Ediția aniversară a competiției a „direcționat” alergătorii (peste 170 înscriși) pe traseele din jurul orașului nostru, sâmbătă, 12 septembrie 2026, o ediție specială a competiției Sighet Run, organizată în contextul aniversării a 700 de ani de la prima atestare documentară a municipiului.

Evenimentul Sighet Run 700 a propus patru probe de alergare, de la cursa de 5 kilometri până la maratonul de 42 de kilometri, pe lângă sport, participanții s-au „bucurat” (în funcție de efortul depus) și de peisajele zonei și istoria locală.

Startul și punctul central al competiției au fost stabilite în Parcul Grădina Morii. Traseele au inclus porțiuni din zona urbană, drumuri neamenajate, poteci, malul Izei și sectoare de pădure, iar Dealul Solovan a reprezentat unul dintre reperele principale ale curselor.

Sighet Run 700 a fost conceput ca parte a contextului aniversar Sighet 700. În 2026, municipiul marchează șapte secole de la prima sa atestare documentară, iar organizatorii au legat evenimentul sportiv de identitatea istorică și culturală a orașului.

Un element distinctiv al ediției l-a reprezentat implicarea Clubului de Istorie GEMINA (coord. prof. Marius Voinaghi) și a Clubului TechX (mentor, prof. Cornelia Hotea) din cadrul Colegiului Național „Dragoș Vodă” Sighet (acesta din urmă fiind și beneficiarul evenimentului). Voluntarii, coordonați de profesorul de istorie Marius Voinaghi, au fost implicați într-un demers de readucere în atenția publicului a Turnului Belvedere de pe Solovan, un reper asociat zonei traversate de trasee.

Prin această componentă, alergarea a căpătat și o dimensiune de promovare a patrimoniului local. Participanții au descoperit un cadru natural legat de istoria orașului, iar publicul a avut ocazia să urmărească o competiție desfășurată într-un spațiu cu valoare peisagistică și culturală.

Rezultatele ediției Sighet Run 2026 și clasamentele oficiale sunt disponibile pe platforma My Run, pe pagina dedicată competiției: https://my-run.ro/sighet-run-2026-rezultate/

Printre participanții la Sighet Run 700 s-au numărat Vasile Moldovan, primarul municipiului Sighetu Marmației și deputata Brigitta Zahoranszki, care au luat parte la traseul de 5 km respectiv 10 km.

Succesul evenimentului a fost asigurat și de organizatorii și sprijinul local: Colegiul Național „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației – prin Clubul de Robotică Tech-X; IPA – Regiunea 2 Maramureș, în colaborare cu Asociația Club Sportiv Tisa din cadrul ITPF Sighetu Marmației (au participat și 26 de ofițeri din cadrul Frontex, the European Border and Coast Guard Agency din 10 țări, fapt care a transformat competiția într-un eveniment internațional), Primăria municipiului Sighetu Marmației; Consiliul Județean Maramureș; Serviciul Public Salvamont Maramureș; Crucea Roșie – Subfiliala Sighetu Marmației; Serviciul de Ajutor Maltez din România – Sucursala Sighetu Marmației.

Felicitări organizatorilor și participanților la Sighet Run 700!!

Prof. Brîndușa Oanță

Mâine, 8 septembrie 2026 (ora 23:00), este ultima zi în care te poți înscrie la Sighet Run 700.

Dacă îți dorești să iei parte la un eveniment care aduce împreună alergători de toate vârstele și nivelurile de pregătire, acum este momentul. Alege cursa potrivită pentru tine, provoacă un prieten să participe și bucură-te de atmosfera unei competiții speciale. Fie că alergi pentru un nou record sau pentru plăcerea mișcării, fiecare kilometru contează. Nu amâna înscrierea!

Profită de ultima zi disponibilă și rezervă-ți locul la startul Sighet Run 700, AICI.

Salut, Sighet!

În perioada 31 august – 5 septembrie 2026 se desfășoară o campanie arheologică în localitatea Breb, Maramureș, dedicată identificării vechii biserici din Copăciș. Pe plan științific, echipa este îndrumată de muzeograful și arheologul Paul Scrobota de la Muzeul de Istorie Aiud, iar pe plan logistic de arhitect Laura Zaharia din Baia Mare, coordonatoarea Asociației R.O.S.T., alături de muzeograful și arheologul Melania Pohaidac de la Muzeul Maramureșean din Sighetu Marmației, restauratoarea Dumitrița Daniela Filip de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, muzeograful și arheologul  Horațiu Dorin Groza de la Muzeul de Istorie din Turda și arheologul și cercetătorul Cristian Floca de la Filiala Academiei Române din Timișoara.

Punctul de plecare al cercetării este Biserica Veche din Breb, ridicată în anul 1623. Tradiția locală spune că turnul acesteia ar fi fost adus din Copăciș, sat strămutat în secolul al XVI-lea. Ipoteza este susținută de datarea dendrocronologică a turnului, care indică anii 1529–1530, cu aproape un secol înaintea construcției bisericii, iar diferența de dimensiuni dintre turn și corpul bisericii sugerează că acesta ar putea proveni dintr-o construcție mai veche. Mutarea localnicilor la Breb poate explica și refolosirea unor elemente ale vechilor construcții. Cercetarea a pornit de la identificarea unui cimitir și a continuat prin investigații geofizice. În urmă cu aproximativ doi ani, Cristian Floca și Alexandru Hegyi au realizat o cercetare magnetometrică, ale cărei rezultate au indicat mai multe anomalii. Astfel, a luat amploare proiectul de localizare a vechii biserici din Copăciș.

Campania arheologică a fost posibilă prin colaborarea dintre specialiștii și voluntarii care au sprijinit activitățile desfășurate pe teren. Muzeul Maramureșean, alături de Asociația R.O.S.T. au susținut și au contribuit la organizarea proiectului, iar Cercul de istorie Gemina din cadrul Colegiului Național „Dragoș-Vodă” Sighet a participat prin membrii săi, în calitate de voluntari, coordonați de prof. Marius Voinaghi și prof. Vasile Husar la activitățile de cercetare. Prin implicarea tuturor participanților campania arheologică a putut continua cercetarea și documentarea urmelor vechii biserici din Copăciș.

Mulțumim pentru sprijinul financiar Asociației Valea Verde („Salut, Sighet!”) și Asociației Firul Vieții din Sighetu Marmației.

Cercul de Istorie GEMINA
Colegiul Național „Dragoș-Vodă” (CNDV) Sighet

Din Colecția fotografică a Muzeului Maramureșan, prin bunăvoința domnului prof. Alin Pralea, am intrat în posesia unei fotografii realizate cu ocazia sărbătoririi Semicentenarului Liceului „Dragoș-Vodă” (1969). Îi mulțumesc domnului profesor Ioan Ardeleanu-Pruncu pentru sprijinul acordat în identificarea câtorva dintre personalitățile prezente în fotografie.

Dintre profesorii Liceului „Dragoș-Vodă”, numit la acea vreme Liceul de cultură generală, îl remarcăm pe Eracle Titircă, primul din dreapta, pe rândul de jos. Tot în primul rând, în stânga, se află figura impunătoare a lui Florentin Bodnar, absolvent al liceului, promoția 1928. În centru îl regăsim pe Andrei Radu, absolvent și profesor al Liceului de băieți în perioada interbelică.

Pe rândul al doilea îi distingem pe Mihai Tomoiagă și pe diplomatul Mihai Marina, absolvent al liceului, promoția 1926. Din rândurile al treilea și al patrulea îi amintim pe Francisc Nistor (prof educație fizică în perioada 1946 – 1950), Grigore Holdiș, Ioan Bota și Traian Bilțiu-Dăncuș, fost profesor de desen la „Dragoș-Vodă” în perioada 1927–1940.

Cei care recunosc și alte persoane din fotografie sau doresc să aducă completări ori să împărtășească amintiri sunt invitați să ne scrie la adresa redacției: [email protected].

prof. Marius Voinaghi

Acum, că febra examenelor a trecut și suntem în așteptarea rezultatelor, ne amintim de primul Examen de Bacalaureat organizat la Sighet. Poate că acesta ar fi fost, de altfel, un titlu mai potrivit al prezentării mele. Elevii dragoșiști știu foarte bine că data de 10 octombrie, Ziua Școlii, este data înființării Liceului de băieți „Dragoș-Vodă” (https://www.salutsighet.ro/cand-s-infiintat-liceul-dragos-voda-autor-prof-marius-voinaghi/), însă, la ultima noastră întâlnire de pregătire a examenului, absolvenții promoției 2026 m-au întrebat când au susținut dragoșiștii primul examen de Bacalureat la Sighet. Am considerat că întrebarea lor merită un răspuns și în scris.

În primii ani după Marea Unire de la Alba Iulia, învățământul secundar din Ardeal era organizat pe baza Legii asupra învățământului secundar și superior a lui Spiru Haret din 23 martie 1898, învățământ de 8 clase, împărțit în două cicluri: inferior, cu 4 clase (gimnaziu), și superior, tot cu 4 clase (liceu). Gimnaziul era unitar, iar liceul împărţit în 3 secţii: clasică, reală şi modernă. La sfârștul clasei a VIII-a, conform articolului 18 din Lege, elevii trebuiau să susțină un examen general (Limba română, Limba latină, Limba franceză, Fizică și Matematică), cu scopul de a dovedi „influența studiilor făcute asupra cugetării lor”.

Liceul de băieți „Dragoș-Vodă” Sighet a funcționat în primul an școlar (1919-1920) cu doar șapte clase, astfel încât în vara anului 1920 nu s-a organizat examen de maturitate. Primul examen scris s-a organizat între 16-18 mai (oral, 11 iunie) 1921, sub conducerea comisarului ministerial, Dr. Alexandru Borza, profesor universitar clujean. Din cei 9 absolvenți, 2 nu „s-au supus examenului oral din cauze juste”, 1 declarat matur „cu bine”, 3 maturi și 3 corigenți. Pentru anul 1922, examenul a fost susținut doar de către elevii de la secția maghiară, din totalul de 26 de înscriși, 5 nu au fost admiși. În vara anului 1923, 5 elevi „maturizați” cu bine și suficient, 2 corigenți, iar la secția maghiară, din total de 23 de elevi prezenți, doar 3 au fost declarați corigenți, ceea ce-l determină pe președintele Comisiei de examinare, Francis Hubic, profesor la liceul greco-catolic din Beiuș să afirme: mulțumită muncii stăruitoare a profesorilor, armoniei ce domnește în corpul profesoral și conducerii liceului, acesta s-a ridicat în șirul celor mai bune licee. În anul 1924, toți cei 12 absolvenți ai cursului superior de la secția română au fost promovați – îl remarcăm pe Gheorghe Tite cu nota foarte bine cu laudă – asemeni celor 16 absolvenți de la secția maghiară.

În timpul ministeriatului Dr. Constantin Angelescu, este elaborată o primă măsură legislativă importantă pe calea unificării învățământului secundar. La 7 martie 1925, Ministerul Justiției modifică Legea asupra învățământului secundar și superior, prin care se introduce Examenul de Bacalaureat, al cărui scop era acela de verificare a cunoștințelor dobândite de elevi și de a dovedi, cum aminteam mai sus, „influența studiilor făcute asupra formării cugetării lor”. La 11 aprilie 1925, toate aceste modificări sunt publicate în Monitorul Oficial sub forma unui Regulament. Astfel, se organizau două sesiuni: una de vară (25 iunie-10 iulie) și una de toamnă (15-30 septembrie). Comisia de Bacalaureat era formată din 6 membri și Președintele, un cadru universitar de la facultățile de litere și științe. Examenul consta din probe scrise și orale la materiile de studiu fundamentale: Limba și literatura română, Istoria românilor, Geografia României, Instrucția civică, la care se adaugă o limbă modernă, precum și două materii speciale în funcție de specializarea urmată.  Lucrările de la scris (cu un timp de lucru de 2 ore) erau examinate de profesorul specialist și evaluate cu note de la 1 a 10. La examenul oral, notele se stabileau în seara zilei desfășurării examenului. Elevii care obțineau la o materie o notă mai mică de 4 sau la mai mult de două obiecte nota 4 erau considerați respinși la Examenul de Bacalaureat.

Să parcurgem cronologic locațiile unde au susținut elevii CNDV-iști acest examen, pentru a identifica Sighetul nostru drag: 1925 –  Satu Mare, sesiunea Iulie, 4 elevi reușiți, iar la Oradea Mare, sesiunea Septembrie, 6 elevi reușiți; 1926 – Satu Mare, sesiunea Iulie, 8 elevi reușiți, iar la Oradea, sesiunea Septembrie, 6 elevi reușiți; 1927 – Satu Mare, sesiunea Iulie, 7 reușiți, iar la Oradea, sesiunea Septembrie, 5 reușiți; 1928 – doar la Satu Mare, sesiunea Iulie, 6 reușiți și sesiunea Octombrie, 11 reușiți; 1929 – Satu Mare, sesiunea Iulie, 10 reușiți, iar la cea din Octombrie, 11 reușiți; 1930 – Carei, sesiunea Iulie, 13 reușiți, Satu Mare, sesiunea Septembrie, 5 reușiți; 1931 – sesiunea Octombrie, Satu Mare, 1 reușit, iar la sesiunea din Iulie, 31 de elevi au fost declarați reușiți la Sighet! Absolvenții au susținut proba scrisă la Limba română și o materie la alegere dintre matematică, fizică, chimie sau biologie, iar proba orală din română, istorie, geografie, franceză, drept și o materie la alegere. Comisia de Bacalaureat a fost prezidată de savantul Nicolae Drăgan, rectorul Universității din Cluj. Gazeta Maramurășana consemna în numărul din 16 Iulie 1931: după rezultatul obținut putem să declarăm că s-a menținut cea mai mare obiectivitate și s-a judecat fiecare elev, după criteriile realității, încât nimenea nu se poate plânge de ceva nesocotit. Comisia din Sighet lasă în opinia publică din localitate și Baia Mare, cea mai bună impresie și credem, că putem s-o arătăm de model în această materie. Doresc să-i menționez pe cei care au susținut Examenul de Bacalaureat la Sighet (fără a le trece confesiunea, locul și data nașterii sau media generală): Bosânceanu Victor, Condrat Gheorghe, Datcu Stan, Fuchs Maurițiu, Gorgan Marin, Gross Gheorghe, Hackel Adalbert, Kaczka Nicolae, Katz Maurițiu, Kaveczki Ștefan, Kira Vasile, Marina Ioan, Marina Victor (fratele mai mic al diplomatului Mihai Marina din Apșa), Miclea Alexandru, Miclea Ioan, Moldovan Gheorghe, Munteanu Silviu, Nagy Ludovic, Niczki Vasile, Oros Mihail, Penzeș Vasile, Perl David, Pop Ioan, Pop Grigore, Sasalovits Radu, Stan Gheorghe, Stein Lazar, Tite Ioan (fratele sus menționatului consul Gheorghe Tite), Țiplea Vasile, Wohl Zoltan și Zekany Vasile.

După 95 de ani și o nouă generație de CNDV-iști, mai exact 207 elevi, au susținut examenul maturității. Și istoria continuă…

Bibliografie:
Vasile Anișorac, Liceul „Dragoș Vodă” Sighetu Marmației. Monografie 1919-1996, Editura Valea Verde, Sighetu Marmației, 2012, pp.39-50.
Constantin Băjenaru, Consiliul Dirigent și problematica școlară din Transilvania (decembrie 1918-aprilie 1920), în Acta Terrae Fogarasiensis, VIII, Editura Negru Vodă, 2019, pp.268-276.
Vasile Popeangă, Mărturii transilvănene despre acte creatoare de pedagogie românească, Arad, 2007, pp. 105 -106.
Anuarul XI și XII  al Liceului „Dragoș-Vodă” din Sighet pe anii școlar 1929-1930 și 1931, Tipografia Wizner și David.

Foto 1. Dragoșiști, 1935.
Foto 2. Clădirea liceului.
Foto 3. Dr. Constantin Angelescu, ministrul Instrucțiunii Publice 1918-1919, 1922-1928 și 1933-1937.

Prof. Marius Voinaghi

În arhiva Colegiului Național „Dragoș-Vodă” (CNDV) Sighet am descoperit o fotografie a clasei a XI-a A, promoția 1959. Îi mulțumesc domnului profesor Ioan Ardeleanu-Pruncu pentru sprijinul acordat în identificarea persoanelor.

Dintre elevi, am reușit să-i identificăm pe Brener Ștefan, aflat în ultimul rând, al cincilea de la stânga la dreapta, și pe Ceadeiu Liviu, din penultimul rând, fost director al școlii din Bârsana.

Dintre profesorii Liceului „Dragoș-Vodă”, numit la acea vreme „Filimon Sârbu”, îi remarcăm, în primul rând, pe Aurelia Chindriș (matematică), Livia Balea (biologie), Elisabeta Melaniuc (chimie), Dumitru Paraschiv (fizică), Maria Miron (limba germană) și Ștefan Berczi (matematică), iar în rândul al treilea pe domnișoara Eusebia Rebreanu – Negrea (limba și literatura română).

Cei care recunosc și alte persoane din fotografie sau doresc să aducă completări ori să împărtășească amintiri sunt invitați să ne scrie la adresa redacției: [email protected].

Prof. Marius Voinaghi

La Colegiul Național „Dragoș-Vodă” din Sighet (Liceul „Dragoș-Vodă) a avut loc o revedere peste timp: promoția 1966 (toate clasele) s-a bucurat de reîntâlnirea după 60 de ani.

Au răspuns „prezent” la citirea catalogului, de către prof. Marius Voinaghi (dirgintele întâlnirii):
Maria Țânțaș (Roman) –  Sighet, Iulia Ulici – Sighet, Ana Covaci – Strâmtura, Maria Dan – Sighet, Anuța Negrea (Moldovan) – Cluj, Maria Doiciuc (Ulici) – Rona de Jos, Ioana Bledea – Sighet, Michnea Silvia (Pop) – Satu Mare, Dr. Adrian Covaci – Negrești,  Ana Holdiș – Săpânța, Maria Isaiu (Marina) – Sighet, Ioana Drăguș (Iura) – Sighet, ing. Gabriel Holdiș – Câmpina, Ileana Pop – Sighet, Mihai (Tibi) Lumei – Sighet, Claudia Coveac (Strimbely) – Germania,  ing. Ioan Toma Pop – Săpânța, Maria Tincu (Petrovan) – Ocna Șugatag, Gheorghe Turda, artist – București, Ioan Andreicovici  – Tisa – Sighet, Dr. ing. David Lieberman – Sighet / Israel, Ana Tiradar (Vancea) – Rona de Jos, Prof. dr. (med.) Găvrilă Ierima – Galați, ing. Gheorghe Dohotar – Năsăud, Ioan Petran (fost procuror) – Cavnic, Maria Danci (Sabadâș) – Sarasău, Prodan Elisabeta (Sarkady) – Sighet, prof. Ioan Chindriș – Ieud.

După citirea cataloagelor tuturor claselor (A, B, C, D, E, secțiile reale și umane de limba română) cei prezenți și-au „povestit” pe scurt realizările din perioada celor 60 de ani.
A urmat un moment de reculegere în memoria celor decedați, profesori și elevi, iar la finalul întâlnirii prof. Voinaghi Marius a prezentat evoluția liceului de la înființare (1919) până în anul 2026.

Organizatorii întâlnirii: Andreicovici Ioan, Sarkady Elisabeta, Lumei Mihai, Lieberman David.

Salut, Sighet!

ACTIVITATEA CERCULUI DE ISTORIE „GEMINA” 

În anul școlar 2025-2026, membrii Cercului de Istorie „Gemina” din cadrul Colegiului Național „Dragoș Vodă” au participat la numeroase activități cultural-educative și de voluntariat. Prin implicarea elevilor și sprijinul profesorilor coordonatori – prof. Claudia Dura și prof. Marius Voinaghi – cercul și-a făcut cunoscută prezența în cadrul multor evenimente desfășurate în Sighetu Marmației și în împrejurimi.

Printre activitățile realizate amintim:
➡️ Sighet Run 2025 – membrii cercului au participat ca voluntari, contribuind la pregătirea traseului, supravegherea acestuia și organizarea festivității de premiere. Activitatea a avut ca scop susținerea echipei de robotică a liceului nostru.
➡️ Evenimentul dedicat Zilei Naționale a României – organizarea programului desfășurat în Sala festivă a liceului cu ocazia zilei de 1 Decembrie.
➡️ Relansarea prezenței online a Cercului „Gemina” – au fost create o nouă pagină de Facebook și o pagină de Instagram pentru promovarea activităților cercului.
➡️ Prezentarea lucrării „Porecle și supranume din Maramureș” – cercul a găzduit prezentarea lucrării de doctorat susținute de doamna profesoară Gabriela Ioaneș.
➡️ Prezentare la Centrul Nobilimii din Vișeu – 15 membri ai cercului au prezentat lucrări cu tematică istorică.
➡️ Vizitarea expozițiilor de la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” – participare la expozițiile organizate în cadrul complexului muzeal.
➡️ Simpozionul „Sighetu Marmației – 700 de ani de atestare documentară” – participare la evenimentul dedicat aniversării primei atestări documentare a municipiului.
➡️ Conferința „Europa secolului XX – între totalitarism și democrație” – participare la conferința organizată la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței.
➡️ Vizitarea expoziției Tezaurului de la Sarasău – activitate organizată la Muzeul de Istorie și Arheologie.
➡️ Expoziția de artă a profesorului Cristian Codrea – participare la vernisajul și prezentarea lucrărilor artistice organizată la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței.
➡️ Conferința „Corneliu Coposu – model de conduită pentru generația tânără” – participare la evenimentul dedicat personalității și activității lui Corneliu Coposu.
➡️ Prezentarea „Fenomenul Regalității” – activitate organizată de Cercul „Gemina” cu ocazia vizitei Alteței Sale Nicolae al României în cadrul liceului nostru.
➡️ Proiecția filmului „Cazul Ursu” – cercul a găzduit vizionarea filmului documentar, avându-l ca invitat pe domnul Andrei Ursu.
➡️ Parteneriatul cu Muzeul de Istorie și Arheologie – participare la activitatea „O zi de școală în fosta Mănăstire Piaristă”.
➡️ „Muzeograf pentru o zi” – trei membri ai cercului au participat la activități specifice muncii de muzeograf, în cadrul parteneriatului cu Muzeul de Istorie.
➡️ Concursuri și olimpiade de istorie – mai mulți elevi ai cercului au reprezentat liceul la diferite concursuri și olimpiade, obținând rezultate meritorii.

Privind în urmă, credem că putem spune că a fost un an bun pentru „Gemina”. Am participat la multe activități, am cunoscut oameni noi și am reprezentat cercul de fiecare dată cât am putut de bine. Mai avem multe idei pe care vrem să le punem în practică, iar acesta este doar începutul. Le mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi și sperăm ca anul viitor să fie și mai activ decât acesta. Vacanță frumoasă tuturor!

𝐂𝐈𝐔𝐁𝐀𝐍 𝐈𝐨𝐚𝐧 – 𝐗𝐈 𝐅
Președinte al Cercului de Istorie „Gemina”

Joi, 21 mai 2026, s-au împlinit 139 de ani de la inaugurarea teatrului de vară sighetean Prielle Kornélia. Mai exact, într-o zi de sâmbătă, 21 mai 1887, deschiderea s-a făcut cu piesa „Bubobékok” de Csiky Gergely, având-o în rolul principal pe Prielle Kornélia, căci tot am sărbătorit 700 de ani de la prima atestare documentară. Dar nu despre asta doresc să vă vorbesc, ci despre a XXXIII-a ediție a „Zilei Memoriei – ziua porților deschise”, întâlnirea Fundației Academia Civică, la sărbătoarea Înălțării Domnului, cu ocazia Zilei Eroilor. Manifestările au debutat cu premierea Anei Blandiana de către primarul orașului, av. Vasile Moldovan, salutul asociațiilor și fundațiilor participante, după care s-a trecut la masa rotundă, „75 de ani de la deportările din iunie 1951”, moderator fiind Ioana Boca, director al Fundației Academia Civică.

În desfășurarea evenimentului, Președintele Fundației „Corneliu Coposu”, Ion-Andrei Gherasim, a prezentat volumul Moștenirea lui Corneliu Coposu. Principii și valori pentru eternitate, Editura Fundației Academia Civică, 2025; istoricul Andrea Dobeș a prezentat volumul Credință, rezistență și memorie. Viață consacrată în perioada comunistă. Destine de preoți, călugări și călugărițe de rit greco-catolic, Editura Fundației Academia Civică, 2026; doamna Niculina Moica, președinta Asociației Foștilor Deținuti Politici din România, a prezentat volumul apărut la Editura Polirom (2025), editori Alin Mureșan, Clara Mareș, Ce a rămas din tot ce a fost. Povestea nespusă a Ninei Moica, volum câștigător al Premiului „Justiția memoriei”, ediția 2026, oferit de Fundația „Ana Blandiana & Romulus Rusan” și Fundația „Spandugino” și nominalizat la Premiile „Observator cultural” pentru Memorialistică/ Eseu, ediția 2026 și Premiul „Monica Lovinescu” acordat de Fundația Humanitas „Aqua Forte”, ediția 2025. A urmat vernisajul expoziției de artă plastică Memoria durerii, a tinerilor artiști băimăreni Cristian Răzvan Codrea, Mihail Sârb, Prykop Adrian, pe care v-o recomand călduros să o vizitați, respectiv vizitarea expozițiilor Fericiții martiri greco-catolici români (Muzeul Județean Satu Mare) și Ultima privire: sub gloanțele comunismului, a artistei franceze Madeleine Melot. Manifestarea s-a încheiat firesc, cu serviciul religios de pomenire a eroilor, la Cimitirul Săracilor de la Cearda.

„Ce a rămas din tot ce a fost. Povestea nespusă a Ninei Moica” (editori Alin Mureșan și Clara Mareș, 334 p., Editura Polirom, 2025, Cuvânt-înainte de Ruxandra Cesereanu) beneficiază de 6 mari capitole de interviuri și povestea din dosarele Securității, un bogat index de nume și locuri, bibliografie; lucrarea ne este prezentată sub două forme: interviu și eseu, manual de rezistență în fața dictaturii și a detenției, lectură obligatorie pentru orice profesor de istorie din țară care predă disciplina „Istoria comunismului din România”. Și asta nu doar pentru traseul pe care adolescenta Nina Moica l-a parcurs între 15 iunie 1959 și 23 iunie 1964 (Târgu Mureș, Jilava, Botoșani, Arad, Oradea, ci și ca depozitar al unor „dușmance ale poporului”, ca martor al unor povești mai mult sau mai puțin pierdute (Sultana Fazâl, Maia Georgescu, Florica Pillat, Arlette Coposu și multe, multe altele).

Ce ne propune expoziția de artă plastică pe care o aminteam în prima parte a acestui articol? Demersul plastic al celor trei artiști se înscrie într-o zonă a abstracțiunii lirice, unde forma și culoarea devin purtătoare de emoție și reflecție. Realitatea istorică nu este neapărat ilustrată direct, ci mai degrabă ne este evocată prin tensiunea interioară, fragilitatea umană și rezistența spiritului în fața opresiunii. Fiecare lucrare este o încercare de recuperare simbolică a unei istorii personale și colective, o invitație la reculegere și introspecție. Astfel, se creează acel spațiu necesar pentru dialog, între trecut și prezent, regăsit în cartea elevei Moica dintr-a noua.

In Memoriam III, Am crescut în lacrimile mamei, Fragmented II, Oradea era foarte rece, Ce-ai făcut, Nina?, Forbiden, Habar nu aveam că există Jilava pe lume, Transcedental, Evadam, nu mai eram acolo, Zidul, Dacă ar fi fost și Iuda în închisoarea aia și vorbea cu mine, m-aș fi bucurat!, Mai ești aici…?, Pomelnic… vă las pe domniile voastre să discerneți titlurile capitolelor cărții Niculinei Moica de operele celor trei artiști plastici, prin a le parcurge propriu-zis, deoarece cred că numai așa ne putem elibera mințile de lanțurile dogmelor nocive și doar astfel putem aduce la suprafață acele straturi invizibile ale istoriei care continuă să ne modeleze.

Prof. Marius Voinaghi

De Praznicul Înălțării Domnului, Ziua Eroilor, 21 mai 2026, Parohia Ortodoxă Ucraineană Sighet a organizat o altfel de oră de istorie, în capela cimitirului. Celor prezenți le-a vorbit, la început, Dl. Teofil Ivanciuc (căruia Sighetul îi datorează găsirea copiei documentului care înregistrează prima atestare documentară a municipiului) despre situația Sighetului în cel de-al Doilea Război Mondial. Cu populația înjumătățită, grav afectat de urmările războiului, Sighetul a devenit, la un moment dat, punct de tranzit pentru sute de mii de soldați și civili în fiecare zi. Dl. Ivanciuc, un veritabil Magister Historiae Maramorosiensis, le-a explicat, în special zecilor de elevi prezenți la eveniment, de ce Sighetul și România trec prin cea mai bună perioadă a istoriei, bucurându-se de libertate și de unele drepturi la care înaintașii noștri nici nu visau.

Mai apoi, Dl. prof. Marius Voinaghi, inițiatorul și coordonatorul Cercului de Istorie Gemina, din cadrul Colegiului Național „Dragoș-Vodă” le-a vorbit celor prezenți despre lipsurile, foametea și bolile care au decimat școlile sighetene în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, Domnul Profesor, care le insuflă elevilor sigheteni dragostea pentru Istorie de peste două decenii, a prezentat un document despre existența unor morminte sovietice în parcul central al orașului, în anul 1945. La rândul său, Dl. Profesor le-a vorbit tinerilor și despre perioada întunecată a regimului comunist.

La sfârșit, am prezentat, pe scurt, componența și istoricul parcelei Eroilor și Victimelor din cel de-al Doilea Război Mondial, din cadrul cimitirului parohial, încercând să risipesc mitologia țesută în jurul acestuia în perioada comunistă. Acolo nu sunt înmormântați doar soldați, ci și civili, dintre care 112 copii. Iar după originea etnică a celor înmormântați, ucrainenii și rușii au aceeași pondere, urmați de români, turkmeni, kazahi ș.a.

În încheiere, prezentatorii au convenit, alături de cei prezenți, că este nevoie de mai multe astfel de întâlniri, pentru a vorbi despre ororile și greșelile trecutului.

La sfârșit, a fost săvârșită o Panihidă pentru odihna celor înmormântați în parcela cimitirului parohial care este o mărturie tăcută despre ororile trecutului.

pr vicar Marius N. Lauruc