Comunitatea teritorială Slatina (Solotvino) are peste 35 de mii de locuitori (autor, Florentin Năsui)

În urma reformei administrativ teritoriale din Ucraina, orăşelul Slatina (Solotvino) de pe malul drept al Tisei devine reşedinţa comunităţii teritoriale (CT) cu acelaşi nume. Alegerile locale din Ucraina (25 octombrie) se vor face pe noua structură administrativă . Din cele 13 raioane ale regiunii vecine Transcarpatia au rămas 6 macro raioane: Ujgorod, Muncaci,Vinogradov, Hust, Teceu şi Rahău. Peste 35 de mii de români maramureşeni trăiesc majoritar în 13 aşezări mici sau mari din zonele Teceu şi Rahău.
C. T. Slatina (Solotvino) are în componenţă 12 din cele 13 comunităţi româneşti din dreapta Tisei, din macroraionul Teceu: localităţile Slatina (25 la sută dintre locuitori sunt etnici maghiari, iar pe frontispiciul Primăriei sunt arborate drapelele naţionale ale Ucrainei, României şi Ungariei), Apşa de Jos, Apşa de Mijloc, Biserica Albă, Topcina, Strîmtura. Toate aceste localităţi au primari români. Cea mai îndepărtată aşezare se află la 30 de km de Slatina. Tot la atâţia km se situează şi cei aproape o mie de români din pitorescul sat Plăiuţ, ce a aparţinut de Apşa de Mijloc, dar din 1973 a trecut în administrarea comunei Vodiţa (Apşiţa), populată de ucraineni. Satul Plăiuț este situat în macroraionul Rahău, care intră în componenţa CT Bocicoiul Mare.
Ca o paranteză: la 10 km în amonte de Slatina şi Sighetu Marmaţiei, Bocicoiul Mare (comună locuită odinioară de ucraineni, maghiari, români şi evrei) se întindea pe ambele maluri ale Tisei. După Al Doilea Război Mondial, Tisa a devenit râu de frontieră, iar mai bine de jumătate din localitate a rămas pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice (azi, Ucraina). Născut în 1928 la Sighet, laureatul Premiului Nobel pentru Pace, scriitorul Elie Wiesel a dorit să aprindă o candelă la mormântul bunicilor săi în cimitirul evreiesc din Bocicoiul Mare, din stânga Tisei. Era în 1996. Nu a găsit mormântul, iar însoţitorii au presupus că acesta ar fi rămas în ţintirimul de pe celălalt mal!

Revenind la reforma din Ucraina, l-am sunat pe Dr. Ion Botoş, preşedintele Uniunii Regionale DACIA a Românilor din Transcarpatia: „Fiecare fostă comună va avea un coordonator numit staroste, care va fi desemnat de primarul C.T Slatina şi Consiliul (Rada) comunităţii teritoriale. Slatina va avea 32 de deputaţi (consilieri teritoriali) care vor fi aleşi din rândul pretendenţilor din zonă înscrişi în partidele politice din Ucraina, 4 fiind cele mai importante. Această reformă este binevenită pentru comunitatea noastră, românească, dar nu ştiu cum va funcţiona noua administraţie pe un teritoriu atât de mare, peste 160 kmp. Deja sunt două – trei tandemuri puternice primar-viceprimar care şi-au manifestat intenţia de a candida la Slatina. Populaţia nu prea este intersată de politică sau de reforme ci de ziua de mâine. Această pandemie ne-a izolat şi mai mult. Nici măcar la Sighet nu prea putem merge. Graniţa poate fi trecută doar de anumite categorii de persoane, cu restricţii. Nici revista APŞA, pe care o editez împreună cu partenerii din România, nu am mai continuat-o, în primul trimestru am reuşit să scot un număr finanţat de Biblioteca Judeţeană din Baia Mare şi două numere finanţate de instituţii din Bihor. Prin această reformă se încearcă şi creşterea rolului partidelor, candidaţii în alegeri fiind nevoiţi să opteze pentru un partid sau altul.”

Florentin Năsui