), conf. univ. dr. Fabian Doboș (Facultatea de Teologie Romano-Catolică, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași), dr. habil. Cosmin Budeancă (Fundația Culturală Memoria, București).

Din public au mai luat cuvântul preotul Marius Vișovan, Ilie Gherheș, Ion Mariș.

A moderat cu discreție și eleganță Robert Fürtös, istoric, soțul autoarei volumului, implicat și el în munca de cercetare.

Lucrarea este efortul unei munci intense, consecvente, bazată pe studiul documentelor deținute de Arhivele din Maramureș, Cluj, CNSAS, Administrației Naționale a Penitenciarelor, etc. fiind structurată pe câteva capitole relevante, dintre care amintim: Evoluția sistemului penitenciar din România (1945 – 1964); Arestarea elitei politice interbelice; Ofensiva împotriva bisericii catolice; Victimele Sighetului; Detenție și post detenție. Repere biografice (Demnitari ai României interbelice, Prelați și clerici catolici), etc.

Pentru profesorii de istorie sigheteni dar și pentru cercetătorii interesați de istoria recentă a României, lucrarea deosebit de valoroasă, (apărută la Editura Argonaut Cluj – Napoca), este și trebuie să fie un reper bibliografic prioritar.

Foto & text: Ion Mariș