Pelerinajul de la Sighet de sâmbătă, 12 mai, dedicat comemorării martirilor și mărturisitorilor Bisericii Greco – Catolice din prigoana comunistă, începută în octombrie 1948 prin arestarea episcopilor și a unui număr de preoți (unii dintre ei decedați în închisoarea Sighet), confiscarea catedralelor și sediilor episcopale, urmând ca apoi persecuția să se generalizeze la orașe și sate, fiind “încununată” oficial la 1 decembrie 1948 prin decretul de interzicere a cultului greco-catolic (valabil până în decembrie 1989). Cele două milioane de greco-catolici români au fost supuși la o teroare sistematică de durată pentru a renunța la identitatea lor confesională.
Cei 7 episcopi morți în detenție sunt deja într-o fază avansată a procesului de canonizare, ca martiri : Vasile Aftenie (+1950), Valeriu Traian Frențiu (+1952), Ioan Suciu (+1953), Tit Liviu Chinezu (+1955), Ioan Bălan (+1959), Alexandru Rusu (+1963), Iuliu Hossu (+1970). Lor li se alătură, în calitate de mărturisitori, ceilalți 5 episcopi, care, după mulți ani de detenție au fost eliberați și au continuat activitatea greco-catolică în clandestinitate: Alexandru Todea, Ioan Dragomir, Ioan Ploscaru, Iuliu Hirțea, Ioan Chertes.
Mai puțin cunoscute sunt biografiile preoților care au suferit în închisori – peste 500 după cifra care se vehiculează curent, chiar 700 după alte surse (cifra exactă este greu de stabilit după un criteriu unitar, unii preoți fiind anchetați o perioadă la Securitate fără a fi ulterior întemnițați, alții fiind arestați pe motive politice după ce se încadraseră în Biserica Ortodoxă, etc). Lor li se alătură un număr destul de mare de studenți teologi sau intelectuali laici care au fost arestați pentru activitate catolică, dar au fost hirotoniți în clandestinitate după ieșirea din închisoare.
Preoți morți în închisorile comuniste
Preoții morți în detenție constituie o categorie specială care merită un respect deosebit în memoria poporului credincios. Biografiile lor necesită studiate pentru ca informațiile și mărturiile existente să stea apoi la baza unei proceduri de canonizare. Trebuie să recunoaștem că suntem încă la începutul acestui drum.
O listă a preoților greco-catolici morți în închisori (sau asasinați de Securitate), evident incompletă, am reușit să alcătuim din documentele existente, majoritatea informațiilor fiind culese din lucrarea Academiei Civice intitulată “Cartea morților din închisori, lagăre, deportări”. O oferim cititorilor cu precizarea că unele date biografice păstrează încă o doză de incertitudine, necesitând confirmări suplimentare.
Iuliu ARDELEANU – n. 8 septembrie1888 Băbășești (Satu Mare), paroh în Maramureș în satul Iapa (azi aparținător de Sighetu Marmației), fruntaș național român, ar. 28 noiembrie 1952, dec. 2 martie 1953 Văcărești
Augustin BACOȚIU – n. 16 iulie 1909 Valea Lungă (Cluj), ar. 9 octombrie 1951, dec. 1 ianuarie 1960 Periprava
Ștefan BĂLAN – n. 22 octombrie1907 Teiuș (Alba), consilier episcopal la Lugoj, ar. 1 mai 1951, dec. 25 martie 1954, Poarta Albă
Teofil BĂLIBAN – n. 8 mai 1906 Băsești (Maramureș), protopop, ar. 1948, rear. 13 august 1957, dec. 3 februarie 1964, Aiud
Mihai BOCA – n. 21 septembrie 1888, Petea (Satu-Mare), ar. 16 august 1952, dec. 4 august 1953, Văcărești
Ilie BORZ – n. 1 august 1912 Marin (Sălaj), ar. 20 august 1950, dec. 7 mai 1954, Aiud
Iosif CHIRVAI – n. Amati (Satu Mare), dec. 1953, Capu Midia
Iosif CLINTOC – n. 10 noiembrie 1900, Sadu (Sibiu), ar. 15 august 1952, dec. 31 octombrie 1952, Poarta Albă
Ioan DAVID – n. Făgăraș, dec. 7 ianuarie 1955 Porumbacu de Jos (Sibiu) – împușcat de Securitate
Victor FANEA – n. 17 octombrie 1919, Bixad (Satu Mare), ar. 14 august 1956, dec. 4 iunie 1960, Periprava
Augustin FOLEA – n. Blaj (Alba), canonic arhidiecezan, dec. 19 ianuarie 1945, împușcat de soldați sovietici
Mihai GHERMAN – n. 24 noiembrie 1909, Suplacu de Barcău (Bihor), ar. 17 august 1952, dec. 6 iulie 1953, Ghencea-București
Grigore JAFLEA – n. Poșaga (Alba), partizan în grupul Leon Șușman, dec. 1954 în clandestinitate
Augustin MAGHIAR – n. 23 ianuarie 1880, Sanislău (Satu Mare), canonic al diecezei de Oradea, ar. 1 iulie 1950, dec. 16 iulie 1951, Sighet
Demetriu MAN – n. 26 mai 1888, Căianu Mic (Bistrița Năsăud), profesor la Academia Teologică din Cluj, ar. 1948, rear. 1949, rear. 15 aprilie 1952, dec. 18 august 1952, Văcărești
Leon MANU – n. 1 aprilie 1883, Căianu Mic (Bistrița Năsăud), superiorul mănăstirii Nicula, ar. 13 august 1956, dec. 14 februarie 1959, Gherla
Traian MÂRZA – Galtiu (Alba), mort în domiciliu obligatoriu
Grigore MOIȘ – n.10 mai 1893, Biserica Albă (Maramureșul de nord, azi Ucraina), ar. 27 decembrie 1958, dec. 6 ianuarie 1961, Gherla
Dumitru NEDA – n. 22 februarie 1893, Nevrincea (Timiș), canonic mitropolitan, profesor la Academia Teologică din Blaj, ar. 1948, dec. 1956, Craiova – domiciliu obligatoriu
Ioan OSSIAN – n. 27 martie 1886, Homorodu de Mijloc (Satu Mare), fondatorul și directorul liceului Simion Bărnuțiu din Șimleu Silvaniei, prefect de Sălaj, ar. 15 august 1952, dec. 4 august 1953, Ghencea – București
Atanasie ONIGA – n. 10 aprilie 1907, Suciu de Sus (Maramureș), ar. de mai multe ori în 1948, unul dintre conducătorii grupului de rezistență “Țibleșul” (numit și Pop-Oniga), dec. 6 ianuarie 1953 în Munții Țibleșului, împușcat de Securitate
Zenovie PÂCLIȘANU – n. 1 mai 1886, Straja (Alba), secretar al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia (1 dec.1918), istoric de prestigiu, ar. 6 decembrie 1949, rear. 14 aprilie 1957, dec. 31 octombrie 1957, MAI București, în anchetă
Simion ROȘA – n. 15 septembrie 1908, Poșaga (Alba) unul din conducătorii grupului de rezistență din zona Măhăceni (Alba), dec. 18 iulie 1957, împușcat în luptele cu Securitatea
Sabău VASILE – n. Baia Mare, protopop, ar. 1952, dec. 1952 Satu Mare, în anchetă
Victor ȘTEȚIU – n. Vișeul de Sus (Maramureș), ar. 1948, dec. în detenție
Vasile ȘUTA – n. 8 ianuarie 1891, Cig ( Satu Mare), ar. 16 august 1952, dec. 4 august 1953, Ghencea-București
Vasile ZĂPÂRȚAN – n. 27 aprilie 1917, Mănăstirea (Cluj), rector al Misiunii Române Unite din Germania, dec. 5 august 1976 într-un accident rutier provocat de Securitate, la Manching-Pfaffenhofen, Bavaria, pe drumul de înapoiere de la centrul de refugiați din Zindorf.
Preot prof. Marius Vișovan
sursă foto: prof. Vasile Pop
