Dictonul „Ai învins, continuă! Ai pierdut, continuă″ l-aṣ putea vedea adaptat la „Ai scris, continuă! N-au citit, n-au rezolvat? Nu-i nimic! Continuă să scrii!″ Şi o fac în continuare, cu speranţa că vom vedea niṣte schimbări în bine, cândva.

Unor localităţi le merge bine. Altora nu le merge deloc. Unde oficialităţile locului ṣtiu ce-i de făcut, se vede dezvoltarea pe zi ce trece. Viaţa oamenilor se îmbunătăţeṣte, mândria locală e în continuă creṣtere. În tot acest timp, sighetenii rămân în continuare cu „buza umflată″ ṣi nu-și mai fac speranţe prea mari, gândurile zburându-le la anul 2024, când precis(?) că vor alege ce trebuie…

Azi vreau să atrag atenţia acelora de care depinde soarta oraṣului despre clădirile de patrimoniu lăsate în paragină.

Să vedem mai întâi cum au rezolvat problema refacerii clădirilor de patrimoniu alte localităţi. Afrodita Cicovschi, publica pe 10 iunie 2019, pe https://adevarul.ro articolul „Clădirile aflate în paragină ar putea fi confiscate″. Scriu aici câteva fragmente din text. „… la începutul anului, autorităţile din Oradea anunţau că circa 400 de proprietari vor plăti impozite de şase ori mai mari decât până acum pentru casele abandonate sau cu faţade deteriorate, dar şi pentru terenurile neîngrijite. […] În Timişoara, de la începutul anului s-au aplicat sute de amenzi celor care nu şi-au întreţinut clădirile sau nu au luat măsurile în vederea modernizării acestora. Amenda pentru proprietari a fost de 1000 de lei în fiecare dintre cazuri″.

Mai mult, s-a cerut Parlamentului să se dea o lege prin care „un imobil neîntreţinut, care poate pune în pericol siguranţa oamenilor, să poată fi confiscat şi renovat de stat, au declarat pentru „Adevărul” surse apropiate discuţiilor. Altfel spus, cei care nu-şi întreţin imobilele riscă să le piardă″.
Nu-i treaba mea să caut dacă o asemenea lege există. Sunt convins că în Primăria Sighetu Marmaţiei sunt oameni specializaţi care pot găsi orice lege, o pot citi imediat ṣi înţelege, o pot adapta la situaţia concretă pe care o ṣtiu de pe teren, din nenumăratele ieṣiri(?) de documentare la faţa locului.

Oricum, cu lege sau fără, exemplul dat de Oradea sau de Timiṣoara ar putea fi urmat ṣi de Sighet. E plin oraṣul de clădiri de importanţă naţională lăsate în paragină. Alte clădiri au o arhitectură deosebită, care le-ar face uṣor remarcabile turiṣtilor dornici să vadă ceva frumos.

Pe siteul http://www.cultura.ro/lista-monumentelor-istorice se poate vedea lista monumentelor istorice din întreaga ţară, pe judeţe. Monumentele istorice pe care le are Sighetul sunt la nr. crt. 104-105; 392-482; 600-604.

După publicarea listei, unele obiective vizate au fost refăcute – ṣi trebuie să apreciem autorităţile c-au făcut asta! – alte obiective au acum altă denumire, altele sunt pe punctul de a nu mai putea fi recondiţionate. Iată lista!

Aşezare fortificată (Dealul Solovan – Hallstatt, Cultura Gáva)
Aşezare „Valea Mare” (sec. XII – XIII)
Centrul istoric (Străzile: 22 Decembrie, Bogdan Vodă, Dragoş Vodă, Libertăţii,
Avram Iancu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu,Mihalyi Ioan de Apşa, sec. XVIII – XX)
Ansamblul urban „Cămara Sării” ( Zona gării,sec. XV – XIX )
Ansamblu de arhitectură şi tehnică populară (Dealul Doboieş, sec. XVII – XIX)
Vechea „Direcţie a pădurilor”, azi liceul Leowey Klara (Str. 22 Decembrie 1989, sec. XVIII)
Liceul Pedagogic (Str. 22 Decembrie 1989, 1802)
Primăria, azi Casa Armatei (Str. Alecsandri Vasile 2, sec. XIX)
Casă, azi sediul comunităţii evreieşti (Str. Basarabia 8, sec. XIX)
Sinagogă (Str. Basarabia 10, 1902)
Casă (Str. Bogdan Vodă 1, sec. XIX)
Poşta (Str. Bogdan Vodă 2, sec. XIX)
Casă, azi Poştă (Str. Bogdan Vodă 3, sec. XIX)
Casă cu spaţii comerciale la parter (Str. Bogdan Vodă 4, sec. XIX)
Casă cu spaţii comerciale la parter (Str. Bogdan Vodă 5, sec. XIX)
Biserica ucraineană „Înălţarea Sfintei Cruci” ( Str. Bogdan Vodă 5A , 1791 – 1807)
Casă cu spaţii comerciale la parter (Str. Bogdan Vodă 6, sec. XIX)
Casa Clericală Ucraineană (Str. Bogdan Vodă 7, sec. XIX)
Casa Keszter (Str. Bogdan Vodă 8, sec. XIX )
Casă (Str. Bogdan Vodă 9, sec. XIX)
Casa cu cariatide, parter Librăria „Luceafărul” (Str. Bogdan Vodă 10, 1890)
Casă (Str. Bogdan Vodă 11, sec. XX)
Vicariatul ortodox ucrainean (Str. Bogdan Vodă 12, sec.XIX)
Tribunalul vechi, azi Primăria şi Judecătoria (Str. Bogdan Vodă 14, Str. Coposu Corneliu 2, 1893 – 1895)

Casă (Str. Bogdan Vodă 18, 1868)
„Banca Albina”, azi spaţiu comercial (Str. Bogdan Vodă 20, 1886)
Casă cu boltă la poartă (Str. Bogdan Vodă 24, sec. XIX)
Spaţiu comercial (Str. Bogdan Vodă 26, sec. XVII)
Casă cu spaţii comerciale la parter (Str. Bogdan Vodă 28, 1872)
Casă (Str. Bogdan Vodă 30, sec. XIX)
Casă (Str. Bogdan Vodă 32, 1870)
Casă cu magazine la parter (Str. Coposu Corneliu nr. 1, sec. XIX)
Închisoare, azi Muzeul victimelor comunismului şi rezistenţei anticomuniste (Str. Coposu Corneliu 4, 1897)

Curtea Kahan (Str. Doja Gheorghe 67, înc. sec. XX)
Ansamblul bisericii „Adormirea Maicii Domnului ″ (Str. Dragoş Vodă 1 – 3)
Casa parohială (Str. Dragoş Vodă 1, 1892)
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (Str. Dragoş Vodă 3, 1892)
Fabrica de lapte, azi spaţiu comercial şi de producţie (Str. Dragoş Vodă 22, 1913)

Cazarma militară (Str. Dragoş Vodă 38, 1825)
Casă Groedel (Str. Dragoş Vodă 41, 1887)
Casa Florian Mihalyi de Apşa, azi protopopiatul greco -catolic (Str. Eminescu Mihai 1, sec. XIX)
Casa Darvay (Str. Eminescu Mihai 12, 1932)
Gara CFR (Str. Gării 2, 1893 – 1897)
Fosta Şcoală Normală, azi secţie a Facultăţii BabeşBolyai Cluj (Str. Iancu Avram 6, sec. XIX)
Vechea „Fabrică de perii Părplast”, cu spaţii comerciale şi birouri la parter (Str. Iancu Avram 20, înc. sec. XX)
Pavilioanele vechi ale Spitalului municipal (Str. Iancu Avram 22, sec. XIX)
Vila Szöllössyi, azi laboratorul spitalului municipal ( Str. Iancu Avram 22, sec. XIX)
Ansamblul urban „Str. Alexandru Ivasiuc” (Str. Ivasiuc Alexandru 1-50, sec. XIX)
Ansamblul urban „Str.Mihail Kogălniceanu” (Str. Kogălniceanu Mihail 2-24, sec. XIX)
Hotel-restaurant, azi Muzeul Maramureşan şi cinematograf (Piaţa Libertăţii 1, sec. XIX)
Ansamblul urban „Piaţa Libertăţii” (Piaţa Libertăţii 1-36, sec. XVIII – XIX)
Cabinete Stomatologice (Piaţa Libertăţii 2, sec. XIX)
Casă (Piaţa Libertăţii 3, sec. XIX)
Casă (Piaţa Libertăţii 4, sec. XIX)
Casă (Piaţa Libertăţii 5, sec. XIX)
Casă (Piaţa Libertăţii 6, sec. XIX)
Farmacia Nagy (Piaţa Libertăţii 7, sec. XIX)
Hotel „Coroana”, azi hotelul „Tisa” (Piaţa Libertăţii 8, sec. XIX)
Casa Brenner (Piaţa Libertăţii 9, 1832)
Casa Kiszelnik (Piaţa Libertăţii 10, sec. XIX)
Casa Kahan (Piaţa Libertăţii 11, sec. XIX)
Casa Kahan (Piaţa Libertăţii 12, sec. XIX )
Casă (Piaţa Libertăţii 13, sec. XIX)
Mănăstirea Piariştilor (Piaţa Libertăţii 15, 1730 – 1806)
Biserica „Sf. Carol de Borromeo” (Piaţa Libertăţii 17, 1730 – 1806)
Casă parohială (Piaţa Libertăţii 19, 1730 – 1806)
„Banca Maramureşeană”, azi Consim SA şi spaţii comerciale (Piaţa Libertăţii 20, sec. XIX)
„Banca economică”, azi locuinţe şi sediu IMM (Piaţa Libertăţii 21, sec. XIX)
Liceul ucrainean şi Liceul sportiv (Piaţa Libertăţii 22, 1901)
Farmacia Buzath (Piaţa Libertăţii 23, 1875)
Primăria veche, azi societate comercială şi sediu partide politice (Piaţa Libertăţii 24, sec. XIX)
Sediul Asociaţiei pentru Cultura poporului român din Maramureş
cu Preparandia, azi sediu Acaterm (Piaţa Libertăţii 25, 1873 – 1875)
Ansamblul urban „Str. Iuliu Maniu” (Str. Maniu Iuliu 1 -67, sec. XIX)
Palatul Cultural (Str. Maniu Iuliu 31, 1913)
Banca Naţională, azi sediu BCR (Str. Maniu Iuliu 32, sf. sec. XIX)
Sediul Lojei francmasonice, azi şcoală generală (Str. Maniu Iuliu 67, 1890 – 1910)
Liceul „Dragoş – Vodă” (Str. Mihai Viteazul 14, 1913)
Casă cu spaţii comericale la parter (Str. Mihalyi Ioan de Apşa 1, sec. XIX)
Fosta Prefectură a comitatului Maramureş, azi restaurant „Curtea Veche” şi locuinţe (Str. Mihalyi Ioan de Apşa 2, 1692)
Casă cu spaţii comerciale la parter (Str. Mihalyi Ioan de Apşa 3, sec. XIX)
Biserica reformată (Str. Mihalyi Ioan de Apşa 4, sec. XIV – XV)
Casă (Str. Mihalyi Ioan de Apşa 5, sec. XIX)
Casă (Str. Mihalyi Ioan de Apşa 9, sec. XIX)
Casa Iurca (Str. Mihalyi Ioan de Apşa 11, 1862)
Casă (Str. Mihalyi Ioan de Apşa 13, sec. XIX)
Casa Junger (Str. Mihalyi Ioan de Apşa 19, sec. XIX)
Casă (Str. Mihalyi Ioan de Apşa 21, sec. XIX)
Poşta Veche, azi casă (Str. Mihalyi Ioan de Apşa 39, sec. XX)
Casă (Str. Mihalyi Ioan de Apşa 41, sf. sec. XIX)
Casa Cornelia Prielle (Str. Mihalyi Ioan de Apşa 43, sec. XX)
Cimitir evreiesc (Str. Szilagyi Istvan 37, sec. XVIII)
Şcoala generală nr. 2 (Str. Şincai Gheorghe 1, 1902)
Grădiniţa de copii (Str. Şincai Gheorghe 2, 1845)
Casa Solomon Wiesel (Str. Dragoş Vodă 7, sf. sec. XIX)
Casa Mihalyi de Apşa (Str. Mihalyi Ioan de Apşa 17, 1880)
Monument pentru cinstirea Eroilor din primul război mondial (Str. Rodnei, în cimitirul orthodox, 1920)
Monumentul funerar al pictorului Hollosy Simion (Str. Rodnei, cimitirul romano catholic, 1917)
Casa Ellie Wiesel (Str. Vladimirescu Tudor 1, sec. XX).

Pe 16 decembrie 2013, în ziarul online https://necenzuratmm.ro , Ioan Marchiṣ făcea „Analiza privind starea de conservare ṣi modalităţi de punere în valoare a patrimoniului cultural din judeţul Maramureṣ″.
Preiau aici doar partea care se referă la posibilitatea „identificării unor potenţiale situri arheologice unde Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie ar putea să înceapă săpături arheologice sistematice
-Sighetu Marmaţiei „Cămara Cireghii I”;
-Sighetu Marmaţiei „Cămara Cireghii II”;
-Sighetu Marmaţiei „Cearda / Acastău”;
-Sighetu Marmaţiei „dealul Dobăieş Releu I”;
-Sighetu Marmaţiei „dealul Dobăieş Releu II”;
-Sighetu Marmaţiei „dealul Dobăieş Tabăra de sculptură”.″

Se face, s-a făcut ceva în domeniul arheologic? Stăm ṣi dormim pe istorie???

Restaurarea clădirilor de patrimoniu necesită proiecte bine întocmite, aprobări speciale ṣi apoi lucrul la faţa locului cu echipe care au avizele necesare pentru aṣa ceva. Are Sighetul ceva proiecţele pentru restaurarea clădirilor aflate pe lista monumentelor istorice? Putem vedea ce proiecte cu finanţare de la Europa Unită se derulează la Sighet acum???

Încerc să termin articolul într-o notă optimistă. Mă „agăţ″ pentru asta de un citat găsit pe https://www.kudika.ro: „Trecutul nu poate fi șters, dar poate fi reparat.” — John LaFarge.

Entuziasmul încrederii într-un viitor… normal, care respectă trecutul îmi scade însă imediat, pentru că pe acelaṣi site Harol Pinter zice că „Trecutul este ceea ce îţi aminteşti, îţi imaginezi că îţi aminteşti, te convingi că îţi aminteşti sau te prefaci că îţi aminteşti”.

Dacă neimplicarea tuturor acelora care trebuie s-o facă va continua, pentru Sighet trecutul va fi ceea ce ne prefacem că ne amintim!

Horia Picu

Foto: Ion Mariș

De mult timp n-am mai văzut atât de multă bucurie la elevi!
Fără constrângeri, fără presiuni, fără încruntare, fără obstacole inutile, fără note… mici, doar zâmbete & aplauze! Marți, 07 iunie 2022 am participat la festivitatea de încheiere a anului școlar 2021 – 2022 la o instituție sportivă îndrăgită din orașul nostru. Și-am văzut o ținută „standard” purtată cu drag: tricolul alb cu inscripția CSS Sighet. Elevii sportivi ai Sighetului, prezenți în sala de sport a Liceului Tehnologic Forestier, emanau o energie… contagioasă.

Sigur, s-a încheiat un an școlar cu rezultate foarte bune, cu premii, performanțe, implicare; elevii, părinții, profesorii, forfota tinerească din „baza centrală” a Clubului sighetean m-au făcut să mă gândesc la un viitor mai puțin toxic și mult mai „sănătos”, la efectele pozitive ale asumării „de/ în masă” a competițiilor strict… sportive.
Mi-a plăcut atmosfera din această școală sportivă dedicată disciplinelor… fizice, ajută la reducerea… neîncrederii, pesimismului!

Oficialitățile participante la festivitatea finalizării cu succes(e) a anului școlar sportiv – primarul Sighetului, inspectorul școlar general al județului nostru, inspectorul sighetean al istoriei, câțiva directori de licee, conducătorul CSM – ului (nu dau nume că-i cunoașteți) – au fost discrete și sincer aplaudate.
Directorul CSS Sighet și antrenorul de baschet, prof. Emil Kosztelnik s-a achitat cu brio și din postura de mediator.
Am aflat cu această ocazie că CSS Sighet este mare prin calitate dar este mare și… „cantitativ”, are 552 elevi. Elevii înscriși la cele patru discipline (atletism, box, baschet, volei) au vârste cuprinse între 5 ani și 18/19 ani (clasa a XII – a).
La baschet – atenție! – Clubul are și două grupe de grădiniță.

Și nu în ultimul rând, CSS Sighet înseamnă și o echipă „sănătoasă” de profesori – antrenori. Haideți să-i cunoaștem și să-i aplaudăm (și virtual!): Atletism – Melinda Oros și Axeniuc Gabriel, Box – Adrian Ștețca și Adi Bohotici, Baschet – Vasi Boca, Armand Gavaller, Pop Emil și Emil Kosztelnik, Volei – Zoltan Attila și Tanța Codrea.

Ce-ar mai fi de spus?… A, da, să nu uităm: România educată are nevoie de… MENS SANA IN CORPORE SANO!
Felicitări CSS Sighet, elevi, părinți, profesori – antrenori!

Foto & text: Ion Mariș

PS: CSS Sighet este „mare” și la „vârstă”. În anul 2026 va împlini 50 de… anișori! O jumătate de secol de activitate, e chiar… frumos!

Multă culoare, bucurie, copii și adulți fericiți, politicieni pașnici și prietenoși, un oraș schimbat de multitudinea de costume populare și ținute sport, metamorfozat și de entuziasmul participanților la sărbătoarea copilului și-a copilăriei. A fost ziua în care dansurile, atelierele creative, muzica ușoară și populară, mascotele, luptele medievale (doar simulare!), desenele pe asfalt, recuzita spectaculoasă etc. au fost punctele forte care m-au determinat să-mi doresc să se „adopte” la Sighet o sărbătoare… perpetuă.

A fost decență, jocuri adecvate copilăriei dar și o premieră în sport la Sighet. Tot azi s-a deschis oficial Balcaniada (Campionatele Balcanice) de volei pe plajă U20. Balcaniada sigheteană (adusă în orașul nostru prin eforturile lui George Opriș – președinte CSM Sighet și cu aportul primarului Vasile Moldovan) a adunat la start echipe (băieți și fete) din Serbia, Turcia, Moldova, Kosovo, Bulgaria si Romania. Startul partidelor a avut loc la orele 13:00 pe cele două terenuri amenajate în parcul Grădina Morii.
Evenimentul se desfășoară sub egida Federației Române de Volei, a Federației Balcanice de Volei, a C.J. Maramureș și Primăriei Sighetu Marmației fiind susținut și de sponsori generoși.
În primele două zile (1 – 2 iunie 2022) se vor juca meciurile din grupe iar în ultima zi (3 iunie 2022) se vor juca semifinalele și finalele. Păcat că prima echipă a României care a intrat la joc azi n-a fost – la primul meci – câștigătoare!

Și încă un aspect „wow” (minunat!) al Zilei Internaționale a Copilului la Sighet: centrul orașului n-a mai fost asfixiat de circulația rutieră înfiorătoare, poluantă, zgomotoasă! În loc de zgomot de motoare „bengoase” și gaze de eșapament sufocante am avut parte de sunet de pian, vioară, chitară!

Dragi copii și mai ales dragi părinți nu-i așa că v-a plăcut liniștea din centrul Sighetului, devenit (păcat că doar pentru o zi) pietonal?… La mulți ani tuturor copiilor!… și… părinților care gândesc „curat”, nu doar o zi dintr-un an!

Foto & text: Ion Mariș

Ziua Internațională a Copilului va fi sărbătorită de municipiul Sighetu Marmației, miercuri 1 iunie, în Parcul Central al orașului.

Seria evenimentelor va debuta pe pietonala Corneliu Coposu la ora 11:00 odată cu deschiderea oficială a Balcaniadei U20 de volei pe plajă, urmată de o paradă pe centrul oraşului, coloana având în frunte Fanfara Municipală Baia Mare.

Începând cu ora 12:00 toţi copiii sunt invitaţi să participe la activităţile special pregătite pentru ei: diferite concursuri, ateliere de creație, dansuri și momente artistice interactive, desene pe asfalt, parada mascotelor și a prințeselor Disney, concerte de muzică clasică, ușoară și populară, teatru pentru copii, demonstrații de lupte medievale și multe alte surprize menite să aducă culoare și bucurie tuturor copiilor, mai mici sau mai mari.

Odată cu lăsarea serii distracția se va muta în Parcul Grădina Morii unde începând cu ora 19:00 va avea loc un concert susținut de o trupa de tineri sigheteni Question Records, după care Clubul Sportiv Municipal Sighet invită toţi copiii la Discoteca pentru copii.

Implicaţi în organizarea evenimentelor alături de Primăria Sighetu Marmaţiei sunt: Centrul Cultural Sighetu Marmaţiei, Clubul Sportiv Municipal Sighet, Clubul Copiilor Sighetu Marmaţiei, Muzeul Maramureșan, Școala de Muzică şi Arte Plastice, Asociația Rădăcinilor Străbune, Familia 31, Centrul de Informare Turistică, Colegiul Național Pedagogic Regele Ferdinand, Asociația Frați Minori Capucini, Cnejii de Maramureş şi Maramorus Barbarorum.

Primăria Sighetu Marmației

A treia zi de Paști (marți, 26.04.2022) ne-a adus o vreme frumoasă prin Sighet. Iar pe Dealul Dobăieș a fost chiar plăcut, lume bună (și la suflet și la… ținută) prezentă, oameni frumoși (scuzați, nu pot să-i enumăr pe toți, m-ar epuiza) pe ulițe și buna dispoziție „sesizabilă” la fiecare pas. Am văzut conducătorii tuturor instituțiilor sighetene reprezentative (repet, azi nu fac nominalizări!) intrând într-o horă trans-partinică, m-am bucurat pentru pacea care s-a așternut peste Muzeul Satului și am ascultat frumoase hori/ strigături, care au rezonat cu publicul (exemplific): „Dă Doamne la lume bine/ Și mnie de mni să zine./ Dă Doamne cui i-ai mai dat/ Cel ce n-are-i învățat”.

Și „tentația” forte, succesul garantat, pentru toți participanții, a fost abundența de preparate culinare tradiționale care mi-au atenuat gândurile… neprimăvăratice.
Cred – sunt convins ! – că a fost o zi frumoasă, cu participanți deschiși nu doar la cooperare festivă și care au înțeles (era/ este singura opțiune!) că sărbătorile sunt numitorul comun pentru o pace socială cu accente creștine. Iar muzica populară, regalul muzical, ne-a adus aminte de vremurile de altădată când oamenii se respectau cu bună – speranță și cu mai multă relaxare.
Meșteri populari, invitați, turiști (inclusiv din Japonia – unu!), politicieni, toți s-au bucurat de o Sărbătoare creștină ce „inoculează” în oameni – în general – sentimentul… renașterii.

S-avem pace și liniște că hori/ strâgături avem din belșug!

Înveseliți-vă un picuț, dragi sigheteni, cu filmarea – foarte scurtă – pe care am făcut-o la fața locului/ satului:

Foto & video & text: Ion Mariș

Marți, 26 aprilie 2022, de la ora 13:00, suntem invitați la Muzeul Satului Maramureșan „Mihai Dăncuș” din Sighet la un program de sărbătoare:

Ora 13:00 – moment religios oficiat de Protopopiatul Ortodox Sighet
Ora 13:30 – Satele Maramureșului își prezintă tradițiile, obiceiurile și bucatele în gospodăriile din Muzeul Satului
Ora 16:00 – Regal folcloric inedit ce va antrena publicul în atmosfera de sărbătoare a satului maramureșan

Spectacolul folcloric va fi susținut de Ansamblul Mugurelul, Ansamblul folcloric Mara, Măriuca Verdeș, Vasile Boiciuc Rogneanu, Maria Mihali, Ioan Sas, Ileana Matus, Anghelina Timiș Lungu, Laura Olteanu, Lavinia Goste și Marius Zorilă, Cristian Pomohaci.

Prezentator și momente vesele Ioan Seleși.

Organizatorii evenimentului: Consiliul Județean Maramureș, Primăria municipiului Sighetu Marmației, Muzeul Maramureșean, Centrul Cultural Sighetu Marmației, visitMaramures.ro, Universitatea Babeș – Bolyai Facultatea de Geografie Extensia Sighet.

Salut, Sighet!

Am sperat că războiul acesta absurd de la granițele României va înceta, că presiunile internaționale, rațiunea, compasiunea, vor pune capăt vărsării inutile de sânge. Din păcate, au trecut aproape 50 de zile de război și semnele/ semnalele nu par a prevesti – deocamdată – nimic bun. Important este că solidaritatea extraordinară care s-a manifestat în această perioadă dificilă nu este o „minune” de… trei zile. Pe palierul „ordinar” empatia, coeziunea națională și internațională, continuă să se manifeste, să devină un modus vivendi. Avem atât de multe exemple frumoase și fără niciun fel de parti-pris-uri: ONG-uri, voluntari, oameni simpli, implicați dezinteresat.

Un semnal din Franța a primit Rotary Club Sighet prin intermediul unui medic sighetean, stabilit de mult timp în Hexagon: Anca Alexandrescu. Dr. Anca Alexandrescu s-a gândit la „interfața” dintre război și pace pe care și-a asumat-o Sighetul și a sugerat ca un transport cu diverse produse destinate Ucrainei să poposească și pe plaiurile ei natale. Rotary Club d’Hyères, ONG Josy Chambon, Soroptimist, Commune de Collobrieres dar și alte ONG-uri din localitatea Hyères (departamentul Var) au reușit să colecteze 50 de tone de produse de primă necesitate (materiale sanitare, medicamente, produse de igienă pentru adulți, mâncare neperisabilă, pături, produse de igienă și alimentare pentru copii etc.) care au ajuns temporar la Sighet dar vor fi transferate în Ucraina, acolo unde problemele oamenilor, generate de război, sunt grave.
La Sighet „fluxul” (descărcare – depozitare – parțial livrare) a decurs rapid și eficient (mulțumim, Alex Tivadar!), iar prietenii francezi (doi medici – Gérard și Guy François și un notar – Bernard), care au însoțit transportul, s-au întâlnit, in situ, cu reprezentanții administrației locale, d-na viceprimar Daniela Onița Ivașcu și dl. Petru Rednic (city manager). A avut loc și o scurtă vizită la primărie unde s-a discutat și despre o potențială înfrățire a celor două orașe.
Primul și cel mai important pas: a avut loc alocarea primelor cantități de produse pentru primele destinații din Ucraina (prin intermediul Serviciului de Ajutor Maltez – Sucursala Sighet).

Deși vizita prietenilor francezi la Sighet a fost scurtă (inclusiv întâlnirea Rotariană ulterioară) se pare că – după… prima impresie – va continua colaborarea noastră dar – să sperăm – într-un context mult mai pacifist, fără amenințarea dinspre… răsărit.

Acesta este doar un „mic” exemplu de solidaritate și implicare, alte foarte multe ONG –uri locale împreună cu zeci și sute de voluntari, au făcut eforturi deosebite pentru a-i întâmpina, fără exagerare, cu brațele deschise pe refugiații din Ucraina, străduindu-se în același timp să expedieze diverse ajutoare umanitare și populației rămase în țara vecină.

În mod sigur, solidaritatea și pacifismul – european și global – pot fi antidotul agresiunii de orice natură, culoare, ideologie!

Ion Mariș
Rotary Club Sighet

În prima zi în care s-a desfășurat proiectul „Educație prin Sport”, sala de sport a Liceului Tehnologic Forestier din Sighet, curtea acestuia și terenul de fotbal sintetic s-au dovedit neîncăpătoare pentru cei peste 350 de copii prezenți, de la diferite școli din oraș.

Organizatorul acestui eveniment, care se va desfășura pe parcursul a șapte săptămâni, este Clubul Sportiv Municipal Sighetu Marmației prin directorul său, Petre Opriș.

Le mulțumim partenerilor noștri: Primăria Sighetu Marmației, ISJ Maramureș, DJTS Maramureș, Federația Română de Baschet.

Mulțumim școlilor din Sighetu Marmației implicate în acest proiect, școli care s-au arătat foarte deschise și dornice de a ne sprijini în buna desfășurare a acestuia.

Nu în cele din urmă mulțumim Clubului Sportiv Școlar din Sighet – director Emil Kosztelnik, care alături de o parte din colectivul de antrenori, a avut un rol important în buna desfășurare a evenimentului de sâmbătă.

Mulțumiri antrenorilor de atletism de la CSS Sighet – Melinda Oroș si Axeniuc Gabriel.

Mulțumiri antrenorului echipei de fotbal a CSM Sighet – domnul Bogdan Cristian și jucătorilor care au arbitrat partidele de fotbal.

Mulțumim antrenorilor de baschet Emil Kosztelnik, Alin Pop, Vasile Boca și Armand Gavaller pentru arbitrarea meciurilor de baschet.

Mulțumim celor două componente ale lotului de volei al CSM Sighet – Teodora Ilyes și Catalina Giurgi pentru implicarea în buna desfășurare a meciurilor de volei.

Aceasta a fost prima zi din cadrul acestui proiect.

Vă mulțumim tuturor!

CSM Sighetu Marmației

Informații privind decontarea cheltuielilor cu hrana cetățenilor proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, găzduiți de persoane fizice.

În baza Hotărârii Guvernului României Nr. 336 din 11 martie 2022 privind stabilirea mecanismului de decontare din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de urgență a cheltuielilor cu hrana cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, găzduiți de persoane fizice, potrivit Art. 1 „persoanele fizice care găzduiesc cetățeni străini sau apatrizi aflați in situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, beneficiază de decontarea cheltuielilor cu hrana prevăzute la art. 1 alin. 10 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina”

Conform Art.2 a Hotărârii Guvernului României nr. 336 /11.03.2022, pentru a beneficia de decontarea cheltuielilor cu hrana, persoanele fizice depun în primele 3 zile lucrătoare ale fiecărei luni pentru luna precedentă, la autoritățile administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale pe raza cărora se află locuința în care sunt găzduite persoanele refugiate, următoarele:
– o cerere în care precizează numărul persoanelor găzduite, numele și prenumele acestora, localitățile din care aceștia declară că provin și intervalul de timp pentru care solicită decontarea cheltuielilor cu hrana;
– o declarație pe propria răspundere cu privire la realitatea informațiilor cuprinse în cerere;
– copia actului de identitate al solicitantului și documente care atestă dreptul de folosință asupra locuinței în care sunt găzduite persoanele prevazute la art. 1.

(a) Cererea se depune de către o singură persoană pentru aceeași locuință;
(b) Cererile depuse după termenul prevăzut în HG se soluționează în luna următoare;
(c) În cerere solicitantul precizează dacă optează pentru încasarea sumelor în numerar sau prin virament bancar;

Pentru Municipiul Sighetu Marmației cererile însoțite de documentele menționate în Hotărâre se depun la Registratura Primăriei Sighetu Marmației, Camera 9.

Pentru informații suplimentare Primăria Sighetu Marmației pune la dispoziția persoanelor interesate următoarele numere de telefon:
Tel. 0262312964
Tel. 0748197771

Comunicat de presă – Primăria Sighetu Marmației

Primăria Municipiului Sighetu Marmației aduce la cunoștința cetățenilor faptul că în perioada 14 martie – 15 mai 2022 are loc etapa de autorecenzare asistată din cadrul Recensământului populației și locuințelor din România (RPL 2021).

Autorecenzarea asistată (ARA) reprezintă acțiunea prin care înregistrarea informațiilor cuprinse în programul de observare al recensământului pentru o anumită unitate statistică este efectuată de către persoana însăși, cu sprijinul unui recenzor.

Pentru autorecenzarea asistată la nivelul Municipiul Sighetu Marmației au fost recrutați, selectați și instruiți de către Direcția Județeană de Statistică Maramureș un număr de 10 recenzori ARA, care își desfășoară activitatea la posturile de lucru special amenajate pentru realizarea autorecenzării, în următoarele locații:

Primăria Sighetu Marmației – str. Bogdan Vodă nr. 14, Camera 38 și Camera 14
Program de funcționare: Luni – Vineri: 08.00 – 16.00
Sâmbătă – Duminică: 10.00 – 18.00

Universitatea Babeș Bolyai – str. Avram Iancu nr. 6
Program de funcționare: Luni – Vineri: 10.00 – 14.00 / 16.30 – 20.30
Sâmbătă – Duminică: 10.00 – 18.00

Liceul Tehnologic Forestier – str. Dragoș Vodă, nr. 43
Program de funcționare: Luni – Vineri: 08.00 – 16.00
Sâmbătă – Duminică: 10.00 – 18.00

Autorecenzarea asistată se poate realiza, atât de pe echipamentul propriu al persoanei care se autorecenzează, sub îndrumarea recenzorului, cât şi de pe tabletele electronice aflate în posesia recenzorilor ARA.

Comunicat Primăria Sighetu Marmației