#CNDV100- Mihail Şerban, cel mai longeviv director al Liceului „Dragoş Vodă” (1920 – 1940)

Mihail Șerban (pictură de Liviu Bordeaux; azi, în sala profesorală a C. N. ”Dragoș Vodă”)

Născut la 26 iulie 1885 în Săpânţa, Maramureş, Mihail Șerban urmează cursurile gimnaziului piarist din Sighet, ale Liceului “Samuil Vulcan” din Beiuş şi ale Facultăţii de Ştiinţe, Universitatea Budapesta, în anul 1908, fiind licenţiat în matematică şi fizică. Între 1908-1920 activează ca profesor la Şcoala civilă de fete din Blaj. Conform Ord. nr. 21454 din 1920 semnat de Ministrul Instrucţiunii Publice, Mihail Şerban este numit profesor de matematică – fizică şi director provizoriu al Liceului “Dragoş Vodă”. Devine director definitiv pentru încă un deceniu, începând cu anul 1929.

A reuşit să organizeze şi să conducă activitatea didactică rezolvând cu pricepere multiplele şi dificilele probleme ale şcolii: vizitele şi inspecţiile şcolare, buna funcţionare a internatului, Societate de lectură „Dragoş Vodă”, dotarea bibliotecii şcolare, organizarea examenelor de sfârşit de an, înzestrarea cabinetelor şi laboratoarelor şcolare, organizarea de excursii tematice şi serbări şcolare precum şi a activităţilor extraşcolare. Mihail Şerban a ţinut numeroase conferinţe în cadrul „Asociaţiunii pentru cultura poporului român din Maramureş” pe tema „Ideile moderne asupra constituţiei materiei” şi la Săcel, Corneşti, Sârbi, Dragomireşti etc. În Anuarul II al liceului publică articolul „Şcoalele secundare şi învăţământul fizicei”, manifest de credinţă al generaţiei sale, în care arată că: „bogăţia pământului românesc, atât în materii prime, cât şi în energie, numai atunci vor avea valoare reală pentru neamul nostru, dacă vom şti să o exploatăm cu pricepere şi pe o scară cât mai largă. Noi şi îndeosebi generaţia nouă trebuie să cucerim averea acestei ţări prin ştiinţă şi muncă cinstită.”

Tăria de caracter, cinstea şi omenia, munca temeinică, sârguinţa au fost principiile după care s-a călăuzit în viaţă, făcându-l respectat de liceeni. Prestigiul de care s-a bucurat a ieşit la iveală, aşa cum relatează Mihai Marina în „Maramureşeni. Portrete şi medalioane” în momentul în care a fost suspendat din funcţie de guvernul Nicolae Iorga: „Vestea a produs stupefacţie. Toţi elevii liceului (cu excepţia foştilor repetenţi), studenţii maramureşeni, tinerii intelectuali care şi-au terminat studiile universitare şi o serie de alţi intelectuali valoroşi, au protestat împotriva acestei măsuri abuzive şi absurde. Ministrul instrucţiunii a văzut că a fost indus în eroare de parlamentarii săi şi a revenit asupra suspendării.”

L-a surprins foarte bine Andrei Radu, absolvent şi ulterior profesor de limba franceză la Liceul „Dragoş Vodă”, în „Mierea amintirilor” din care redau un scurt fragment: „Cine va uita ochii săi pătrunzători, vii şi inteligenţi? Fire autoritară, sever, dar just, profesor de matematică strălucit. Bun pedagog. Duşmanul celor leneşi, al celor prea încrezuţi – odrasle răsfăţate –, şi un adevărat părinte pentru cei harnici, modeşti, ambiţioşi, neprecupeţindu-le nici un ajutor. (…) Mai presus de toate, el iubea ordinea, exactitatea, cinstea. Formulele prin care, mai târziu, când îi devenisem coleg, a încercat să-mi corijeze anumite deficienţe, nu le-am uitat niciodată.”

După cedarea nord-vestului Transilvaniei în vara anului 1940 Ungariei horthyste, se refugiază la Sibiu, unde se stinge din viaţă cinci ani mai târziu. Pentru merite deosebite a primit “Medalia de Aur”, decernată de către Ministerul Instrucţiunii Publice.

Bibliografie

  • xxxxx, Istoricul Liceului „Dragoş Vodă” Sighetu Marmaţiei, 1969.
  • Colecţia Anuarelor Liceului „Dragoş Vodă”
  • Vasile Anişorac, Liceul „Dragoş Vodă” Sighetu Marmaţiei. Monografie, Editura Valea Verde, 2012, pp.39 – 108.
  • Andrei Radu, Mierea amintirilor, „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2008, pp.39 – 54.
  • Mihai Marina, Maramureşeni – portrete şi medalioane, Editura Dragoş Vodă, Cluj – Napoca, 1998, pp. 281 – 286.

Sitografie

Directorii liceului

prof. Marius VOINAGHI

Sursă foto: arhiva şcolii




Jurnal de tabără – o sigheteancă pe „urmele” comuniștilor (autor, Georgiana Ciobanu)

20 august 2017
Bogdan Popescu (trainer): Care fel de mâncare te caracterizează (poate să fie fruct, legumă, animal) şi de ce?
Eu: Mâncarea care cred că mă caracterizează este sfecla roşie deoarece, într-un fel sau altul, reuşesc să îmi las amprenta în vieţile persoanelor cu care intru în contact.

Nu ştiu exact scopul întrebării, dar tind să cred că este unul foarte educativ.

După mult timp, am simţit cum toate planetele mi se aliniază într-un drum perfect spre cealaltă parte a ţării. Reuşita din timpul şcolii în urma participării la concursul de creaţie pentru liceeni „Comunizarea României. Tu ce ai face ?”, organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi cu Fundaţia Konrad Adenauer, mi s-a materializat şi, cu cea mai mare sinceritate mărturisesc că nu sunt dezamăgită deloc. După cum mă ştiu cei apropiaţi, sunt un copil tare imprevizibil şi nătâng, însă, ceva legat de acest subiect îmi atrage atenţia fără prea mult efort şi mă maturizează instant. Cred că o pot numi pasiune.

21 august 2017
Ştiaţi că în acest mod deţinuţii surdomuţi comunicau un enunţ incredibil de drăguţ?
“Dumnezeu este aici”. Artistul Bogdan Raţă, lector la Facultatea de Arte şi Design din Timişoara, a concretizat manifestul care pentru unii era singurul lucru ce îi mai ţinea în viaţă. Mulţi deţinuţi au preferat să se sacrifice în numele spiritualităţii, iar această sculptură este pe departe cea mai bună reprezentaţie a purităţii şi a credinţei pe care am văzut-o până acum.

22 august 2017
Închisoarea de la Râmnicu-Sărat se află într-o stare avansată de eroziune şi nu o puteam vizita în nici un fel, de aceea un reprezentant al institutului, care se ocupă în prezent de restaurarea clădirii, ne-a făcut un tur virtual. Domnul Cosmin Budeancă, foarte comic şi simpatic de altfel, afişează o pasiune aparte pentru această nu prea cunoscută închisoare, încercând de mulţi ani să îi facă trecerea de la spaţiu recluzionar la memorial.

23 august 2017
Unul din cei doi foşti deţinuţi politici pe care i-am întâlnit ne-a onorat cu prezenţa sa într-o zi de miercuri. În prezent dânsul, Ion Sarion, profesează ca medic la Buzău. Ce m-a impresionat la el a fost faptul că nu poartă pică oamenilor care i-au provocat multă suferinţă şi că este supus propriului destin.

24 august 2017
Ziua de 24 august ne-a întâmpinat devreme cu o mică excursie în trei locaţii: Cascada Pruncea, Barajul Siriu şi Mănăstirea Ciolanu. La cea din urmă am stat prea puţin pentru a-mi forma o părere, însă celelalte două într-adevăr mi-au cucerit toate simţurile.

25 august 2017
Vineri, am avut ocazia de a afla despre caracteristicile regimului comunist nu numai în plan intern, ci şi extern. Mai exact, Albania. Matilda Karçanaj a fost cea care ne-a prezentat proiectul „Situation of Albania during communism”. După cum spunea criticul de film Cristian Tudor Popescu: „Comunismul se defineşte prin absurditate, nu prin teorii politice”. Nimeni nu o putea formula mai bine.

26 august 2017
Ca să fiu sinceră, aşteptam ziua aceasta încă de când am fost întrebată ce fel de mâncare mă caracterizează. Şi nu mă refer la plecare, ci la vizita la Jilava. Aici l-am întâlnit pe cel de-al doilea fost deţinut politic, Alexandru Teodorescu, care a realizat şi ghidajul. Ce am remarcat şi la Alexandru Teodorescu, a fost, din nou, lipsa oricărui sentiment negativ. De câtă înţelepciune este nevoie pentru a nu-ţi dispreţui suferinţa? Poate nu e vorba de înţelepciune. Să fie vorba de timp?

20 august 2017
Bogdan Popescu: Dacă s-ar face un film, iar tu ai fi personajul principal, care ar fi titlul?
Eu: A doua şansă la viaţă.

Autor, Georgiana Evelina CIOBANU

N.R. 3 elevi de la Colegiul Naţional „Dragoş Vodă” din Sighetu-Marmaţiei: Apan Letiţia Teodora, clasa a X-a B, Ciobanu Georgiana-Evelina, clasa a XII-a E şi Tivadar Simona, clasa a IX-a A, coordonaţi de prof. Voinaghi Marius, au câștigat concursul de creaţie pentru liceeni „Comunizarea României. Tu ce ai face ?”, concurs organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi cu Fundaţia Konrad Adenauer. Câştigătorii au participat la Şcoala de Vară pentru liceeni; cei din clasele IX-XI au mers în perioada 2-7 iulie la Braşov, iar cei din clasele a XII-a, la Râmnicu Sărat în perioada 20-26 august.

Sursă foto: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului




Cenedeviști laureați: „Comunizarea României.Tu ce ai face?” (autor, Crina Voinaghi)

Un mare număr de elevi din toată ţara şi-a încercat norocul participând la concursul de creaţie pentru liceeni „Comunizarea României. Tu ce ai face ?”, concurs organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi cu Fundaţia Konrad Adenauer.

Tinerii au fost provocaţi să facă un exerciţiu de imaginaţie şi să îşi închipuie că trăiesc în România postbelică în anii acaparării puterii de către Partidul Comunist, iar gândurile lor să fie transpuse într-un eseu în care să urmărească un destin personal din această perioadă, insistând pe influenţa pe care regimul şi noua societate au avut-o asupra oamenilor de rând. Ei şi-au determinat personajul să aleagă: opoziţie faţă de regim, adaptare în noua societate sau plecare clandestină din ţară.

Printre cei 20 de câştigători se numără şi 3 elevi de la Colegiul Naţional „Dragoş Vodă” din Sighetu-Marmaţiei: Apan Letiţia Teodora, clasa a X-a B, Ciobanu Georgiana-Evelina, clasa a XII-a E şi Tivadar Simona, clasa a IX-a A, coordonaţi de prof. Voinaghi Marius.

Câştigătorii vor participa la Şcoala de Vară pentru liceeni; cei din clasele IX-XI vor merge în perioada 2-7 iulie la Braşov, iar cei din clasele a XII-a vor merge la Râmnicu Sărat în perioada 20-26 august. Costurile de cazare, masă şi transport vor fi acoperite de către organizatori.

Ei sunt încă o dovadă că adolescenţii sunt frumoşi, sensibili şi empatici, pasionaţi de lectură, istorie şi cultură generală, creativi şi deschişi provocărilor.

Crina Voinaghi