Au trecut câteva luni de la alegerile locale (09 iunie 2024) și pentru a încerca să răspundem nerăbdării firești a locuitorilor Sighetului vizând „mecanismul” administrației publice locale, modul cum funcționează, am decis să-l abordez pe proaspătul viceprimar Krisztofer Levente Orosz (a depus jurământul în cadrul ședinței Consiliului Local din 05 noiembrie 2024), pentru a lua pulsul echipei din primărie care s-a format pentru actualul mandat de patru ani, ținând cont că administrarea orașului necesită și „armonie” la nivelul celor care ocupă cele mai importante funcții. Știm cu toții că marea majoritate a sighetenilor manifestă încă multă neîncredere vizavi de schimbarea vizibilă, concretă, haideți să-i spunem în limbaj formal… sustenabilă, pe care și-ar dori-o locuitorii urbei. Pe bună dreptate, locuitorii privesc cu multă circumspecție spre „administratorii” municipiului nostru, ținând cont de „istoricul” conflictual al ultimelor mandate.
Poate că primele semnale, modul în care demarează „cursa” pentru o bună administrare a cetății, ne pot oferi motive de pesimism sau – dimpotrivă – de optimism.
Cu amabilitate, dl. Orosz, a răspuns întrebărilor – mai puține și mai… ușoare – fiind la început de drum. 🙂
Ion Mariș (I.M.): D-le Krisztofer Orosz, ați preluat de doar câteva luni funcția de viceprimar. Ce atribuții vi s-au… delegat?
Krisztofer Orosz (K.O.): Concret, am următoarele atribuții: ofițer de stare civilă, coordonarea şi supravegherea activității din arhiva primăriei, servicii de salubrizare, inventarul domeniului public şi privat, conservare şi restaurare monumente istorice şi arhitecturale, spații verzi, locuințe sociale şi alte locații din proprietatea UAT-ului.
În plus, mai sunt membru în Comitetul Local pentru Situații de Urgență, Comitetul Local pentru Restituirea terenurilor dar și membru în Comisia mixtă pentru rromi din cadrul Prefecturii şi membru în Structura Consultativă Locală din cadrul DAS.
Și, nu în ultimul rând, conform Art.16 din Legea 153/2017, fac parte şi din Grupul de implementare a fondurilor nerambursabile
I.M.: Pentru că ați depășit, bănuiesc, perioada de acomodare cred că puteți să evaluați corect „problemele” cu care vă veți confrunta. Așadar, ce „provocări” ați identificat până acum?
K.O.: Perioada de acomodare mai durează, deoarece mereu apar unele situații la care trebuie să te adaptezi. Provocări sunt şi nu puține. Unele provin din situațiile apărute pe moment. Eu cred că totuşi cea mai mare provocare e să reuşim să trecem peste greutăți, indiferent de ce natură ar fi astea. Dat fiind faptul că avem multe de făcut, trebuie să ne facem calcule clare şi un plan bine gândit de acțiuni. Totul porneşte de la o bună concepție pe care trebuie să o adaptăm aşteptărilor şi nerăbdării cetățeniilor. Cred că asta este cea mai mare provocare pe lângă toate celelalte. Chiar îmi doresc să formăm o echipă bună cu colegii din aparatul administrativ, în favoarea cetățeanului. Slavă Domnului, cu domnul primar Vasile Moldovan ne înțelegem foarte bine. Uneori când, eventual, avem păreri diferite, mereu reuşim să trecem peste asta dialogând permanent şi ajutându-ne reciproc. Soluții sunt şi noi ne străduim să le găsim. Asta contează enorm de mult. A doua mare provocare e identificarea surselor financiare. E greu să împarți 100 de lei în 30, ca să încerci să mulțumeşti mai mulți cetățeni cu diferite doleanțe. Ori când ai deja 1000 de lei este mai uşor. Dar eu zic că pas cu pas vom începe să punem lucrurile la locul lor. Şi ar mai fi o chestie de menționat la acest subiect al provocărilor. Să reuşeşti să convingi pe unii, că pentru binele nostru comun, toți trebuie să facem unele sacrificii. Dacă vrem un oraş frumos, uneori trebuie să renunțăm şi la ambițiile strict personale şi nu neaparat justificate. Dar eu şi în privința asta sunt optimist.
I.M.: Se pare – după cum ați menționat – că v-ați integrat bine în echipa primăriei Sighet, alături de primarul Sighetului. Ce vă propuneți pentru acest mandat?
K.O.: Aşa şi este. Da, m-am integrat bine, pentru că am găsit înțelegere. Asta mă ajută mult. Mi-am propus mai multe. Să muncesc pentru un oraş mai ordonat, mai curat, mai verde, mai prosper şi mai dezvoltat din toate punctele de vedere. Eu cred că nu degeaba am aceste atribuții pe care le-am primit. Nu sunt uşoare deloc, dar aceste sarcini pe undeva mă şi onorează, nu doar mă obligă. Am venit aici cu dorința de a lăsa ceva remarcabil urmaşilor noştri. Pentru asta voi munci, ca să fim mândri de oraşul nostru. Sighetul merită mult mai mult!
I.M.: Sighetul ar trebui să atragă fonduri mai consistente față de anii precedenți având de acum doi parlamentari locali (un senator și un deputat). Din partea UDMR, în Parlamentul României a intrat d-na Brigitta Zahoránszki, la Camera Deputaților. Am aflat că a început deja să se „simtă” acest lucru și că s-au alocat bani – prin susținerea d-nei deputat Zahoránszki – pentru reabilitarea mult discutatei clădiri de patrimoniu, impropriu numită „Casa pălărierului”. Dați-ne, vă rog, câteva detalii.
K.O.: Da, aveți perfectă dreptate. Din fericire colega noastră, sigheteanca Brigitta Zahoránszki acum ne reprezintă în Parlamentul României. Acest lucru pe undeva ne și avantajează, fapt ce s-a dovedit şi acum cu alocarea sumei de 375.000 de lei pentru începerea lucrărilor de reabilitare la aşa numita „Casă a pălărierului”. Înainte să se voteze bugetul de stat, m-a sunat să discutăm despre necesitățile din oraş. După o mică analiză am ajuns la concluzia că această sumă este foarte necesară pentru a începe reabilitarea casei, motiv pentru care aceşti bani vor fi alocați începerii proiectului. Îi mulțumesc şi pe această cale că a înțeles importanța colabărării. Ne vom strădui şi de acum să atragem fonduri, în măsura posibilităților, bineînțeles.
I.M.: Succes și sper să ne auzim cât mai des cu vești bune!
KO: Să dea bunul Dumnezeu!
Ion Mariș
Sâmbătă, 27 iulie 2024, începând cu ora 16:00, în Parcul Central al municipiului Sighetu Marmației demarează prima ediție a Festivalului Internațional de Folclor „Mara”. Participă ansambluri folclorice din România, Republica Moldova, Serbia, Ucraina și Ungaria: KUD „VETERANI” (Timișoara), Ansamblul folcoric „Târnavele” (Mediaș), Ansamblurile folclorice unite „Doina Prahovei” și „Flacăra Prahovei”, Ansamblul folcloric „Mara”, Ansamblul „Hora de la Prut” (Republica Moldova), Grupul de lăutari din municipiul Ungheni (Republica Moldova), Ansamblul folcloric „Speranța” (Solotvino – Ucraina), „Rosmarin” Német Nemzetiségi Körus (Etyek – Ungaria) etc.