Premiera europeană a filmului JANKA a avut loc la… Sighet! | VIDEO – dr. Sorin Markus |

Vineri, 24 mai 2024, la Sighet a avut loc premiera europeană a filmului Janka. La premiera sigheteană au participat actrița Janice Noga (nora sighetencei Janka Festinger, deportată la Auschwitz, care a interpretat-o pe Janka) și Oscar Speace – scriitor și regizorul filmului (fiul Jankăi Festinger). Prezența celor două personalități în municipiul nostru se datorează Clubului Rotary Sighet, care i-a invitat să revină la Sighet după 12 ani de la precedenta vizită – care a avut loc în anul 2012 – când au asistat la punerea în scenă a piesei Janka, în regia lui Toma Enache, rolul Janka fiind interpretat de Maia Morgenstern. Janice Noga și Oscar Speace sunt membri ai Fresno Cultural Arts Rotary Club (California, SUA), iar drepturile de difuzare pentru România – cu focalizare filantropică – au fost oferite Clubului Rotary Sighet.

O parte din discuțiile de la finalul difuzării filmului la Sighet sunt surprinse în următorul montaj video:

Foto & video: dr. Sorin Markus




Filmul JANKA – premiera națională la Sighet!

Vineri, 24 mai 2024, la ora 17:30, la Cinematograful MARA, va fi proiectat – în premieră națională la Sighet – filmul JANKA. Proiecția filmului JANKA – trista poveste a sighetencei Janka Festinger, supraviețuitoare a Holocaustului – va avea loc în prezența regizorului – producător Oscar SPEACE (fiul Jankăi Festinger) și a actriței Janice NOGA. Cei doi protagoniști sunt membri ai Clubului Fresno Cultural Arts Rotary din California (SUA) și revin la Sighet după… 12 ani.

Drepturile de difuzare în România a filmului JANKA au fost cedate de către Oscar Speace și Janice Noga Clubului Rotary Sighet. Decizia lor este o recunoaștere și un suport pentru proiectele caritabile pe care le propune, susține și implementează Rotary Club Sighet în municipiul nostru de peste 23 de ani.

Acest eveniment, proiecția filmului Janka, are loc în luna mai 2024, când se împlinesc 80 de ani de la inumanele deportări din Sighet, care au avut loc în perioada 15 mai – 21 mai 1944. Peste 12000 de evrei au fost închiși în ghetouri și deportați în luna mai 1944 spre lagărele de exterminare din Germania.
Filmul este în același timp și un omagiu adus victimelor Holocaustului.

Intrarea la proiecția filmului Janka se face pe bază de invitație. Invitațiile se pot obține/ rezerva începând de luni 20 mai 2024 până joi, 23 mai 2024 de la Rotary Club Sighet (mobil: 0751280155 și 0745-428769), în limita locurilor disponibile la Cinematograful Mara din Sighet.

* * *

Friday, May 24, 2024, at 5:30 p.m., at the MARA Cinema, the film JANKA will be screened – in the national premiere at Sighet. The screening of the film JANKA – the sad story of Janka Festinger, born in Sighet, survivor of the Holocaust – will take place in the presence of the writer producer director Oscar SPEACE (Janka Festinger’s son) and the actress Janice NOGA. The two protagonists are members of the Fresno Cultural Arts Rotary Club in California (USA) and return to Sighet after… 12 years.

The rights to broadcast in Romania the film JANKA were transferred by Oscar Speace & Janice Noga to the Rotary Club Sighet. Their decision is a recognition and support for charitable projects that The Rotary Club Sighet proposes, supports and implements in our municipality for over 23 years.

This event, the screening of the film Janka, takes place in May 2024, when it will be 80 years since the inhumane deportations from Sighet, which took place between May 15 and May 21, 1944. More than 12,000 Jews were locked out in ghettos and were deported in the tragic month of May 1944 to the extermination camps in Germany.
The film is also a tribute to the victims of the Holocaust.

Admission to the Janka screening is by invitation only. Invitations can be obtained/reserved starting from Monday, May 20, 2024 until Thursday, May 23, 2024 from Rotary Club Sighet (mobile: 0751280155 and 0745-428769), within the limits of available seats at the Mara Cinema in Sighet.

Ion Mariș




”Scrisorile mamei”… sighetence! [VIDEO]

Duminică, 27 ianuarie 2018 – Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului – secția de teatru a Centrului Cultural Sighet a prezentat spectacolul cu piesa “Scrisorile mamei“, o dramă după o poveste adevărată care a început la Sighetu-Marmației în cel de-al Doilea Război Mondial.

Dramatizarea și regia artistică: Ioan Dorel Todea
text: Oscar K. Speace
traducere din limba engleză: Ioan J. Popescu.

Autor (foto & video), Sorin MARKUS

 




RECENZIE – „Numără stelele”, de Lois Lowry (autor, Daria Nicola Colopelnic)

A fost odată un popor a cărui singură vină era aceea de a fi evreu. Seara, când priveau bolta albastră, numărau stelele și se întrebau: oare câte vor cădea în noaptea aceasta? Dar voi, aţi numărat vreodată stelele? … Sunt la fel de multe ca şi motivele mele de recunoştinţă pentru că trăiesc într-o vreme în care nu e război în ţara mea. E sentimentul cu care am rămas la sfârşitul cărţii „Numără stelele” de Lois Lowry, același sentiment pe care l-am avut când am urmărit piesa de teatru „Janka” a lui Oscar Speace sau când am citit „Jurnalul Annei Frank”.

În Copenhaga anului 1943, oamenii se confruntă cu lipsuri și foamete. În loc de cafea, doamnele beau apă încălzită cu ierburi aromate. În loc de brioșe, copiii se mulțumesc cu o felie de pâine fără unt deoarece acesta e confiscat și dat soldaților. Sunt recunoscătoare că în vremea noastră, magazinele sunt pline de bunătăți, iar ceaiul, untul sau brioșele nu mai sunt un lux.

Kirsti Johansen, o fetiță de cinci ani, are nevoie de o pereche de pantofi noi, dar e obligată să poarte pantofi verzi din piele de pește pe care îi detestă pentru că nu este altceva la magazin. Pentru a se juca, Annemarie și Ellen decupează păpuși de hârtie din reviste. Între timp, autoritățile germane fac liste cu evrei și adresele lor. Magazinele evreilor sunt închise. Întrebarea de pe buzele tuturor este: „Ce rău face un magazin de nasturi?” Răspunsul îl dă tatăl fetelor, domnul Johansen: „Se cheamă relocare. Nici măcar nu știm ce înseamnă asta. Știm doar că e greșit și periculos și că trebuie să ajutăm cum putem.” Așa gândesc și Peter și Lise, doi tineri care, dorind să-i ajute pe evrei, se alătură mișcării numite Rezistența. Dar așa cum spune autoarea: „Lumea toată părea să fie altfel. Numai basmele rămăseseră neschimbate.”

Lise moare în urma unui accident de mașină provocat de soldați, iar Peter e împușcat în timpul unei acțiuni eroice de salvare a evreilor. Azi, tinerii din țara mea își pot trăi povestea de iubire până la adânci bătrâneți ca în basmele lui Annemarie.

Pe vremea aceea, oamenii deveneau numere. Peter a devenit un număr. Victor Frankl, care trece prin aceeași experiență, observă în cartea sa „Omul în căutarea sensului vieții” că „Viața unui număr era cu totul lipsită de importanță. Iar ceea ce stătea în spatele acestui număr– soarta, povestea lui, numele acelui om – contau chiar mai puțin.” Sunt recunoscătoare că sunt Daria Nicola Colopelnic și nu un simplu număr pe o listă, printre alte numere, multe ca stelele.

Soldații sunt peste tot, la fiecare colț. Copiii, nu doar cei de evrei, au o mulțime de interdicții: nu au voie să alerge, nu au voie să iasă din case după ora 8. Ellen ar vrea să meargă la școală pentru că, spune ea, „Orice-ar fi trebuie să am o educație”, dar e prea periculos. Așadar, pentru a supraviețui, Ellen trebuie să renunțe la școală și, ajutată de inimoasa familie Johansen, ajunge la casa unchiului Henrik, la malul mării.

Pentru a alunga sentimentul de teamă în fața exploziilor provocate de bombe, doamna Johansen îi spune lui Kirsti că sunt artificiile cu ocazia zilei ei de naștere. Sunt recunoscătoare că azi, părinții nu sunt nevoiți să-și mintă copiii, să inventeze sau să le ascundă adevărul sub pretextul că „este mult mai ușor să fii curajos dacă nu știi totul”, iar copiii ca mine pot să-și trăiască anii copilăriei fără să se maturizeze peste noapte. După ce Annemarie află o parte din adevărul despre planul de salvare a evreilor, ea nu mai e la fel: „Dintr-odată, spune autoarea, se simțea aproape ca un om mare.”

Și planul de salvare a evreilor e unul îndrăzneț. Evreii sunt trecuți peste apă în interiorul unor bărci care îi duc spre Suedia, visând la vremea în care vor fi oameni din nou și nu doar evrei.

„Întotdeauna e bine să faci parte din mulțime, o sfătuiește doamna Rosen pe fiica ei, Ellen. Ai grijă să nu le dai niciodată un motiv să-ți țină minte figura.” Sunt recunoscătoare că părinții mei mă încurajează să ies din mulțime, să fiu originală și pe unde trec, să las o parte din sufletul meu.

Citiți „Numără stelele” de Lois Lowry. Veți deveni recunoscători pentru ce aveți și cine sunteți și, mai ales, Îl veți găsi prin paginile cărții pe Cel care a făcut posibilă salvarea atâtor evrei, Cel care stă în spatele acestui titlu, singurul care știe mulțimea stelelor, Dumnezeu.

Autor, Daria Nicola Colopelnic
clasa a VI-a, Colegiul Național Dragoș Vodă

N.R. Anul acesta Nicola Daria Colopelnic a câștigat concursul „Bătălia Cărților” la categoria copii, fiind desemnată „Cititorul Anului”.