Muzeul Maramureșan a prezentat miercuri, 7 octombrie 2026, la Muzeul Satului Maramureșean „Mihai Dăncuș”, rezultatele proiectului „Arhitectura vernaculară din Muzeul Satului Maramureșean: explorare, expunere și valorizare. Despre oamenii locului și trecutul lor”, implementat cu sprijinul financiar al Institutului Național al Patrimoniului, prin programul Timbrul Monumentelor Istorice.
Proiectul a propus o abordare a patrimoniului vernacular care merge dincolo de arhitectura caselor și gospodăriilor conservate în muzeu, readucând în atenție oamenii care au locuit aceste spații, poveștile lor, ocupațiile, meșteșugurile, tradițiile și universul cotidian al satului maramureșean.
Unul dintre principalele rezultate ale proiectului îl reprezintă amenajarea și punerea în valoare a cinci monumente etnografice, prin expoziții permanente care oferă publicului perspective diferite asupra vieții comunităților din Maramureș.
Astfel, Casa Țiplea a fost amenajată cu un interior de bucătărie tradițională; Casa Andreica găzduiește expoziția dedicată mineritului în Maramureș, „Gutâiul și vulcanul adormit”; iar în Casa Drimer a fost amenajată o bucătărie evreiască și o expoziție dedicată regulilor alimentare evreiești. Șura Balea spune povestea muzeului prin expoziția „La început (n-)a fost Muzeul”, dedicată istoricului instituției și importanței construcțiilor vernaculare, iar Șura Dunca valorifică ocupațiile sezoniere prin expoziția „Sezon deschis – la ciută, la pești și albine”.
Proiectul nu s-a limitat însă la intervențiile expoziționale. În jurul caselor, obiectelor și poveștilor lor a fost derulat un amplu program de activități educaționale, ateliere, tabere de creație și întâlniri cu publicul. Printre acestea s-au numărat „Adoptă o casă. Spune o poveste”, „Poame, lepedeu și casă”, „Kasher, kosher, kusher – trup, suflet și comunitate”, „Vara în Maramureș – La albine”, activități dedicate socăciței și gastronomiei tradiționale, artei florale si organizării de evenimente. Tabăra de artă „Poveștile caselor”, atelierele dedicate sării și mineralelor, precum și cel cu „Minciuni cu vânători și pescari” au făcut deliciul publicului alături de celelalte întâlniri.
O componentă importantă a proiectului a fost și documentarea și transmiterea mai departe a patrimoniului, prin realizarea a cinci produse editoriale: „Kosher, Kasher, Kusher: Trup, suflet și comunitate”, o carte de rețete cu vânat și produse din pește și miere, „De dulce și de sec: Bucătăria de evenimente din Maramureș”, albumul „Elemente de arhitectură vernaculară – semne și simboluri maramureșene” și o carte de povești pescărești și vânătorești din Maramureș.
Prin toate aceste intervenții, proiectul a urmărit să transforme patrimoniul construit într-un punct de plecare pentru recuperarea memoriei oamenilor și comunităților. Casele din Muzeul Satului sunt spații care vorbesc despre cei care le-au construit și le-au locuit, despre hrană și ocupații, credințe, meșteșuguri, relația cu natura și formele de viață comunitară.
Activitățile au implicat publicul local, elevi și studenți și au fost însoțite de acțiuni de promovare și materiale foto-video. Raportul proiectului consemnează peste 50 de elevi și studenți implicați în programele educaționale, precum și o amplă prezență în presa locală și regională.
Evenimentul de astăzi a fost, astfel, nu doar o prezentare a rezultatelor unui proiect, ci o invitație de a privi Muzeul Satului Maramureșean prin poveștile celor care au dat viață acestor case. Pentru că patrimoniul vernacular înseamnă oameni și memorie.
Proiectul „Arhitectura vernaculară din Muzeul Satului Maramureșean: explorare, expunere și valorizare. Despre oamenii locului și trecutul lor” a fost implementat de Muzeul Maramureșan, cu sprijinul financiar al Institutului Național al Patrimoniului prin Programul Timbrul Monumentelor Istorice (TMI), Sesiunea III/2024 – Acțiunea tematică „Muzee în aer liber – monumente de arhitectură vernaculară”, Subprogramul ,,Muzee în aer liber-monumente de arhitectură vernaculară. Punere în valoare – interpretare și prezentare a monumentelor etnografice” și cofinanțat de Primăria Sighetu Marmației și Consiliul Local.
COMUNICAT DE PRESĂ
