Liniștea de lângă

la capătul ierbii era doar liniștea verde
în cutiuțele de aur ale asfințitului
așa încheiam la gât nasturii tuturor zilelor noastre
apoi am lucrat în mari cariere de zăpadă

fulgul de nea era căutat de îngeri mai ales
ei construiau în apropierea mărilor castele sau
tinerii erau trimiși în războaiele altora
dar tinerii îngeri îmbătrâneau

dragostea mea pentru îngeri s-a stins
cum focul se stinge în mersul pe ape
și eu voi fi cândva de iarbă învins
dar păsările nu vor ști să mă-ngroape
                                                                     Vasile MUSTE

* * *

■ Vasile MUSTE s-a născut la 30 ianuarie 1956, Coruieni, Maramureș ■ Părinţi: Ioan şi Rozalia (născută Stan) ■ Licenţiat în filosofie şi jurnalism ■ A lucrat ca profesor, instructor, referent (Casa de cultură Sighetul Marmației, director și șef de secție al acesteia) ■ A fost corespondent al Studiourilor de Radio Cluj și Galaxia ■ Redactor al revistei literare „Litera Nordului”, al cotidanului „Clipa”, al revistei „Nord Magazin”, redactor-şef al publicaţiilor „Tisa”, „etc” și „Țara Maramureșului” ■ Redator-șef-al revistei „Marmația literară” ■ Organizator al Festivalului Internaţional de Poezie Sighetul Marmaţiei  (1996-2019) ■ A publicat în: România literară, Steaua, Tribuna, Astra, Ateneu, Orizont, Archeus, Hyperion, Cronica, Nord Literar, Art Panorama, Contemporanul, Amurg sentimental, Arcadia, Convorbiri Literare, Litera Nordului, Familia, Liternet, Poezia,  Mişcarea Literară, Marmaţia literară, Iluminări, eCreator, Floare de latinitate (Serbia), Balada (Germania), Literatur Und Kritik (Austria), Inima albaneză, (Londra) etc., emisiuni radio: Semnături în contemporaneitate, Dialoguri culturale etc.; emisiuni tv: Vocea poetului, Punctul sub I, etc. ■ A participat la Festivalul Internațional de Poezie de la Olomouc/ Poetry without Borders/ Poezia fără frontiere  (Cehia, 2003) ■ Membru al Uniunii Scriitorilor din România (2006) ■ Debut literar: la Radio Cluj (1975), Emisiunea „Unda pentru minte inimă şi literatură” ■ Debut editorial cu volumul de poezii: ■ Înstelarea frigului (Editura „Cybela”, Baia Mare, 1997) ■ După debutul editorial publică volumele: ■ Constelația copilăriei (Editura „Odeon”, Bucureşti, 1998; ediția a II-a, Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2009; ediția a III-a, Editura „eLiteratura”, București, 2013) ■ Carte de vizită (Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2003) ■ Coruieni, (Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2006) ■ Proprietarul de distilerii (Editura „Galaxcia Gutenberg”, Târgu Lăpuş, 2008) ■ Însingurarea îngerilor (Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2010) ■ Copilăria și singurătatea (Editura „Dacia”, Cluj-Napoca, 2010) ■ Copilăria-iubirea-singurătatea (Editura  „TipoMoldova”, Iaşi, 2011) ■ Cartea împăcării cu iarba (Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2011) ■ Lupta cu Molcuțu (proză ultrascurtă, Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2012; ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2014) ■  Sfântul izgonit din calendare (Editura „eLiteratura”,  Bucureşti, 2013) ■ Vasile Muste 60 (antologie de autor, Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2016) ■ Satul de tăietură va muri (Editura „Ethnologica”, Baia Mare, 2017) ■ Eu nici în moarte n-am să pot muri (Editura „Școala Ardeleană”, Cluj-Napoca, 2018) ■ AMI de sub cerul meu (Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2019 ■ Inima Luanei (Editura „Juimea”, Iași, 2020) ■ Blesteme (Editura „George Coșbuc”, Bistrița, 2023) A coordonat și editat volumele: ■ Un sfert de veac de poezie (Antologia Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetul Marmației. Cuvânt înainte de Laurențiu Ulici, Editura „Luceafărul”, București, 1998) ■ Mara – 40 de ani de existență (album, Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2008 ■ Ion Iuga – Binecuvântata amintire (în colab. cu Felicia Iuga, Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2012) ■ Gheorghe Chivu. Opera Omnia (Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2012) ■ Distins cu premii la festivaluri naționale de poezie ■ Este prezent în culegeri, antologii de poezie din țară și străinătate ■ I-au fost traduse și publicate versuri în  engleză, germană, franceză, ucraineană, maghiară, cehă, italiană, slovacă și albaneză ■ Despre poezia sa au scris:  Gheorghe Grigurcu, Laurenţiu Ulici, Radu Ţuculescu, Adrian Popescu, A.I. Brumaru, Ion Stratan, Daniel Corbu, Constantin Vişan, Ion Horea, Radu Săplăcan, Viorel Mureşan, Augustin Cozmuţa, Adrian Alui Gheorghe, Virgil Raţiu, Ion Burnar, Dan-Silviu Boerescu, Gavril Moldovan, Vasile Morar, Alina Barbu, I. R. Roşiianu, Gheorghe Pârja, Cornel Cotuţiu, Olimpiu Nuşfelean, Nicolae Scheianu, Vasile Gogea, Ion Radu Zăgreanu, Ioan M. Mihali, Ioan Pavel Azap,  Nicolae Petricec, Ion Vădan, Olimpiu Nusfelean, Mioara Bahna etc. ■

Foto: Ion Mariș

Orașul meu

orașul meu ascunde mai bine ca altele
satele din el nu se văd tot timpul
cum nu se poate observa nici
evul mediu
pe care îl port în fală
pretutindeni
pe unde trece orașul meu
se ridică drapele
flutură flamuri
numai conquistadorii rămân pitiți prin artere
pulsând vehement
eu nici nu mă văd de fala acestui oraș
el nici nu mă bagă în seamă
trecem unul prin altul
amândoi
fără prea multe regrete

(din volumul Elefanți pe linia de tramvai)

* * *

Ovidiu Coriolan PECICAN s-a născut în Arad, la 8 ianuarie 1959. Istoric, eseist, prozator, scenarist și… poet. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj. Este doctor în istorie al aceleiaşi universităţi. Profesor la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş-Bolyai”. A coordonat Centrul de Studii Răsăritene de pe lângă catedra de studii europene a facultăţii (împreună cu conferenţiar Magyari-Vincze Enikö); co-director al Institutului de Studii Post-Totalitare (1997-1998; împreună cu lect. Emil Boc de la Facultatea de Studii Politice 1998-1999); cancelar (secretar ştiinţific) al facultăţii (ianuarie 1996 – ianuarie 2000). A coeditat (împreună cu conferenţiar Magyari-Vincze Enikö) Caietele tranziţiei, revista Centrului de Studii Răsăritene (1997-1999). Conducător de școală doctorală.

A fost redactor al următoarelor publicaţii: Apostrof (Cluj), Conversaţia (Arad), Contemporanul – Ideea europeană (Bucureşti), Istoria azi (Cluj), Caietele Prodan (Cluj), TV Satelit (Cluj), co-editor al primei reviste române pe reţeaua internet East a Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii din Cluj. Membru al colegiului redacţional, secretar de redacţie al versiunii româneşti a revistei Provincia (începând cu nr. 2, mai 2000 şi până la încetarea apariţiei, în decembrie 2002), editat simultan în variantă românească în ziarul Ziua şi în variantă maghiară în revista Kronika şi din ianuarie 2001 ca publicaţie independentă.
Editorialist la Tele Cablu (toamna 2000 – vara 2002) şi la Ziua de nord-vest (din februarie 2002), respectiv Bună ziua, Ardeal. Membru al colegiului redacţional al revistei Piaţa Literară (mai-decembrie 2002). Redactor-şef al revistei E-Leonardo. Titular de rubrici permanente la diferite publicaţii prestigioase. Din 2020 a înființat la Cluj revista culturală independentă „Avalon” iar din iulie 2021 devine directorul revistei „Steaua”.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din decembrie 1994, membru al ASISC din februarie 1995.

Volume publicate:

ISTORIE ŞI STUDII EUROPENE: Europa – o idee în mers (1997; ed. a II-a 1999; Premiul pentru Integrare Europeană al Universităţii „Babeş-Bolyai”, 1998); Troia, Veneţia, Roma. Studii de civilizaţie europeană (1998); Lumea lui Simion Dascălul (1998); România şi Uniunea Europeană (2000; ed. a II-a revăzută şi adăugită 2003); Arpadieni, angevini, români. Studii de medievistică central-europeană (2001); Realităţi imaginate şi ficţiuni adevărate în evul mediu românesc. Studii despre imaginarul medieval (2002); Trecutul istoric şi omul evului mediu (2002), Haşdeenii. O odisee a receptării (2003); Originile istorice ale regionalismului românesc (2003); B.P. Hasdeu istoric (2004); Sânge şi trandafiri. Cultura ero(t)ică în epoca ştefaniană (2005); Poarta leilor. Istoriografia tânără din Transilvania (1990-2005) (vol. I – 2005); Între cruciaţi şi tătari (2006; ediţia a doua, revăzută şi adăugită, 2010); Ce istorie scriem (2006); Trasee culturale Nord-Sud (2006); Poarta leilor. Istoriografia tânără din Transilvania (1990-2005) (vol. II – 2006); Istorii intersectate. Comentarii critice (2007); Troia, Veneţia, Roma (2007); Letopiseţul Ţării Moldovei, atribuit lui Grigore Ureche, compilat de Simion Dascălul, ediţie de Ovidiu Pecican (2007); Europa în gîndirea românească interbelică, antologie (2008); Dicţionarul celor mai bune cărţi de istorie românească (2008); Regionalism românesc. Organizare prestatală şi stat la nordul Dunării în perioada medievală şi modernă (2009); Medievalităţi (2009); Letopiseţul unguresc (2010); Istoria românilor, vol. I, De la origini pînă la 1690 (2010); Avalon (2011); Pâlnia şi burduful (2011); Evul Mediu fictiv. Reprezentări despre medievalitatea românească (şi nu numai) (2012); Istoria de sub covor. Dezbateri istoriografice (2013); Românii și Europa mediană (2021); Românii. Stigmat etnic, patrii imaginare (2022); Istoria României – Stat și Cultură (1866-2018) (2023); Istoria românilor de la origini și până astăzi (vol.1) (2023).

LITERATURĂ: Eu şi maimuţa mea, roman (1990); O utopie tangibilă, antologie de interviuri cu Nicolae Breban (1994); Razzar, roman (1999; în colab. cu Alexandru Pecican; premiul Nemira 1998); Clipuri (2001); Darul acestei veri (2001; nominalizat la premiul ASPRO pentru proză scurtă); Vorbind. Dialog în trei alături de Gheorghe Grigurcu şi Laszlo Alexandru (2004); Rebel fără pauză, contribuţii la istoria literaturii române (2004); Zilele şi nopţile după-amiezei (2005); Imberia, roman (2006); Puncte de atac (2006); Arta rugii, dramaturgie în colab. cu Alexandru Pecican (2007); Sertarul cu cărţi (2007); Poveşti de umbră şi poveşti de soare (2008); Reuniunea anuală a cronicilor literare (2008); Nord. Moduri de locuire, poeme (2008); Antologia prozei scurte transilvane actuale (coordonator, vol. 1-2, 2010; vol. 3, 2011); Clujul în legende, repovestit de Irina Petraş şi Ovidiu Pecican (2010); Mituri publice, mitologii cotidiene, polemici (2010); Aventurile lui Matiaş Corvin la Cluj (2011); Voluptăţi literare (2011); Bokia (2011); 999 minciuni, treisprezece povestiri (2012); Acorduri şi dezacorduri critice (2012); Eu şi maimuţa mea, roman, ediţia a II-a (2012); Razzar, roman, ediţia a II-a, în colab. cu Alexandru Pecican (2012); Arhitecturi mesianice, roman (2012), Lumea care n-a fost, roman (2018) Elefanți pe linia de tramvai, poezie (2019).

Coautor (alături de Sorin Mitu, Lucia Copoeru, Virgiliu Ţârău şi Liviu Ţîrău) al manualelor de Istorie pentru clasa a XI-a şi a XII-a, Bucureşti, Ed. Sigma, 1999, aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale în 1999, ISBN 973-9077-81-1 şi 973-9077-82-X, dar interzise în şcolile din România de ministra Ecaterina Andronescu ulterior, prin ordinul nr. 4402 din 12 septembrie 2001.

Prezent în numeroase volume colective de istorie sau beletristică (proză scurtă şi S.F.). A coordonat singur sau alături de alţi colegi diverse volume: Transition in Central and Eastern Europe (1997); Romania and the European Integration (1999); Prezenţe feminine. Studii despre femei în România (2002); Breaking the Wall. Representing Anthropology and Anthropological Representations in Post-Communist Eastern Europe (2003). A tradus, a îngrijit în vederea publicării şi a prefaţat numeroase cărţi.

A participat la conferinţe internaţionale la Arad (1996), Bucureşti (1998), Budapesta (1995, 1999), Cluj (1992, 1996, 1997, 1998, 2000, 2001, 2003), Münster (1997, 1999), Pamplona (1996), Szombathely (1997), Surrey University (2001), Gazzada (2002), Chişinău (2003), Sarajevo (2003).
Ciclu de conferinţe personale despre România în Franţa, în zona nanteză şi Vendeea (Rezé, Saint-Herblain, Roche-sur-Yon şi Chateaubriant), între 12-18 mai 2002. Scriitor invitat la Târgul de Carte de la Sarajevo (23-28 septembrie 2003).

Debut în teatru cu spectacolul experimental 17 acte cu Piet Mondrian pe scena Teatrului Naţional din Cluj, aprilie 1995, realizat în colaborare cu scenograful şi regizorul Horaţiu Mihaiu (spectacol prezentat la Festivalul BELEF, Belgrad, Serbia, august 1995; Premiat cu premiul Alternative al Fundaţiei Naţionale de Teatru Alternativ la Gala UNITER 1995; Premiul pentru cel mai bun spectacol şi cea mai bună regie la Festivalul “Atelier” de la Sf. Gheorghe, iunie 1995; Spectacol prezentat la Gala Teatrelor Naţionale, Cluj-Napoca, 1-8 decembrie 1996).
Titular al talkshow-ului Viaţa ca aventură la CD Radio (92,8 FM) (18 octombrie 2001 – 30 mai 2002), moderator al emisiunii „Transparențe” (din anul 2023).
Prezent la Centre Pompidou, Paris, cu prilejul galei filmului experimental românesc ca autor de film şi actor (1996).

Membru al juriului consultativ al Open Society Foundation, Budapest, pentru programul Faculty Development Scheme for the countries of South East Europe (din primăvara 2000).
Membru al European Community Studies Association (Pittsburgh, S.U.A.) din 1995.
Membru al juriului consultativ naţional al Centrului Cultural SINDAN (din primăvara 2000).
Coordonator zonal al Civic Education Project în cadrul proiectului Education for the Transition (1997).
Director al Editurii Fundaţiei pentru Studii Europene (E.F.E.S.) în perioada aprilie 1997 – decembrie 1998; coordonator – în cadrul acestei edituri – al colecţiei „Alte Europe”. Director al Editurii Fundaţiei Desire (din 2000).

A publicat până în prezent peste 1000 de titluri (monografii, manuale şcolare, studii, articole, eseuri, romane, proze scurte).

Este și maramureșean prin „adopție” fiind căsătorit cu sigheteanca Amalia (Lumei).

Salut, Sighet!

Sursa foto: Salut, Sighet!

Sighet

Învăluiţi într-un potop de clipe
Prin viaţă trec buieştri năzdrăvani
Croindu-mi din trecut nişte aripe
Şi-un zbor prin timp de nouăzeci de ani.

Şi iată-mă din nou întors la tine,
Rup ceaţa-n două să te pot vedea,
Căci prin mireasma gândurilor, cine
Alăturea de pasul tău să stea?

Pământul mi-a adus miros de stele
Din Maramureş hohotind în ploi
Şi-un râu al amintirii, să ne spele
Pe veci singurătăţile din noi.

Acum se-adună brumele în struguri
În ghiceii tîmplelor cărunţi.
Mi-adun în cântec sfintele belşuguri
Ce se adună peste anii mulţi.

Spre cer se urcă verdele cu scara
Nuntite aripi încercând să zboare.
În roua din căuş vuieşte Mara
La Sighet cu văpăi de sărbătoare.

Sunt zările Marmaţiei visare
Şi holdele sunt una cu veşmântul
De parcă glia legendară
Se leagănă în ritmuri precum vântul.
                                            Mircea BELU

* * *

Mircea BELU s-a născut la Lugoj, mama sa fiind fata cea mai mică şi foarte frumoasă a unei vechi familii maramureşene, familia Popenilor: „avem arborele genealogic din 1700 însemnat”. Tatăl lui a fost adjunctul lui Ştefan Voiteg, preşedintele Marii Adunări Naţionale, apoi ataşat cultural la ambasadele româneşti din Viena, Praga, Berlin.
Mircea Belu a făcut liceul la Sighetul Marmaţiei. A urmat Facultatea de Teatru, desi mama voia cu tot dinadinsul să-l facă farmacist. În 1969, termină facultatea de actorie şi-şi ia repartiţia la Teatrul Bacovia din Bacău.
În 1972, debutează cu poezie în revista „Ateneu”. În 1974, cucereşte „Premiul Criticii pentru poezie”. De poezie nu s-a putut lăsa niciodată. „Sunt singurul actor din România care are pregătite simultan trei spectacole de poezie adevărată, dedicate lui Eminescu, George Bacovia şi Nichita Stănescu”. A creat şi a susţinut spectacole de poezie începând cu „Arena de paiaţe” (1975) şi terminând cu „Întâlnire cu Nichita” (2001).
În 1975, decide că „e timpul pentru o schimbare” și dă concurs la Teatrul Naţional Timişoara, la care director era profesorul Traian Bunescu. A cucerit Timișoara greu, dar definitiv, în roluri precum Velasquez şi Astrov în regia lui Ioan Ieremia, Despot Vodă în regia lui Dan Nasta, Bologa în regia lui Emil Reus.
Tot el este singurul actor din România laureat cu Medalia în aur de 24 de carate, cu figura lui Menumorut. În 1989, a primit „Premiul Eminescu” din partea Centrului Universitar Timişoara, iar în 2000, prin decret prezidenţial, „Premiul Anului Eminescu”. Nichita Stănescu a fost cel care „i-a moşit” lui Mircea Belu prima carte de poezii. S-au tipărit 12 cărţi de poezie semnate Mircea Belu (dintre care trei au apărut postum).
Îmbolnavindu-se, în septembrie 1988, Mircea Belu a fost pensionat. Hotărârea de-a urma Facultatea de Teologie a luat-o pe patul spitalului, la Bucureşti, înaintea primei operaţii pe cord deschis. Singurul lucru care-a rămas neschimbat în viaţa lui Mircea Belu, singurul şi cel mai mare viciu a fost Poezia.
Sala de festivități a Colegiului Național „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației poartă numele celui care a fost elev la această instituție școlară, actorului și poetului Mircea Belu.

Volume de versuri: Gongul şi masca (1986), Tăcerile unui actor (1993), Lacrima de seară (1996), Cuibul zăpezilor albastre (1998), Întâlnire la Zenit (1999), În numele meu (2000), Recviem pentru Maria (2000).

Salut, Sighet!

Pentru că sunt femeie

și astăzi am voie să plâng,
să intru în fiecare casă ce miroase a dragoste
mâzgălită-n carnețele vechi,
pătate de mâini trecute prin viață,
cândva netede sfărmând frumos cojile de lună
și urme din flori.

Ochii aceștia negri ce încă visează
cum ar trebui să arate un poem
din care s-au șters pentru totdeauna
toți oamenii.
                                        Antonia Luiza Dubovici

* * *

■ Antonia Luiza Dubovici (n. Zavalic) s-a născut la 24 iulie 1989 în Sighetul Marmaţiei ■ Este licenţiată în Asistenţă Socială şi absolventă a Programului Masteral Asistenţă Socială în Spaţiul Justiţiei. Probaţiune şi Mediere în cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca. ■ Stabilită în SUA din anul 2018.
■ A publicat în revistele: Manatua lui Gogol, Actualitatea Literară, Singur, Oglinda Literară, Cronica, Negru pe Alb, Marmația Literară, Mișcarea Literară, Tu-carte deschisă și în ziarul județean Graiul Maramureșului.
■ Debut editorial cu volumul: ■ Despre fluturi și praf (Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2013).
■ După debutul editorial a publicat volumele: ■ Despre înfrângerea definitivă a întunericului (Editura Valea Verde, Sighetul Marmației, 2015) ■ Templul de Adamant/ Храм Адаманта/The Adamanth Temple (Editura Valea Verde, Sighetul Marmației, 2019).
■ Este inclusă în antologiile de poezie: ■ Cinci Poete (Antologia Concursului de poezie „Armonii de Primăvară”, Vișeul de Sus, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2015) ■ Pe aleea cuvintelor (Editura Inspirescu, Satu Mare, 2015) ■ Pași împreună (Editura Gutinul, Baia Mare, 2015).
■ Premii: Premiul „Ileana Mihai”, acordat de Centrul de Studii Maramureșene Sighetul Marmației cu ocazia Zilelor Scriitorului Sighetean, iulie 2015; Trofeul „Primăvara 2015-agonia.ro” în cadrul Concursului de Poezie „Primăvara 2015-agonia.ro”; Premiul Revistei „Mișcarea Literară’’ la Festivalul Naţional de Poezie „Armonii de Primăvară”, mai 2014;  Premiul pentru debut al Serilor de Poezie „Nichita Stănescu” Desești (septembrie 2013); Premiul pentru debut la Festivalul Naţional de Poezie „Armonii de Primăvară”, Vișeul de Sus (2013).
■ Traduceri: Când aveam 19 ani de Ian Macilwain, Broombank Publishing, 2016 (publicată ca ediție specială în limba engleză de Broombank Publishing, SUA) ■

Salut, Sighet!

Foto: dreapta Pinterest

Un leitmotiv

Tot lălăind-o cu latinitatea
Cu ochii holbați la cer și gură cască
De mult lăsat-am vraiște cetatea
Avînd pe limbă gustul fad, de iască.

Trăim prezentul ca un viitor
Refugiați perpetuu în trecut,
Nu ne dă nimeni drept de autor
Pentru prezentul veșnic nenăscut.

Și poate ni se pare de bon-ton
De multă vreme ne-am obișnuit
Mereu s-avem statut de avorton
În ordalia facerii becisnicit.

Din obicei bătînd la cîte o Poartă
Înaltă, care stă mereu închisă
Plîngem milogi, tot blestemînd o soartă
Care de mult de alții a fost scrisă.

Ne-a și plăcut să nu ne batem capul
Ca să trăim în liniște și pace,
Tot la pachet am înghițit și hapul
Zîmbind ca s-arătăm ce mult ne place.

Facem gargară zilnic, preventiv,
Și pe Iisus îl tot plimbăm prin gură
Nu-i mult de cînd un alt leitmotiv
Ne tot făcea s-o luăm pe arătură.

Așa am devenit un neam agrar
Așa ne știm încă din neolitic,
Ne revoltăm din ce în ce mai rar
Privind spre cer cu aer mioritic.

Oricînd e rău, tot bine ni se pare
Cu cap plecat, în mîini c-o săpăligă
Oricine vrea ne calcă în picioare
Cît noi o punem iar de mămăligă.

Privim la cel care-a furat un ou
Și ne e clar că va ajunge mare,
Îl știe lumea ca un mare bou
Dar asta are astăzi căutare.

Veseli să fim, pîn-om crăpa de rîs
Iar cerului nimic nu poți să-i ceri,
Nu vezi că totu-i doar un mare fîs
Cînd azi sau mîine fi-va tot ca ieri?

               (din volumul „CENUȘA ZILEI”)

* * *

Nicolae RĂDOI s-a născut la 18 februarie 1951, în Orăștie (Hunedoara).
Absolvent în anul 1979 al Facultății de Filologie, Secția Engleză – Franceză, a Universității din Timișoara, a fost dascăl în Maramureșul Istoric (Strâmtura, Oncești – Nănești și Sighetu Marmației) aproape 22 de ani. A părăsit Maramureșul în 2001 și s-a restabilit pe meleagurile natale (Orăștie).

Nicolae Rădoi a publicat proză scurtă în diverse reviste de cultură: Antemeridian and Postmeridian, Caietele Columna, Miracol de Brădiceni, Caietele de literatură, Critică și teoria artelor, Serile la Brădiceni, Argeș, Luceafărul de dimineață.
A fost distins cu premii la Brădiceni și la Sighetul Marmației.

A publicat volumele: SCRÂNCIOBURI (2021), CLEPSIDRA (2023), CENUȘA ZILEI (2023), POPASUL (2024), „POEZII DE NES(U)PUS” (2024),

Salut, Sighet!

Balada nopții de-nceput

Ce grabnic trece noaptea de-nceput!
Când m-am născut, copil al unei slove,
era gerar de nimenea știut,
cătau duhovnici soarta-mi în ceaslove.

Și m-au primit cu dangăte de flori
la marginea durerii cu mărgele;
clopotniți rare se grăbeau spre zori
ca să colinde dragostea prin ele.

Pe la vecernii mă duceam mai rar,
mă slobozeau zadarnic spre morminte,
mă tot trăgea iubirea ca hoinar,
mă mistuia dogoarea din cuvinte.

De-atunci exist sub vraja unui har
și mă preling adesea-n căutare,
cioplesc colinde-n lemnul cel mai rar
și-mi opintesc dorințele-n uitare.

Și viețuiesc ca pustnic în zăpezi
neliniștit de vremea care minte;
îmi culc iubirea-n fragede livezi,
mă perpelesc pe jarul din cuvinte…

* * *

Poetul și romancierul Mihai Nebeleac s-a născut la 17 ianuarie 1949, în comuna Rona de Sus, Maramureș. După finalizarea școlii elementare din satul natal, urmează cursurile secției ucrainene a Liceului „Dragoș Vodă” (promoția 1967). În anul 1967, Mihai Nebeleac devine student al Facultății de Limbi și Literaturi Slave din cadrul Universității din București, secția ucraineană.
Debutează cu versuri în ziarul „Novyi vik”, încă din anii de liceu. Debutul editorial are loc în anul 1972, la Editura Kriterion, cu volumul de versuri Krynyți moih ocei (Fântânile ochilor mei). În anul 1974, Mihai Nebeleac debutează și ca prozator, cu romanul Lorana, urmat, în anul 1978, de cel de-al doilea roman al său, Liubov do blyjnioh  (Aproapelui dragoste), tradus în același an și în limba română.
De la absolvirea facultății până în anul 1974, poetul a lucrat în cadrul Institutului de de Lingvistică al Academiei Române din București după care se întoarce în satul natal unde va fi profesor de limba și literatura ucraineană.
După o tăcere mai lungă, publică în anul 1990 volumul Nespokii Vesn (Neliniștea primăverii). Poetul Echim Vancea i-a îngijit volumul postum, Nepermisele iubiri, apărut în anul 2018, în limba română, la Editura RCR Editorial, București.
Mihai Nebeleac a decedat la 18 februarie 2003, în comuna în care s-a născut.

Salut, Sighet!

Vă propunem, dragi cititori, o nouă secțiune în publicația noastră online, o altă „secvență” dedicată Poeziei. La această nouă secțiune – Poemul de duminică – vom publica în fiecare duminică poetul și poemul pe care-l vom selecta pentru a încheia săptămâna într-un mod plăcut, optimist, creativ.
Pentru că azi poetul, prozatorul, eseistul, publicistul, editorul Mircea PETEAN își aniversează ziua de naștere, dăm startul acestei secțiuni cu… poetul Mircea PETEAN, cel care cunoaște foarte bine și iubește Maramureșul, dorindu-i prietenește și cu mult respect LA MULȚI ANI! (Salut, Sighet!)

* * *

fanfara a tăcut
muzicienii s-au retras
iată fața văzută a invizibilului –

trompetele înfulecă tot ce apucă
trombonul cască și adoarme instantaneu
cornul se răsucește în jurul propriei axe
toba mică se odihnește pe toba mare

tuba iese din rând
pășește alungul țărmului
pimbându-și prin gură țigara stinsă

rămas singur
dirijorul se îndreaptă spre țărm
aruncă pietricele în mare
apoi începe să adune materiale
pentru Corabia „piraților”

sunetele muzicii continuă să răsune deasupra mării
de parc-ar fi mânate de tăcere pe fața ei

Mircea Petean
(din volumul Mai vorbim. Alte poeme ligure)

* * *

Mircea PETEAN este poet, prozator, eseist, publicist și editor. S-a născut la 2 februarie 1952 în Jucu de Mijloc, jud. Cluj. Absolvent al Facultății de Litere din Cluj-Napoca, specialitatea română-franceză, promoția 1976. A predat limba și literatura română, limba franceză și limba „poezească” la Moisei și Borșa, în Maramureș (1977-1989). Inspector școlar în Maramureș, pentru scurtă vreme, imediat după Revoluția din 1989. Redactor și șef de secție la Editura Dacia din Cluj Napoca (1990-1998). Secretar general de redacție la Editura Cartimpex din același oraș (1998), redactor la Radio Renașterea (1999-2009). Actualmente este directorul Editurii LIMES, pe care a fondat-o la finele anului 1998. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Debutul absolut în revista „Echinox” (1974), Cluj-Napoca, cu o pagină de poeme.
Debutul în volum: Un munte, o zi (poezie), Cluj-Napoca, Dacia, 1981.
Colaborări la: „România literară”, „Viața Românească”, „Ziarul de duminică”, „Echinox”, „Euphorion”, „Steaua”, „Tribuna”, „Apostrof”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Familia”, „Poesis”, „Ex Ponto”, „Argeș”, „Nord literar”, „Poesia Universal Contemporanea” (Argentina), „Chrysanthemum” (Austria), „Terra Nova” (Canada), „Horizontes Poéticos”, „Crátera” (Spania), „Rhein (Germania) etc. A deținut rubrici permanente în „Steaua”, „Apostrof”, „Convorbiri literare” etc.

Volume publicate:

POEZIE
Un munte, o zi (Ed. Dacia, Cluj-Napoca,1981); Cartea de la Jucu Nobil I (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1990); S-au produs modificări (Dacia, Cluj-Napoca, 1991); Călător de profesie (Ed. Albatros, București, 1992); Zi după zi (Ed. Euphorion, Sibiu, 1993); Lasă-mi, Doamne, zăbava! (Ed. Echinox, Cluj-Napoca, 1995); Dincolo de marginea marginii (antologie de autor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996); Ploi, zăpezi, felurite (carte de haiku trilingvă: română, franceză, engleză, însoțită de Însemnări despre haiku, Ed. Euro Tami Press, Târgu-Mureș, 1998); Cartea de la Jucu Nobil II (Ed. Paralela 45, Pitești, 2000); Cartea de la Jucu Nobil I-II-III (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2003, ed. a doua, cu titlul Trilogia transilvană, 2018); Lovituri de nisip (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2004); Poemele Anei (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2007, ed. a doua, 2019); Câmp minat (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2009); Liniște redusă la tăcere (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2011); Catedrala din auz. Poeme ligure (Ed. Limes, Florești – Cluj, 2012, ediția a doua adăugită, Limes, 2014); Munți și zile (antologie de autor, ED. Limes, Florești – Cluj, 2012); Nerostitele. Noi poeme ligure (Ed. Limes, Florești – Cluj, 2018); Mai vorbim. Alte poeme ligure (Ed. Limes, Florești – Cluj, 2020); Balade (Ed. Limes, Florești – Cluj, 2021); Trilogia ligură (Ed. Limes, Florești – Cluj, 2022); O sută și una de poezii (pref. de Ovidiu Pecican, Editura Academiei Române, București, 2022).

PROZA
Cartea întâlnirilor (roman epistolar scris în colaborare cu Andreas Wellmann, Ed. Limes, 1999); Drumul spre Nghe An. Patru scriitori români descoperă Vietnamul (în colaborare cu Valeriu Butulescu, Horia Gârbea și Mircea Ghițulescu, Editura Muzeului Literaturii Române, București, 2004); Nicanor, ultimul om (proză scurtă, Ed. Limes, Florești – Cluj, 2014); La drum! (jurnale de călătorie, Ed. Limes, Florești – Cluj, 2016); Lumea lui Fa și Pi (povești, povestiri, prevestiri, Ed. Limes, Florești – Cluj, 2022).

ESEU
Ocolul lumii în 50 de jocuri creative (în colaborare cu Ana PETEAN, Ed. Dacia, 1996; ediția a II-a, Limes, 2004; ediția a III-a, Limes, 2010).

A fost tradus în franceză, engleză, germană, albaneză, maghiară, spaniolă etc., a fost inclus în numeroase antologii de poezie din țară și străinătate, în volume de referințe critice. A fost distins cu numeroase premii.

Salut, Sighet!

Sursa foto: Internet („Sălajul pur și simplu” și „Răsunetul”)