Dialoguri literare cu scriitoarea Ioana NICOLAIE. Despre frumusețea literaturii!

Despre frumusețea literaturii!… se va discuta în… Dialoguri literare cu scriitoarea Ioana NICOLAIE.

În trei locații din Maramureș:
BAIA MARE, 18 februarie 2025, ora 18:00, Colegiul Național „Vasile Lucaciu”;
POIENILE DE SUB MUNTE, 19 februarie 2025, ora 11:00, Școala profesională Poienile de sub Munte;
SIGHETU MARMAȚIEI, 19 februarie 2025, ora 16:00, Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice.

Și ca-n orice poveste-dialog(uri) e nevoie de „roluri”:
Organizator –  prof. dr. Bout Odarca (Președinta Rotary Sighetu Marmației Voievodal)
Coordonator și moderator – prof. dr. Adrian Sabău (Inspector școlar pentru Limba și Literatura Română).

S-au coalizat pentru acest eveniment (cu implicare egală!): Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, Colegiul Național „Vasile Lucaciu” Baia Mare, Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand” Sighetu Marmației, Școala Profesională Poienile de sub Munte, Rotary Sighetu Marmației Voievodal, Cărturești, Humanitas și Designer Anton Mihiș.

Faceți parte din categoria… Homo culturalis?!
IOANA NICOLAIE
ne așteaptă la dialoguri literare în Baia Mare, Poeinile de sub Munte și SIGHETU MARMAȚIEI!

Salut, Sighet!




Semn de carte: Mariana SCUBLI – „Rădăcini – Simboluri peste timp/ Roots – Symbols across time”

Semnalăm o nouă apariție la Editura „Valea Verde” din Sighet (editor – Ion Mariș): volumul (album foto) bilingv (română – engleză) „Rădăcini – Simboluri peste timp/ Roots – Symbols across time”, autor Mariana SCUBLI.

Prefața volumului este semnată de prof. univ. dr. Dorel Ștefan Găină (alias G+G), traducerea textului în limba engleză – prof. Andreea Biro, lector de carte (română) – prof. dr. Odarca Bout.

Volumul va fi prezentat sâmbătă, 17 septembrie 2022, la Călinești (în cadrul unui eveniment rotarian), urmând ca până la sfârșitul lunii septembrie să fie lansat și la Sighet (la Muzeul Etnografic al Maramureșului). Vom reveni cu data exactă a lansării de la Sighet.

Salut, Sighet!




Despre triada mentor – elev-practicant – metodist în cartea recent lansată „Lectura de plăcere la elevii din clasele primare. Experiențe didactice”

La ceas aniversar, 160 de ani de la înființarea Preparandiei din Sighetu Marmației, lansarea acestei cărți (n.r. Lectura de plăcere la elevii din clasele primare. Experiențe didactice) este o primă activitate dintre cele cuprinse în calendarul școlii din acest an.

Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand” Sighetu Marmației are o veche tradiţie vocațională, multiplă. Cum menirea noastră este de-a forma viitori învățători-educatori, cadre didactice competente, flexibile, moderne în gândire pentru generațiile școlare actuale, am dedicat această carte, scrisă împreună cu viitorii absolvenți, învățăceilor noștri.

Intenția autoarelor cărții recent lansate este de-a valorifica și concretiza experiențe didactice eficiente, posibile modele în organizarea interdisciplinară/ integrată a unor activități destinate formării competențelor lecturale la școlarii mici și, deopotrivă, colaborarea mentor-elev practicant- metodist. Exemplele de bune practici au în vedere stimularea lecturii de plăcere, a dorinței de a citi, de a împărtăși experiența de lectură.

Implicarea elevilor de la profilul vocațional are un dublu rezultat – formarea lor ca viitori cititori, dar și ca viitori dascăli. Colaborarea mentorilor, a metodiștilor, a coordonatorilor de practică pedagogică a dat, de fiecare dată rezultate așteptate, fie că s-au desfășurat la clasă, fie în cadrul activităților extracurriculare.

Credem că rezultatul experienței noastre frumoase și fructuoase, variate, ingenioase așezat într-o carte va fi util tuturor dascălilor, în special celor în devenire, preocupați de formarea competențelor lecturale.

Cartea a apărut la Editura Grinta. Gabriel Cojocaru, directorul Editurii Grinta apreciează cartea astfel; ,,Un colectiv de autoare de la actualul Colegiu Național Pedagogic „Regele Ferdinand” ne prezintă un bine închegat volum având ca tematică rezultatele muncii lor cu exemple concrete în ceea ce privește stimularea lecturii de plăcere la școlarii mici. Cartea apărută sub coordonarea și la inițiativa prof. dr. Odarca BOUT reprezintă totodată și un excelent instrument de lucru pentru formarea viitoarelor generații școlare în spiritul deschiderii și dragostei înspre lectură.’’

Autoarele,
Odarca Bout, Lidia Truș, Mariana Ștețco, Cristina Ardelean, Nina Hoza, Dolly Orban, Anuța Roșca, Dorina Grigor, Adriana Demeter, Ioana Iusco, Rozaura Simion și elevii practicanți, clasa XII A, promoția 2021.




De ce face omul atâtea sacrificii pentru lucrurile… materiale? (autor, Anca Maria Corneștean)

Bine v-am regăsit, dragii mei prieteni! Mi-a fost tare dor să vă scriu ceva și să împărtășesc cu voi câteva idei din căpușorul meu. Așa că astăzi voi vorbi despre o temă bazată pe o întrebare pe care mi-am adresat-o de multe ori în viață și anume: „De ce face omul atâtea sacrificii pentru lucrurile materiale?”. De-a lungul timpului am avut contact cu foarte multă lume și de multe ori mi-am făcut anumite păreri despre unii oameni, care mai apoi s-au dovedit a fi false. Am învățat că oamenii sunt foarte diferiți și că nu vei putea ști niciodată ce ascunde fiecare în adâncul sufletului și gândului său. Această întrebare pe care mi-am adresat-o este o întrebare la care cu siguranță fiecare om s-a gândit măcar o dată.

Este foarte greu de crezut, dar oamenii sunt în stare de foarte multe fapte nepotrivite pentru a obține ceea ce își doresc. Trebuie să recunoaștem că trăim într-o lume unde e mult mai important să ai o casă gigantică decât un suflet curat, o mașină luxoasă decât o familie unită și o grămadă de bani în locul unei „grămezi” de iubire și fericire. Foarte multă lume este pe principiul că fericirea constă în lucruri materiale, tocmai de aceea sunt în stare să lase totul pentru a-și atinge obiectivul. Lucrurile materiale au ajuns mai presus decât orice. Dacă la școală, copilul nu are telefon de lux, e considerat de ceilalți, sărac. Nu, nu este așa! Dacă nu are telefon este pentru că încă nu are nevoie de unul și ar fi mai bine să se focuseze asupra învățăturii și a lucrurilor importante pentru dezvoltarea lui personală. Dacă ai telefon de lux, iar nu e bine, căci ești prea răsfățat, prea alintat. De aici, dovada, că niciodată lucrurile materiale nu au legat mai nimic între oameni. Așa că după părerea mea, decât să ne chinuim să strângem averi și case, mașini, telefoane, terenuri, să lucrăm în mai multe locuri pentru a avea cât mai mare venitul, mai bine ne-am focusa asupra lucrurilor interioare, mai bine am „cumpăra” ceva pentru suflet, pentru minte. Mai bine ne-am achiziționa o carte care credeți-mă valorează cât 10 case luxoase, cât 100 de mașini, de fapt, o carte nu are termen de comparație, pentru că valorează… infinit. Revenind la tema de azi, nu vreau să spun că trebuie să trăim în mocirlă. Nu! Ceea ce vreau să subliniez este că ar trebui să muncim cât să avem un trai decent și mai apoi, să ne ocupăm timpul pentru sufletul nostru, să investim pe plan spiritual și nu material. În locul unui smart watch oferit drept cadou unei soții, sau fiice, mai bine vei oferi un buchet de flori prin care vei investi de 100 de ori mai mult decât cu acest lucru material. Momentul în care i-ai dăruit flori îl va ține minte toată viața. Va ține minte mereu bucuria pe care i-ai făcut-o atunci. În schimb, cu ceasul se va expune un anumit timp, după care va fi nevoie de altul pentru că deja e altceva la modă.

Făcând referire la pandemia de acum, uitați-vă pe geam! Mașinile stau, nu putem să conducem, nu putem merge nicăieri, decât în cazuri speciale și acelea rare, poate maxim de două ori pe săptămână. Apoi, uitați-vă în casă! Familia e acolo, asteptând o îmbrățișare, iubire și respect. Asta e tot ce ne-a rămas acum. S-a cam dus materialismul. Ne îmbrăcăm cu haine de casă, mâncăm ce face mama, gata cu restaurantele, gata cu ieșirile, gata cu hainele de firmă, s-au dus, s-au spulberat într-o singură zi. Vedeți, deci, cum toate lucrurile materiale pot să dispară într-un minut?! Și atunci cu ce rămâi? Dacă nu ai construit bunătate în tine, nu ai încercat să te formezi, să te cultivi, această perioadă ți se va părea groaznică, iar peste tine nu se va așterne nimic altceva decât ură și răutate. Eu una mă bucur. În sfârșit Pământul respiră, e liber, are timp să refacă tot ce noi am distrus pentru a ne satisface plăcerile. Lunile acestea au fost unicul cadoul al nostru pentru această planetă. Cred că atunci când ne vom întoarce, ne va răsplăti cum se cuvine pentru această faptă bună pe care am făcut-o.

Nu vreau să mă lungesc, așa că vă spun doar atât: oricât ai sacrifica pentru a strânge cât mai multe lucruri materiale, atâta timp cât ai uitat de sufletul tău, de tine, de familia ta și de Dumnezeu, ai pierdut totul.

Sper ca iubirea să pună stăpânire pe voi în această perioadă și atunci când vom ieși din case, să devenim cu toții mai buni, să ne îmbrățișăm și să ne bucurăm unul de celălalt!

Anca Maria Corneștean
clasa a XI – a

Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand”, Sighetul Marmației




Pozitivitate într-o lume parcă uitată (autor, Anca Maria Corneștean)

Anca Corneștean

Salut, tuturor!
Iată că au trecut 3 săptămâni de când în țara noastră s-a declarat stare de urgență, 3 săptămâni în care oamenii au încercat să fie mai responsabili, să se protejeze, să stea în case, să se gândească la alții și să aducă prin puținul lor efort, un bine mare pentru omenire. Nu m-am gândit niciodată că vom ajunge aici sau că se va întâmpla ceva de genul acesta în secolul XXI, când totul este atât de dezvoltat. Într-o zi am avut marea bucurie de a ieși din casă pentru a cumpăra o pâine. Cu această ocazie am observat cât de gol era Sighetul nostru, cât de trist și fără farmec era orășelul acesta frumos, care acum o lună era atât de viu prin prezența oamenilor care se plimbau de colo-colo. Singurul care popula orașul era vântul și părea cumva sinistră această atmosferă de tăcere totală. Totuși, m-am bucurat să văd că nu era nimeni pe stradă, deoarece așa mi-am dat seama că Sighetul are oameni responsabili și conștienți care se gândesc la ei, la familia lor și la cei din jurul lor. În trecut plimbările mi se păreau un lucru obișnuit, având în vedere că toată ziua aveam de umblat, dar acum plimbarea până la colțul străzii mi s-a părut cel mai frumos lucru. Se pare că această perioadă de stat în casă ne învață să apreciem mai mult lucrurile care ni se păreau normale înainte. M-am gândit să scriu acest articol acum, pentru că tuturor le este mai greu să reziste după 3 săptămâni, decât în primele zile de stat în casă. Este acea perioadă în care intervine plictiseala mare, când începem să devenim mai nervoși și să ne dorim să ieșim afară cu orice preț. Este greu să ne obișnuim cu această perioadă dificilă, pentru că trăim cu gândul zilnic că nu știm ce va urma, când se va termina și cum va fi după ce va trece. Pe toți ne stăpânește un sentiment de tristețe adâncă, de melancolie, un sentiment de dor față de viața noastră de acum o lună. Nu este ușor, dar sunt sigură că atunci când va trece, vom aprecia mai mult lucrurile simple, vom deveni mai buni și mai raționali, făcând mai mult bine decât rău celor din jur.
Ce pot eu să vă spun? Pe mine statul în casă mă face fericită pentru că îmi petrec timpul cu familia mea. Mereu am fost ocupată cu preocupările zilnice și nu am fost atentă la cei din jurul meu, iar acum am tot timpul din lume să fac asta, deci pentru mine este un avantaj. Nu îmi place situația, bineînțeles, dar cu acest gând reușesc să trec de la o zi la alta. Clipele petrecute cu familia sunt cele mai importante, amintirile comune vor rămâne pentru totdeauna întipărite în minte. Pandemia aceasta ne-a afectat mult. Atât din punct de vedere mintal, cât și afectiv, ne-a afectat școala, locurile de muncă unora, rutinele, practic ne-a ucis tot ce ne era necesar. Chiar dacă situația de acum e rea, chiar dacă nu putem fi cu prietenii noștri, în parcuri sau la muncă, chiar dacă nu mai este ce a fost, uitați-vă la părinții voștri, la copiii voștri, la frați și surori și zâmbiți pentru că sunteți cei mai norocoși dacă îi puteți privi și avea alături. Așadar primul meu sfat pentru voi, în izolare este să petreceți timp cu familia voastră. Nu veți regreta. Am câteva idei pentru voi pentru a vă face statul în casă mai ușor.

Citiți! Oricât de supărați vă simțiți, cu siguranță o carte o să vă ridice starea de spirit și nu veți avea nimic de pierdut. Citind o carte devii mai cultivat, mai moral și bineînțeles, mai fericit.
Faceți sport! Sportul vă pune în mișcare toți mușchii, vă scoate din starea de amorțeală acumulată de la statul în pat, pe fotoliu, canapea etc. Cu siguranță pe internet veți găsi o mulțime de antrenori care vă oferă în mod gratuit video-uri cu exerciții specifice pentru fiecare parte a corpului. Astfel, veți ieși din casă cu un corp sănătos și arătos.
Gătiți! Gătitul vă lasă imaginația să zboare și uneori pot ieși niște capodopere culinare minunate și delicioase, important este să gătiți ceea ce vă place pentru că acest lucu vă va face să vă simțiti grozav.
Pictați, desenați, colorați! Aceste activități lasă creierul liber să creeze ceea ce își dorește și astfel veți uita de ce se întâmplă în exterior, fiind preocupați să vă iasă cât mai bine creația. Ascultați muzică și dansați! Muzica aduce liniște, există melodii pentru orice stare a omului. Așa că dacă ascultați melodia voastră preferată automat ziua voastră va deveni mult mai bună. Dansul este o descărcare a energiei negative din corp, o eliberare a părții negre din creier, o relaxare mintală. După ce dansați o să vă simțiți liberi, calmi, liniștiți și plini de energie pozitivă.
Meditați! Gândiți-vă la faptele voastre, la ce ați dori să schimbați la comportamentul dumneavoastră, cercetați-vă gândurile rele, analizați-le și îndepărtați-le, iar atunci când veți ieși afară veți vedea rezultatele bune pe care le aduce meditația în viața unui om. Totul va deveni mult mai frumos, vă garantez.
În ultimul rând, vreau să vă recomand, să nu folosiți în exces telefonul, calculatorul, laptopul, tableta și nici să vă petreceți toată ziua pe rețelele de socializare, pentru că așa vom uita de ce se întâmplă în jurul nostru și vom deveni mult mai stresați decât suntem deja. Cu siguranță veți găsi ceva de lucrat în loc să vă refugiați cu ochii în telefon. Folosiți telefonul doar pentru a vă suna prietenii, rudele, ca să vedeți ce mai fac, cum se simt și cum își ocupă timpul în această perioadă. Mereu o conversație cu cineva drag ne va face fericiți. Știindu-l pe cel de lângă tine în aceeași situație, parcă e mai ușor de suportat această nebunie.
Așadar, dragii mei, chiar dacă trăim vremuri mai puțin plăcute, încercați să rămâneți veseli, plini de speranță, cu inima plină de iubire, încercați să vă rugați pentru cei care se luptă cu această boală, dar și pentru cei care salvează vieți și se duc la muncă pentru a ne aduce din nou în starea în care eram acum ceva timp. Rămâneți pozitivi și trimiteți gânduri bune Universului. Într-o zi, când totul se va termina, ne vom bucura că am procedat așa. Până data viitoare, vă doresc sănătate, liniște și multă, dar foarte multă bucurie.
Eu am atât de multă bucurie pusă deoparte că vă pot împrumuta și vouă, dacă doriți!

Anca Maria Corneștean
Clasa a XI – a
Colegiul Național  Pedagogic “Regele Ferdinand”
Sighetu Marmației




Învățăm să iubim și să ne exprimăm emoțiile!

Cred cu tărie că e esențial să iubești ceea ce faci!
Sunt unele zile din viața de dascăl în care iubirea plutește în atmosferă și e foarte vizibilă. E atât de frumos și nobil acest sentiment! Iubirea se învață, așa cred. Îi educăm pe elevii noștri nu doar prin carte, prin limbaj, ci și emoțional. De multe ori prin propriul exemplu, prin puterea cuvîntului, a gestului, a implicării afective. Iubesc cînd reușesc asta! Un feedback pozitiv, pe care-l dorim împărtășit, drept învățare vizibilă: o zi iubită din viața de licean. Elevii mei și-au exprimat emoțiile, trăirile, pentru că… și asta se învață, nu-i așa?
Iată câteva fragmente din jurnalele elevilor mei:

Fiecare zi îți rezervă ceva minunat, dacă știi să vezi minunăția… Oare ce-mi rezervă această zi? Acesta a fost gândul meu în dimineața de 14 februarie. Uimirea și bucuria m-au cuprins, văzând cadoul de la băieții nostri din clasa a XI-a A de la Colegiul Național Pedagogic ,,Regele Ferdinand”! Am înțeles repede și foarte limpede că oricât de singur te-ai simți, cineva oricum se gândește la tine… Și cred ca Valentine’s day nu e doar despre împărtășirea iubirii între cupluri, ci e o zi a iubirii față de toți oamenii. Gesturile mici contează, sunt cele care nu ți se șterg niciodată din minte. Cu acest frumos dar de la băieți, chiar și fetele care se simțeau singure, au simțit că sunt iubite. Și până la urmă, ce poate fi mai frumos și mai iubibil decât să iubești și să te înțelegi cu cei de lângă tine? A fost o zi cum multe trebuiau sa fie până acum și cum multe vor trebui să fie de acum încolo. Și cum doamna dirigintă a spus ca ar fi minunat să vadă și restul lumii cât de bine ne-am simțit, mai jos veți putea citi impresiile colegelor mele, sentimentele stârnite de acest cadou, dar și complotul băieților care s-au descurcat de minune. (Anca Corneștean)
Ziua de 14 februarie era una oarecare pentru mine, până să ajung la liceu. Intrând în clasa mea, am avut parte de o surpriză nemaipomenită. Coleguții noștri minunați, cei șapte băieți, unul și unul, ne-au pregătit o surpriză nemaipomenită, nouă, colegele lor, baloane sub formă de inimă și câteva bilețele cu citate în care multe dintre noi ne-am regăsit. Frumoase citate! Bravo, băieți! De fiecare dată ei știu să ne surprindă într-un mod foarte plăcut și impresionant. (Georgiana Mărginean)
De dimineață m-am trezit cu o stare pozitivă, pentru că Ziua Îndrăgostiților bătea la ușă. Surpriza ce m-a asteptat la școală a fost una foarte plăcută! A fost frumos din partea băieților noștri că s-au gândit la fiecare fată din clasă și s-au hotărât să-i facă ziua mai frumoasă. Gest minunat! Bravo, băieți! Ați reușit să ne surprindeți! Pentru mine această zi nu a fost despre cadouri, ci mai degrabă despre sentimente și unitate. Cum zicea și Nichita Stănescu: ,,Nu trebuie înțelese sentimentele, ele trebuie să fie trăite”, așa cum ar trebui să fie în oricare altă zi din an de altfel, un moment dedicat iubirii. A fost o zi pentru suflet. O zi memorabilă! (Melissa Popovici)
Ziua Îndrăgostiților, ziua în care toți oamenii care se iubesc își exprimă într-un fel sau altul sentimentele. În clasa a XI-a A, de la CNPRF, sunt șapte băieți, iubireți se pare, care au realizat una dintre cele mai frumoase surprize care se pot realiza, simplu, dar cu suflet. Niște balonașe în formă de inimă și niște citate de dragoste, scrise de anumiți autori, pentru fiecare fată din clasă! Ce ziceți? Minunați colegi! Mulți oameni ar trebui să urmeze acest gest, pentru că lucrurile mici, gesturile din suflet ne fac frumoși! (Frankel Orly)
Dimineața asta a fost o dimineață obișnuită, începând de la rutina mea de dimineață până la plecatul spre școală. M-am simțit foarte “rece”, un sentiment cu o ușoară tristețe, nu fiindcă era frig afară, așa m-am simțit, poate, fiindcă eram obosită ori fiindcă nu mi-am împărtășit sentimentele față de persoana la care țin, această zi fiind un privilegiu perfect. Am ajuns la școală. La intrare se afla încă cutia cu scrisorile anonime de dragoste, probabil pentru cei timizi… Pe holurile școlii era liniște, o liniște ciudată pentru o zi dedicată iubirii. Fiind navetistă, ajung printre primii la școală. Deschid ușa la clasa mea și!… rămân foarte suprinsă! Încerc să mă dumiresc. Nu e ca-n alte dimineți! Nu mi-am dat seama din prima privire ce era, erau niște balonașe în formă de inimă, acestea fiind de culoare roșie, pe fiecare bancă! Nu-mi venea să-mi cred ochilor! M-am dus în liniște la băncuța mea, era un bilețel , un bilețel roz-deschis, o culoare care te calma doar privind-o, l-am citit, era o poezie de dragoste ce mi-a adus un strop de fericire, un zâmbet pe buze. M-am uitat în jur: fiecare băncuță avea un bilețel cu un mesaj de dragoste. Evident, din privirile băieților, am înțeles că ei au fost cu ideea! Acest gest reflectă, cât ar fi el de mic, că iubirea dintre colegi e cea mai curată! (Diana Prodaniuc)
Sunt de părere că sentimentul pe care toată lumea ar trebui să îl trăiască nu trebuie împărtășit doar în data de 14 februarie, ci în fiecare zi. Toți suntem focusați intens pe faptul că ,,trebuie neapărat să îmi găsesc sufletul pereche acum”, un lucru, cred eu, foarte greșit. Iubirea necesită răbdare, ea nu apare la comandă și nu se forțează. Eu am avut norocul să o întâlnesc, să o simt și să o trăiesc, încă o trăiesc și sper ca toată lumea să găsească pe cineva care să îl facă la fel de fericit precum sunt eu când simt iubire!
Iubirea nu vine doar din partea sufletului pereche, ea vine din toate părțile, de la părinți și familie, până la prieteni, colegi și profesori. Nimeni nu este singur în viață și nu o să fie! Dumnezeu și… orice persoană din jur o să te iubească. Azi am fost înconjurată de iubire și a fost o zi cum ar trebui să fie toate! (Sorina Stan)
Pentru mine ziua de azi credeam că va fi ca o oricare zi de Valentine’s Day, dar de dimineață cum am ajuns la liceu am avut o plăcută supriză intrând în clasă să văd așezat pe fiecare scaun, care aparținea unei fete, câte un balon în formă de inimă și câte un bilețel cu un citat emoționant. Dragii noștri colegi s-au gândit să ne facă o supriză, nouă fetelor, în această zi a iubirii. Prin mica lor atenție oferită nouă, această zi pentru mine a fost SPECIALĂ. (Brigitta Madzur)
Ziua de 14 februarie este ziua în care sărbătorim iubirea, ziua în care ne arătăm afecțiunea față de cei din jurul nostru prin mici atenții sau printr-un simplu ,,Te iubesc!”. Dacă anii trecuți această zi era ca oricare alta, anul acesta m-a surprins, fiind o zi specială pe care nu o voi uita niciodată. Toate acestea, datorită minunaților noștri colegi care s-au mobilizat și ne-au făcut o surpriză: baloane în formă de inimă și bilețele cu poezii de dragoste. Un gest mic, dar care ne-a adus zâmbetul pe buze tuturor fetelor din clasă, care ne-a făcut să ne simțim iubite și care a dat farmec acestei zile. Gesturile mici demonstrează multe și sunt cele care contează cel mai mult. Băieții noștri chiar sunt un exemplu demn de urmat! (Maria Mihali)
Dragă Valentin, azi este ziua ta, este ziua iubirii. Țin să îți mulțumesc pentru că mi-ai oferit mie și colegilor mei ocazia să ne surprindem colegele cu niște cadouri pe care sigur le merită. Baloanele în formă de inimă și citatele care parcă prindeau viață în sala noastră de clasă au exprimat dragostea noastră față de colegele noastre dragi, o dragoste determinată de faptul că ele ne arată zilnic cum să iubim și cum e să fim iubiți. Sper că și tu ești de acord că sărbătoarea ta este și sărbătoarea lor. (Adrian Cinar)
Pentru ziua de 14 Februarie am avut o grămadă de emoții, pentru că voiam ca fetele să fie mulțumite de surpriza noastră. Le-am cumpărat baloane in formă de inimă și le-am lăsat pe fiecare bancă câte un poem sau o strofă semnificativă zilei de astăzi. Fetele au fost foarte fericite așa că ne-au răsplătit cu câte o îmbrățișare sau un pupic, asta însemnând că efortul depus a meritat. (Vlăduț Tupiță)
Cu gândul la colegele noastre, ne-am făcut un plan pentru a le surprinde. Solidari între noi și complice cu d-na noastră dirigintă, am reușit, iar reușita noastră ne-a adus mii de mulțumiri și pupicei din partea colegelor noastre, care afișau cel mai frumos zâmbet pe care l-aș fi putut vedea eu din partea lor. Mă bucur că eu și colegii mei am reușit să ne mobilizăm și să lucrăm în echipă, să selectăm versuri frumoase de iubire sau citate despre iubire pentru a aduce zâmbetul pe buzele fetelor, dar nu numai atât, ne-am și distrat, am și cântat și ne-am simțit foarte bine la școală. De fapt, în clasa noastră mereu e ceva interesant și plăcut! Cel mai mult m-a uns la inimă când am observat că în ochii fetelor a fost mai mult de atât, și că poate chiar s-au simțit iubite în această zi. (Cristian Țudic)
Așadar, ziua de Valentine’s day s-a dovedit a fi una minunată, pe care cu siguranță nu o vom uita. Cu asemenea colegi, viața de liceu e mult mai frumoasă, plină de farmec și împlinire. Clasa a XI-a A de la Colegiul Național Pedagogic ,,Regele Ferdinand” este o clasă unită, doamna dirigintă ne iubește si ne formează astfel, încât să devenim oameni mai buni, mai frumoși, oameni echilibrați, oameni care se vor descurca în societate. Ne mândrim cu clasa noastră: fete iubibile și băieți iubireți! (Anca Corneștean)

Cum să nu-i iubești? O zi încărcată emoțional, cu poezie, cu scriere creativă, presărată cu mici gesturi de iubire e, de fapt, o zi frumoasă a unei profesoare de limba română, a unei diriginte fericite pentru trăirile ei și ale elevilor ei!

 prof. Odarca Bout,
Colegiul Național Pedagogic ,,Regele Ferdinand” Sighetu Marmației




Verificați-vă cunoștințele în 1.500 de grile!

Azi, 3 decembrie 2019, în sala de spectacole a Centrului Cultural din Sighetu-Marmației a avut loc lansarea cărții „Verificați-vă cunoștințele în 1500 de grile pentru admiterea la Academia de Poliție, Școlile de subofițeri, Facultatea de Drept, Facultatea de Litere”, autori Odarca Bout, Valeria Rus, Stoianovici Adelina, Crina Voinaghi și Marius Voinaghi, profesori la Colegiul Național „Dragoș Vodă” și la Colegiul Pedagogic „Regele Ferdinand” din Sighetu-Marmației.

Cartea este o culegere de teste utile celor care doresc să-și verifice și să-și consolideze cunoștințele de limba română, limba engleză, limba franceză și istorie, rezultatul unei munci care oglindește și surprinde o nevoie, aceea de a face față unor examene de tip grilă de care depinde reușita unui potențial student.

Grilele sunt însoțite de răspunsuri ce dau posibilitatea autoevaluării și conștientizării nivelului de pregătire al elevilor sau al oricui dorește acest lucru. Fiind concepute similar grilelor date la examenele de admitere, asigură indubitabil, un bun exercițiu și o bună pregătire în vederea obținerii rezultatelor scontate.

Cartea a apărut la Editura Valea Verde din Sighetu-Marmației.

Crina VOINAGHI




La „Ferdy” se scrie… „Poemul din cutie”! [VIDEO]

O postare de pe pagina de facebook a prof. dr. Odarca Bout ne-a atras atenția asupra unei activități (proiect) atipice: „Poemul din cutie”. Suna foarte bine! Ce-o fi făcând elevii de la Liceul Pedagogic „Regele Ferdinand” cu cutia aceea fermecată? N-or fi având nevoie de poeți?! Ce-o fi vrând să-nsemne, am decis să aflăm direct de la sursă.

Brîndușa Oanță: Cine a inițiat acest proiect, „Poemul din cutie”?
Odarca Bout: Cu ani în urmă, am participat la proiectul internațional Primăvara poeților, proiect derulat concomitent în 44 de țări, adus în orașul nostru de poetul Echim Vancea, fost director al Bibliotecii Municipale „Laurențiu Ulici”. Nostalgică din fire după lucrurile bune, mi-am amintit cu cât entuziasm au participat elevii la o activitate similară din cadrul acestui proiect. Așadar, Poemul din cutie nu e un proiect, ci este, mai degrabă, o activitate prin care vom marca Ziua Internațională a Poeziei. Cred, însă, că e o bună idee de a-l transforma într-un proiect educațional… Temă de reflecție !

Brîndușa Oanță: Cum se va desfășura /care sunt modalitățile de „accesare” a cutiei?
Odarca Bout: Elevii au pregătit deja o cutie, ce va fi amplasată pe holul liceului marți, 21 martie, între orele 8-13. Elevii și profesorii vor pune câte un vers preferat dintr-o poezie. După ce se termină orele, elevii implicați în organizare, împreună cu profesorii de limba și literatura română, cu bibliotecara școlii vor scoate, aleatoriu, versurile din cutie și, pe o tablă flipchart, se va naște un poem…

Brîndușa Oanță: Are șanse să iasă la lumină poemul din cutie, din colivie?
Odarca Bout: Cu siguranță ! Vom surprinde toate momentele! Cred că va fi interesant și distractiv. Din start, elevii au fost foarte receptivi și foarte implicați – au confecționat cutia, au făcut un promo, încearcă fiecare în felul lui să promoveze evenimentul din școală și așteaptă cu nerăbdare… POEMUL DIN CUTIE!

Brîndușa Oanță: Nu v-ați gândit să extindeți „Poemul din cutie” la toate liceele din oraș? Probabil ar fi o idee acceptabilă.
Odarca Bout: Îmi dați idei! Idei bune! Să vedem ce va ieși la nivelul școlii noastre și, cine știe, peste un an se vor naște mai multe poeme în Sighet. Ar fi interesat, nu?

Brîndușa Oanță: Care estimați că va fi impactul acestei activități asupra elevilor?
Odarca Bout: Cunosc bine adolescenții, de aceea, cu certitudine, voi spune că se vor implica activ și afectiv, cu entuziasm și interes. Cu un efort minim, impactul va fi mare ! Va fi o zi de școală mai frumoasă, mai interesantă, mai primăvăratecă !

Brîndușa Oanță: Cât de mult iubesc poezia profesorii din zilele noastre? Nu neapărat cei de limba română.
Odarca Bout: Dificilă întrebare! Vreau să cred că răspunsul e afirmativ. Un mare lingvist spunea că „în timp ce proza merge, poezia dansează”, așa că, depinde ce preferi… Cert este că poezia trebuie iubită! Mult! Face parte din sufletele noastre!

Brîndușa Oanță: Ziua Internațională a Poeziei poate face mai bună lumea actuală, globalizată?
Odarca Bout: Dacă ne gândim că Ziua Internațională a Poeziei este declarată de UNESCO, începând din anul 1999, drept o recunoaștere a faptului că oamenii de litere și de cultură, poeții și scriitorii din întreaga lume și-au adus o contribuție remarcabilă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale, răspunsul e evident. De asemenea, Ziua Internațională a Poeziei urmărește să susțină creația poetică, stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri ale creației, editarea și promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor. Eu cred că menirea dascălului este și aceea de a deschide elevilor săi toate căile spre artă, cea care ne purifică sufletele și ne face mai frumoși și mai buni!

Mulțumim doamnei profesor de limba română, Odarca Bout, pentru informații și promptitudine!

Brîndușa Oanță