Sigheteanca Anișoara Iulia Mihali țintește fotoliul de deputat PNL de pe locul… patru! (autor, Ion Mariș)

Doamna Anișoara Iulia Mihali este avocat (absolventă a Liceului Pedagogic din Sighet, promoția 1994 și a Universității București – specializarea Drept și Relații Internaționale, promoția 2000) și un om de bază al PNL-ului sighetean. Este membră PNL Sighet încă din anul 1997, deținând, succesiv, funcțiile de președinte TNL Sighet, președinte PNL Sighet, membru în Biroul Executiv al Organizației Femeilor Liberale din România etc. A fost consilier local pe parcursul a două mandate (2008-2016) și, în ultimii patru ani (2016 – 2020), a activat în Consiliul Județean Maramureș.
Ascensiunea doamnei Anișoara Iulia Mihali ar putea să parcurgă și să atingă un nivel superior: este deținătoarea unui loc (4), nu foarte „încurajator”, pe lista PNL la Camera Deputaților dar, speranța și implicarea, pot aduce surprize…. plăcute.
Având un background adecvat profilului de potențial parlamentar făcător de legi (să sperăm bune), putem să ne imaginăm că pot fi șanse (dacă și voturile vor confirma în 06 decembrie!) ca doamna Mihali să fie „trimisă” de cetățeni în Parlamentul României!
Oricum, percepția mea de observator din afara sistemului (politic, evident!) este că doamna Anișoara Mihali a fost o prezență neconflictuală, discretă, pozitivă, în echipele PNL în care s-a integrat pentru proiectele asumate, având de altfel o bună imagine la nivelul comunității sighetene.
Necunoscând-o foarte bine pe doamna Mihali, dar dorindu-mi să înțeleg resortul contextual care a determinat-o să accepte locul patru pe listele PNL Maramureș și, mai ales, din postura mediatorului – votant neutru, continui seria discuțiilor (limitate temporal) pentru a cunoaște cu toții – chiar dacă nu în profunzime – profilul candidaților sigheteni tentați de un „job” în Parlamentul țării.

Ion Mariș (IM): Doamnă Anișoara Iulia Mihali, de ce doar locul patru pe lista deputaților PNL Maramureș? Nu era normal să avem un sighetean chiar pe… „podium”?
Anișoara Iulia Mihali (AIM): Sunt convinsă că toți colegii mei din PNL Maramureș care vor ajunge în Parlament vor susține proiectele care vor duce la dezvoltarea Sighetului. Nu trebuie să fie cineva neapărat din Sighet pentru a lua decizii care să sprijine dezvoltarea orașului și creșterea nivelului de trai al oamenilor din zonă. Vă reamintesc că PNL și-a asumat deja mai multe proiecte bune pentru zona Sighet, finalizarea Barajului Runcu, Podul peste Tisa, variantă ocolitoare pentru oraș, iar acum la nivelul Guvernului și Consiliului Județean se lucrează intens la implementarea lor.
Revenind la întrebarea dvs, fiecare liberal maramureșean care va fi ales în Parlament va fi și un bun sighetean. Și există șanse mari să ajung și eu.

IM: Ați fost pe parcursul a două mandate consilier local. Ne puteți (re)aminti câteva proiecte notabile, destinate Sighetului, la care ați contribuit prin susținere, vot, etc la… adoptare?
AIM: Pe parcursul anilor, în calitate de consilier local am analizat și am votat nenumărate proiecte de hotărâre care au fost în beneficiul sighetenilor. Rapid îmi vin în minte, hotărârile privitoare la construirea pietonalei din centru, un reper urbanistic al orașului, sensul giratoriu de la Pompieri care a fluidizat mult traficul, locuri de joacă noi în cartiere sau evenimentele culturale, cum ar fi Gala Folk și Eternul Maramureș.

IM: Au fost situații când ați fost în dezacord cu colegii dvs. liberali și… când?
AIM: E un semn de normalitate să nu fim toți de acord sau să avem viziuni diferite. Însă de fiecare dată, pentru mine au contat argumentele valide care au determinat luarea unei decizii finale. Brusc, acum nu-mi amintesc o situație punctuală, dar cu siguranță au fost și vor mai fi, așa e logic să se întâmple în democrație.

IM: Eu, din exterior, vă văd foarte calmă și… „disciplinată”. Nu e nimic rău în asta, bineînțeles, dar, mă întreb… ce atuuri aveți pentru a participa la lupta dură din Parlament?
AIM: Atuurile mele sunt experiența și profesionalismul. Toată cariera mea profesională și publică este bazată pe muncă, pe experiența dobândită în calitate de avocat și de ales local. Știu care sunt problemele oamenilor și, alături de colegii mei, avem și soluții pentru a le rezolva, pentru a aduce bunăstare pentru maramureșeni. Cred că în Parlament e nevoie de oameni cu experiență în administrația publică, de buni cunoscători ai legilor, care să lucreze în interesul cetățenilor, nu al grupurilor de interese.

IM: Ce nemulțumiri aveți vizavi de imaginea Sighetului, azi, după câteva decenii de… democrație?
AIM: Iubesc mult Sighetul și oamenii locului, dar mă întristează când văd că nu profităm de toate oportunitățile pe care le avem. Sighetul merită să fie dezvoltat, oamenii merită să aibă o viață mai bună aici, acasă. Acum avem oportunitatea de a schimba în bine lucrurile și pentru Sighet, și pentru Maramureș, și pentru întreaga Românie. Parteneriatul dintre Consiliul Județean, Parlament, Guvern și președintele Klaus Iohannis va duce la realizarea tuturor proiectelor de care are nevoie Sighetul pentru a arăta ca un oraș prosper, un oraș european.

IM: La nivel de județ, în Consiliul Județean, ce contribuții mai importante ați avut? Altfel spus, cum și cu ce ați ajutat Sighetul de acolo?
AIM: Mandatul de consilier județean mi-a adus multe responsabilități și consider că m-am achitat de ele. Au fost multe proiecte de hotărâre care au vizat fie Sighetul, fie Maramureșul Voievodal și la care am analizat, dezbătut și votat pentru binele zonei din care provin, fie prin votarea unor finanțări directe de la bugetul județului spre bugetul local al Sighetului, fie pentru evenimente culturale sau investiții în infrastructură ori funcționarea unor entități locale.

IM: Parlamentul României nu are o imagine prea atractivă printre cetățenii României. De ce credeți că nu este o instituție prea apreciată de cetățeni?
AIM: Imaginea unei instituții este dată de oameni și, din păcate, de-a lungul timpului, unii parlamentari nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor electoratului. Parlamentarii sunt aleși să facă legi în beneficiul cetățenilor, nu al lor personal sau al unor politicieni cu interese de grup.

IM: Sunteți de acord cu reducerea numărului de parlamentari la 300? Dar cu pensiile speciale ale aleșilor noștri?
AIM: Știu că există un referendum care consfințește reducerea numărului de parlamentari și care nu a fost până în prezent pus în practică. Cu siguranță în momentul în care se va discuta revizuirea Constituției vom discuta și acest aspect și vom decide care este numărul de parlamentari cel mai potrivit pentru România. În ceea ce privește pensiile speciale ale parlamentarilor, trebuie precizat că acestea au fost introduse de PSD în 2017, că PNL nu a susținut niciodată aceste pensii și vom face totul pentru a le elimina, după ce vom avea majoritatea în Parlament.

IM: Ce credeți că poate face un parlamentar din Sighet pentru noi, pentru maramureșeni?
AIM: Un parlamentar din Sighet poate face exact ce poate face și unul din București, Cluj, Iași sau Timișoara. Poate face proiecte care să ajute la dezvoltarea comunităților pe care le reprezintă și vă asigur că toți parlamentarii liberali maramureșeni vor face proiecte pentru a implementa „Planul lui Bogdan”, un plan pe care cetățenii din județul nostru l-au votat în număr mare la alegerile locale. Toți candidații PNL la alegerile parlamentare au semnat un Angajament pentru Maramureș și pentru Planul lui Bogdan, un document prin care ne asumăm susținerea proiectelor din acest plan în Parlament.

IM: Ce înseamnă pentru dvs. liberalismul, capitalismul… neoliberal?
AIM: Pe mine mă reprezintă liberalismul, cu toate valorile sale. Am o profesie liberală, sunt un spirit liberal și cred cu tărie că valorile liberale sunt esențiale pentru dezvoltarea de care are nevoie acum România.

IM: Până unde poate merge lupta politică? Este permisă orice… „armă”?
AIM: Tot timpul am considerat că în politică decența și bunul simț sunt obligatorii și mă bucur că maramureșenii au apreciat acest mod de a face politică, în detrimentul atacurilor și scandalurilor suburbane. Prefer să spun că avem o competiție a ideilor și valorilor, nu o luptă politică, cu scopul final: prosperitatea cetățeanului.

IM: Cât de importantă este adoptarea unei noi legi pentru răspunderea magistraților (atât penală cât și patrimonială)?
AIM: PNL a anunțat deja că va solicita modificări la legile justiției, desigur toate vor trebui votate în Parlament. E important, în opinia mea, să adoptăm legi solide, predictibile și cu siguranță se va discuta și de răspunderea magistraților. Îmi doresc dezbateri de substanță cu asociațiile profesionale, cu societatea civilă, pentru a avea legi bune în domeniul justiției.

IM: Legislația țării noastre este, clar, perfectibilă. Unde, pe ce direcție credeți că ar trebui făcuți pași mai fermi?
AIM: Așa cum știți, din programul PNL, ne propunem schimbări importante și la nivelul legislației electorale, cu revenire la alegerea primarilor în două tururi, și la nivelul legilor justiției, cu asigurarea unei independențe reale a magistraților. De asemenea ne propunem revizuirea Constituției și sper să avem o majoritate în Parlament în jurul acestui obiectiv important pentru viitorul României.

IM: Pandemia a ridicat probleme serioase, inedite, atât pe relația legislativului dar și a executivului. Măsurile mai dure luate de Guvern, credeți că au fost în contradicție cu drepturile individuale, drepturile… omului?
AIM: Nu cred că a fost nimic în contradicție cu drepturile individuale, deoarece Guvernul a luat toate măsurile necesare pentru a salva viețile oamenilor. Sănătatea și viețile oamenilor sunt cele mai importante în aceste vremuri de pandemie și consider că măsurile luate sunt binevenite. Depinde doar de noi să le respectăm și astfel să revenim la o viață pe care o considerăm normală.

IM: Cât valorează echitatea socială pentru un liberal? Dar consecvența idologică?
AIM: Un liberal respectă toate valorile, inclusiv echitatea socială de care vorbiți. Și pe noi ne preocupă bunăstarea oamenilor și am demonstrat acest lucru și acum, când suntem la guvernare și am majorat pensiile, salariul mediu pe economie și alocațiile pentru copii. Ne dorim ca tot mai mulți români să trăiască bine la noi în țară și să nu mai fie nevoiți să plece de acasă în căutarea unui trai mai bun. În ceea ce privește consecvența ideologică, cred că pentru un politician e cea mai importantă carte de vizită.

IM: Spuneți-mi, vă rog, două – trei nume de politicieni onești, reprezentanți dedicați cetățenilor, demni de a fi reținuți de istorie, care au activat în ultimii 30 de ani!
AIM: Mircea Ionescu Quintus, Corneliu Coposu și Klaus Iohannis.

IM: Ați accepta un parteneriat trans-partinic pentru implementarea unui proiect integrat, pentru dezvoltarea României pe termen lung?
AIM: Cu siguranță. Așa cum am mai spus, interesele cetățenilor trebuie să primeze, nu cele ale politicienilor. Orice proiect de dezvoltare a Maramureșului, a României are susținerea mea, indiferent din ce partea a politicii vine.

IM: După aceste luni de pandemie liberalii sunt în pierdere de imagine, iar țara pe care au gestionat-o în ultimul an are un deficit bugetar alarmant. Cum și în ce mod poate fi resuscitată România?
AIM: Nu aș vedea tabloul așa sumbru ca dvs. Deficitul a crescut desigur, pentru că au crescut cheltuielile din cauza pandemiei și au scăzut veniturile tot din cauza pandemiei. Dar vă amintesc ca președintele Iohannis a negociat pentru România peste 80 de miliarde de euro, bani care vor veni în România în următorii ani și vor fi folosiți pentru proiecte de dezvoltare și pentru repunerea economiei pe roate.

IM: România este plasată pe ultimul loc la mai toate capitolele/ ramurile esențiale dezvoltării sustenabile. Suntem ultimii la investiții în sănătate, educație, cercetare, cultură, protecție socială etc… Credeți că un singur partid, de o singură culoare, poate (re)construi o societate, o țară?
AIM: Am încredere că o majoritate parlamentară dedicată dezvoltării țării va reuși să adopte proiectele de care avem nevoie pentru a nu mai fi pe ultimele locuri în UE. Și am convingerea că, în urma votului de duminică, această majoritate va fi construită în jurul PNL.

IM: Sunt, oare, șanse ca o clasă politică pervertită, „rodată” în înțelegeri obscure, urmărindu-și – în general – propriile interese să se schimbe… radical? Să lucreze doar pentru țară, pe baze meritocratice?
AIM: Poate sunt mai idealistă, dar eu cred în puterea oamenilor de a face schimbările de care societatea are nevoie. Acum e rândul oamenilor politici loiali, devotați politicilor cetățenești, iar după aceste alegeri sunt convinsă că vom vedea această schimbare.

IM: Considerați – în caz că veți ajunge în…. Casa Poporului – că veți putea accepta și susține dorința maselor largi de cetățeni pentru a decide, rapid, eliminarea privilegiilor financiare pentru categoriile sociale recompensate incorect, de către seriile de parlamentari ce s-au perindat pe la putere?
AIM: Categoric voi susține eliminarea privilegiilor financiare care sunt acordate doar pe baza apartenenței la o anumită categorie socială. E timpul să revenim la principii oneste.

IM: Cine vă inspiră mai multă încredere: politicianul sau tehnocratul?
AIM: Mă inspiră oamenii care sunt dedicați binelui public, indiferent dacă sunt politicieni sau tehnocrați.

IM: Știu că pare, în acest moment, o întrebare puerilă dar, vreau să încheiem într-o notă… „degajată”. Ce v-ar putea determina ca să demisionați din PNL?
AM: Nu cred că mă poate determina ceva sau cineva să demisionez din PNL. Cred și mă identific cu valorile liberale. Sunt în PNL de atâția ani și rămân consecventă, indiferent că suntem în opoziție sau la guvernare.

IM: Vă doresc inspirație și succes în proiectele dvs. politice și… personale!
AIM: Mulțumesc. Succesul depinde atât de implicare și dorința personală, dar și de încrederea oferită de cei cu care lucrezi. Personal, am atins toate obiectivele propuse. Politic, în contextul actual, ca și candidat la Camera Deputaților am încredere că maramureșenii văd că PNL este pentru următorii ani soluția pentru dezvoltarea României într-un ritm susținut și cu rezultate ce se vor vedea cu ochiul liber. Vă doresc și eu sănătate și hotărâre.. la vot! ☺

Ion Mariș




Componența Consiliului Local Sighet și reprezentanții Sighetului în Consiliul Județean

Mai mulți cititori ne-au rugat să facem cunoscută componența exactă a Consiliului Local Sighet și să prezentăm și numele sighetenilor ce ne vor reprezenta la… județ.
Mai jos este lista consilierilor locali și județeni care – probabil – va mai suferi mici modificări, în funcție de numirile unora dintre învingători în diferite posturi din administrație, spre care se vor îndrepta în perioada următoare (posturi incompatibile cu demnitatea de consilier).

Să-i cunoaștem, așadar, pe reprezentanții noștri în administrația publică locală, pentru următorii patru ani:

CONSILIUL LOCAL SIGHET

PNL:
1 . Oniţa Ivaşcu Daniela – avocat
2. Bodnar Vasile – medic primar
3. Mircea Florin – expert relații publice
4. Tomşa Petru – adm. firmă
5. Petrovai Gabriel – avocat
6. Pop Ioan – profesor
7 . Oros Anca – psiholog

Coaliția pentru Maramureș:
1. Ștefanca Vasile – medic
2. Curmei Adriana – economist
3. Rednic Petru – economist
4. Logigan Daniel – economist
5. Simion Florin Mihai – profesor

PMP:

1. Filipciuc Gabriel – jurist
2. Grad Gheorghe – inginer

USR – PLUS:
1. Hodor Vasile – antreprenor
2. Fellner Artur – informatician

PRO Romania:
1. Iuga Nicolae – profesor
2. Mihali Gavrila – ofițer în rezervă

UDMR:
1. Béres Ildikó Ibolya – inginer

CONSILIUL JUDEȚEAN

PNL:
1. Oros Alexandru – antreprenor
2. Bledea Dana – antreprenor
3. Bârlea Gheorghe Mihai – conf. univ.

PSD:
1. Sas Ioan – avocat

Salut, Sighet!




Secretul… liberalilor sigheteni!

Marți, 04 februarie 2020, la sediul PNL Sighet a avut loc prima conferință de presă din noul an, cu promisiunea că prezența în fața sighetenilor și-a decentei prese locale va fi o constantă și nu o excepție.

La conferința liberalilor sigheteni a participat un trio foarte motivat – se pare! – de provocările acestui an electoral: Daniela Onița – Ivașcu, președinta PNL Sighet, Nelu Știrb, vicepreședinte și Vasile Bodnar, consilier local.

Conform formatului standard al conferinței de presă, prima parte (susținută de președinta liberalilor sigheteni) a fost dedicată discuțiilor și proiectelor analizate/ aprobate în ultima ședință a Consiliului Local Sghet. Am reținut un lucru foarte important, repartizarea locuințelor sociale, amplasate în două imobile deja finalizate (din zona Fuchs – Făget), urmează să intre în linie dreaptă. Da, era și cazul să se întâmple acest lucru! Au fost depuse, pentru cele aproape 100 de locuințe sociale, 575 dosare (unele sunt – atenție! – din… 1998!), fiind actualizate aproximativ 104 dosare. Să vedem cât de repede se vor mișca lucrurile, orice amânare a repartizării ar fi o greșeală majoră a Consiliului actual ce-și va încheia mandatul în câteva luni.

Mi-a atras atenția și abordarea pro-cetățean a consilierilor care s-au opus majorării tarifelor solicitate de către societatea de salubritate Herodot.

În intervenția sa, medicul Vasile Bodnar a pledat convingător pentru înființarea în cadrul Spitalului Municipal Sighet a unei secții de îngrijire paliativă.

Nelu Știrb a făcut un scurt bilanț al realizărilor liberale în anul 2019 dar, cel mai important mesaj a fost cel de aducere aminte și sugestia de implicare (nu doar liberală) pentru comemorarea marelui om politic Iuliu Maniu, decedat la Sighet la 5 februarie 1953.

Ziua de 5 februarie trebuie să ne amintească nu doar de Iuliu Maniu ci de toate marile personalități ale României interbelice ucise de un regim brutal, ce și-a disprețuit programatic intelectualii. (Nota bene: nici azi, din păcate, intelectualii nu sunt printre favorizații sistemului… democratic!).

Revenind la conferința de presă, aceasta a avut și o mică „repriză” de întrebări. Încercând să aflu câteva dintre proiectele pe termen scurt pe care le va propune candidata liberalilor la „fotoliul” de primar al Sighetului am fost asigurat – deocamdată – de secretizarea maximă, pentru a nu fi „plagiată” de contracandidații din competiția ce se va desfășura peste câteva luni. Sunt foarte, foarte curios să auzim/ vedem câteva proiecte credibile!

Ar trebui să avem o ofertă de primariat suuuper generoasă! După 30 de ani de experimentat democrația ne așteptăm la abordări echilibrate, fără parti – pris – uri, ale celor care ne doresc și/ sau își doresc progres și prosperitate pentru… comunitate. Sună bine, nu?

Da, în curând vom afla toate „secretele” viitorilor candidați! Se deschide sezonul paradisului electoral!

Trebuie să decidem ce ne dorim, care ne sunt așteptările! Nu chiar azi! :))

Ion MARIȘ




Liberalii sigheteni deschid porțile… transparenței!

Vineri, 31 august 2018, la sediul PNL Sighet, mass – media locală a fost invitată la prima conferință de presă din seria întâlnirilor lunare, pe care președinta organizației locale, av. Daniela Onița Ivașcu, dorește să le susțină permanent, la sfârșit de lună, imediat după terminarea ședinței Consiliului Local, pentru a prezenta și discuta informal, subiectele ce interesează cetățenii municipiului nostru, modul în care sunt soluționate sau nu anumite probleme de interes comunitar.

Însoțită de purtătorul de cuvânt Mircea Florin și de vicepreședinții Lucreția Lipcei și Mihail Podașcu, președinta Organizației PNL Sighet, a trecut în revistă propunerile proiectelor de hotărâri ale PNL Sighet din “pachetul” trecut pe ordinea de zi a ședinței CL din data de 30 august 2018. Fiecare dintre reprezentații liberalilor sigheteni prezenți la conferință, a abordat – pe scurt – problemele acute ale comunității sighetene, subliniind punctele nevralgice, propunând soluții și reclamând anumite deficiențe pe care administrația locală le… contablilizează în acest mandat.

Întrebările presei au vizat aspecte tehnice ale HCL prin care Primăria este obligată să asigure – în mod normal și firesc – maxima transparență a cheltuirii banului public, dar au atins și alte subiecte foarte… sensibile (curățenia orașului, siguranța cetățeanului).

Au fost discutate și alte proiecte pe care organizația PNL Sighet le derulează (“Nu este nevoie de o zi specială pentru a aduce un zâmbet copiilor” – coordonat de Lucreția Lipcei) sau pe care și le propune într-un viitor apropiat.

Desfășurată într-o atmosferă calmă, fără constrângeri “oficiale”, conferința de presă a fost un exercițiu de normalitate pe care ar trebui să-l practice toate partidele politice, fiind în același timp și o modalitate de-a lua pulsul cetățenilor – votanți, atenți la faptele aleșilor noștri!

Ion Mariș




Sighet – Simpozionul: „Gheorghe I. Brătianu, 65 de ani de la moarte”

Filiala PNL Maramureș, Organizația PNL Sighet (Comisia pentru Cultură, Culte, Minorități a PNL) vă invită sâmbătă, 21 aprilie 2018, la Simpozionul: „Gheorghe I. Brătianu, 65 de ani de la moarte”.

Vor conferenția: dr. Liviu Brătescu, prof. dr. Bogdan Caranfilov, dr. Marius Oprea, conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea.

Program:

ora 10:00 – Memorialul Sighet – Sala Gheorghe I. Brătianu
ora 11:00 – Școala de Muzică, Sala „Monica Chifor” – desfășurarea simpozionului
ora 13:00 – Cimitirul Săracilor – depunere de jerbe de flori

*

GHEORGHE I. BRĂTIANU (n. 28 ianuarie 1898, Ruginoasa/Iaşi – d. 27 aprilie 1953, Sighet)

Membru titular – 28 mai 1942 (membru corespondent – 2 iunie 1928).

Studii universitare la Facultatea de Drept a Universităţii din Iași, continuate la Sorbona şi la École Pratique des Hautes Études din Paris, obţine titlul de doctor în filozofie la Universitsatea din Cernăuţi (1923), şi în litere la Paris (1929). Îşi începe cariera de profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (1923–1940), după care se mută la Bucureşti la Catedra de istorie universală a Facultăţii de Filosofie şi Litere a Universităţii din Bucureşti (1940–1947), succedându-i lui Nicolae Iorga. Decan al Facultăţii de Filosofie şi Litere (1941–1943), profesor la Şcoala Superioară de Război (1942–1943); director al Institutului de Istorie Universală „N. Iorga” (1941–1947). Opera sa istorică abordează teme şi problematici fundamentale ale istoriei naţionale. Celebră rămâne polemica cu fostul său profesor de la Sorbona, Ferdinand Lot, un medievist de notorietate, finalizată prin publicarea studiului: O enigmă şi un miracol istoric: poporul român (1940). Dintre lucrările mai importante amintim: Originea şi formarea unităţii româneşti (1942); Tradiţia istorică despre întemeierea statelor româneşti (1945); Sfatul domnesc şi adunarea stărilor în Principatele Române (1995).

În anul 1926 a intrat în viaţa politică în cadrul Partidului Naţional Liberal, iar 1930 a fondat o mişcare dizidentă numită Partidul Naţional Liberal (Gh. Brătianu), cunoscută ca gruparea georgistă.

Atacat violent în presa pro-comunistă încă din toamna anului 1944, la 15 august 1947, invocându-se existenţa unor „împrejurări care necesită asigurarea securităţii sale”, i s-a fixat domiciliu forţat în locuinţa sa din Bucureşti, strada Popa Chiţu, nr. 26. Cei aproape trei ani de domiciliu obligatoriu (15 august 1947 – 6 mai 1950) au fost extrem de dificili pentru familia Brătianu. În locuinţa istoricului a fost instalat un post fix de supraveghere neîntreruptă, profesorului fiindu-i impuse o serie de interdicţii: părăsirea domiciliului, interzicerea, pentru o vreme, de a asculta la radio posturi străine, suspendarea convorbirilor telefonice, precum şi interzicerea deplasării la dentist timp de şapte luni (din noiembrie 1948 până în iulie 1949). Abia la 5 iulie 1949, când Gheorghe Brătianu a coborât din dormitor, „zbierând şi ţipând că îl doare gura”, conducerea Securităţii i-a permis să meargă, însoţit de un agent, la dentist. Greutăţilor, nevoilor şi umilinţelor zilnice, impuse de regimul domiciliului obligatoriu i s-a adăugat şi dorul copiilor, plecaţi din ţară în ianuarie 1944.

A fost arestat în dimineaţa zilei de 6 mai 1950, după o percheziţie domiciliară, efectuată pe motiv că „la locuinţa din strada Popa Chiţu nr. 26 se găsesc materiale ce interesează ordinea şi securitatea poporului”. Au fost ridicate „dosare de partid P.N.L., agende, fotografii, diferite notiţe pentru triere, un încărcător Walter cu 6 cartuşe calibru 6,35 mm”. După reţinere a fost depus în subsolul M.A.I., unde s-a încheiat procesul-verbal în care erau trecute obiectele care se găseau asupra sa: „2321 lei, portofel, buletin de identitate, ceas de mână marca Longines, cravată, ochelari de vedere (citit), bretele, şireturi, tub de sticlă pentru perie de dinţi”. La 7 mai 1950 a fost încarcerat la Penitenciarul Sighet. Internat administrativ  în U.M. prin Decizia M.A.I. nr. 334 din 1 august 1951 pe o perioadă de 24 luni, pedeapsa a fost majorată cu 60 luni, conform Decizia M.S.S. nr. 559 din 6 august 1953, cu toate că istoricul decedase patru luni mai devreme, la 27 aprilie 1953, la vârsta de 55 de ani.

Profesorul Constantin C. Giurescu relatează o întâmplare care s-ar fi petrecut cu o zi înainte de moartea istoricului: „În după-amiaza zilei de 24 aprilie 1953, eram în camera noastră, nr. 17, când pe la orele patru şi jumătate – cinci, am auzit afară, în curtea cea mare, glasul lui Gheorghe Brătianu. Fusese scos la plimbare şi, din ceea ce spunea, rezulta că are o neînţelegere cu şeful de secţie care-l supraveghea. «Ce cauţi acolo?», răsuna vocea acestuia din urmă. «Unde ţi-am spus eu să te duci?» «Aici mi-aţi spus», răspunde Gheorghe Brătianu; se părea că umblă după o unealtă, vreo greblă sau vreo mătură, pentru curăţatul curţii; nu vedeam ce se întâmplă afară, auzeam numai «Aici, hai?» Replică bestia şi, în momentul acela, auzim o lovitură surdă de pumn. «Paştele şi Dumnezeul mă-tii; lasă că am să-ţi arăt eu ţie! Mişcă sus!» Pe când erau sus, pe pasarela de la etajul întâi, am auzit încă o lovitură, se pare că de data asta o palmă şi, apoi, uşa de la o celulă deschizându-se cu violenţă şi o nouă serie de înjurături şi calificative triviale”.

Părintele Gheorghe Pătraşcu, responsabil alături de episcopul Alexandru Todea cu măturatul pe coridoarele închisorii, a povestit cum a aflat despre decesul istoricului: „Într-o noapte, trezindu-mă din somn și fiind cu patul lângă peretele ce mă despărțea de scările ce duceau la etajul de sus, am auzit foarte clar un fel de zgomot, ca și cum ceva ar fi fost târât pe scări în jos. Dimineața, reluându-ne ocupația de măturători, am observat împreună cu Prea Sfințitul Alexandru Todea o dâră ce cobora de la o cameră de la etajul doi, care rămăsese cu ușa deschisă. Era semn vădit că locuitorul camerei murise și a fost pus într-un sac și coborât la căruța care venea noaptea și transporta mortul la cimitir (…) Întrebându-l noi, la ușă, pe părintele Rațiu [Alexandru] cine era în acea cameră fiindcă el era mai vechi și cunoștea mai bine pe toți de acolo, ne-a spus că era Gheorge Brătianu, marele om politic liberal”.

Potrivit unei mărturii, în perioada detenţiei de la Sighet au existat încercări ale autorităţilor de a-l determina să-şi revizuiască unele teze referitoare la Basarabia în schimbul eliberării sale. Dar a avut forţa morală şi intelectuală să pună mai presus convingerile sale ştiinţifice şi patriotice unei libertăţi condiţionate: „Nu-mi voi trăda ţara; nu pot dezminţi un adevăr istoric și nimic pe lume nu mă poate justifica să scriu neadevăruri despre istoria românească”. Este răspunsul istoricului care a trăit în credinţa potrivit căreia „Adevărul rămâne, oricare ar fi soarta slujitorilor săi”.

De-a lungul anilor, asupra morţii istoricului Gheorghe Brătianu s-au emis mai multe ipoteze: asasinat (lovit în cap), boală sau sinucidere („tăindu-şi venele gâtului”). Din lipsa documentelor de arhivă relevante, niciuna din aceste ipoteze nu pot fi verificate. Certificatul de deces a fost întocmit retroactiv, la 20 iulie 1957, la rubrica cauza morţii se menţionează: „insuficienţă circulatorie, datorită caşexiei neoplasmice stomacale”. La 2 octombrie 1971, în urma aprobărilor primite din partea autorităţilor, rămăşiţele pământeşti considerate ca fiind ale lui Gheorghe Brătianu au fost reînhumate în cavoul familial de la Florica, din judeţul Argeş.