Modelul canin de progres implementat la Sighet!

Vai vouă, oameni fără de respect,
Noi am ajuns al vostru viu model.
Priviți-ne, comportament corect,
Păstrăm distanța: vrem primar cățel!

Am fost lăsați mai mult de ornament,
Pe străzi suntem mai liberi și frumoși
Trăim în lumea voastră de ciment
Și nu suntem deloc prea fioroși.

Vom merge mai departe printre voi,
Suntem de-acum, pe bune, parteneri,
Avem aceleași ținte și nevoi,
Noi vrem progres și noi afilieri!

Prin pactul ce-l dorim, comunitar,
Ne mai dorim să vă vedem la muncă,
Să nu ne mai discriminați rudimentar:
Ce vom „lătra” la Sighet, fie-vă poruncă!

Ras Publica




„Ciasul” rău, pisica a dracu’!

O țară doarme, vai de capu nost’,
Suntem pe mâini deștepte, ne e bine!
Cine-i de vină, poate „ciasul” prost,
Că ne conduc tălâmbi spre zări senine?!

S-ajungă unii, daună-n „culturi”,
Mărșăluind prin școli de la distanță,
E doar un ieftin joc, să știi să furi
La cei de sus să ai… reprezentanță!

Cu ce-a greșit acest naiv popor
Să fie mai mereu condus de… „ciasu” rău?
Doar știm că prostul e dăunător,
Și ne-amăgim că-l bate Dumnezeu!

Că noi suntem blajini, gândim onest,
N-ajută țara ca să se dezvolte,
Iar visul nostru are ritm funest
Cât ne conduc inculți, ființe-amorfe!

Ras Publica




Modelul maramureșean de eco – spălare anti Covidică

Să ne spălăm de rele în natură,
Cu ierburi proaspete să ne tratăm
Și trupul slab și păcătoasa gură
Că, poate, niște virusuri fentăm.

Azi Domnul ne trimite un semnal
Ce-aduce curățenie-n planetă,
Este la mintea oricărora, banal:
Să “coborâm” urgent la bicicletă!

Natura este doctorul minune
Pe care-l respectăm destul de rar,
Când ne lovește, parcă spune:
Copii, viața voastră n-are… har!

Ras Publica

Foto: Rada Pavel




Distanțare, n-ai…. valoare?!

Pandemia va dispărea
Într-o vară oarecare,
Și-om cânta și ne-om distra,
Poate vom pleca la mare!

Pân’ atunci, la întâmplare,
Lumea-aplică la terase
Sfaturi despre distanțare:
Stați puțin și-apoi spre… case!

Viața asta-n pandemie
E făcută pentru turmă,
Cei de Sus nu vor să știe
Că minciuna ne conturbă.

Noi ce stăm la rînd, la coadă,
Și-acceptăm cu umilință
Să ne distanțăm pe stradă,
Mai avem câte-o dorință:

Să nu fim prostiți pe față,
Nu vrem zâmbete teatrale,
Vrem și bucurii în viață
Nu minciuni…. electorale.

Ras Publica




Libertate, te iubim! Peste tine… năvălim! (Imnul compensării sociale)

Uau, starea de urgență s-a sfârșit
Și libertatea ne va înfrupta din nou!
Cu mic, cu mare toți am istovit
Trăind cu frică zile de ghetou.

Azi lumea se va-ntoarce la viață,
Ne vom mișca prin țară dar… alert,
Iar viața fie-ne-va mai semeață
Ne vom privi în ochi și nu pe internet.

Să nu mai auzim de stări nasoale,
Urgențe, carantine sau „contacți”,
Să nu vedem cum zi de zi se moare,
Să nu ne-nvingă niște pereți mați.

Să ne mai lase-n pace viruși duri,
Nu ne predăm, vrem viața să renască,
Ne-așteptă băuturi, potol, călduri,
Chiar dacă ne-om ascunde dup-o… mască!

Ras Publica




1 mai muncitoresc, stau acasă și… gătesc!

În anu-n care un covid mărunt
Ne scoate nu în stradă ci-n balcoane,
Aș vrea să plâng, să blestem și să uit
Că-n 1 Mai n-or fi… prăjeli babane!

E foarte greu, loviți de pandemie,
Să renunțăm la bucurii mărunte,
Dar ne luptăm cu mare vitejie
Având conducători mascați în frunte.

Noi vrem și mici și bere, la concret,
Și libertatea de-a scuipa cu sete
Prin țară, ca-ntr-un vast bufet.
Hai, sus paharul!… fața la perete!

Mai așteptăm semnal împărătesc
Să năvălim cu toții prin orașe
Dar pân-atunci, la cratiță, gătesc,
De 1 Mai vă scriu gogoși – răvașe.

Ce trist, de-atâta stat să obosesc,
Și să rezist între pereți și știri,
De unu Mai am un meniu regesc:
Vreo patru mici și multe… amintiri!

Ras Publica




Vine anul 20-20!

În urbea noastră plină de umor
Viața merge, frate, ca pe roate:
Ușor s-a scurs încă un anișor
Iar noi am dus-o bine… poate?!

Ne întrebăm, prieteni, ce-am făcut,
Cum fuse anul, fost-au rezultate?
Nu este oare mult prea mult
Să ne dorim injust… finalitate?

Ei, asta e, n-a fost un an chiar rău,
Putea să fie chiar mai mizerabil
Dar, vorba aia, ce-o vrea Dumnezeu
Le-om duce toate cât mai… onorabil!

Dar ne-am dori ca-n Noul An ce vine
Să nu trăim din glume și povești,
Să ne vedem cu conturile pline,
Să ne conducă și… oameni onești!

Ras Publica

foto: Peter Lengyel




Sighetul la zi(d): Mândrie de… patruped!

Orașul cu “duși” stăpâni
A fost ocupat de câini:
Bipede și patrupede
Zi și noapte stau de veghe
La poartă la-mpărăție,
Spre a noastră bucurie!

Ras Publica




Sighetul la zi(d) – Sighetul, mare… adăpost!

Orașul nostru astăzi e-un mare adăpost:
Se plimbă cățelușii prin parcuri, fără rost,
Iar oamenii, săracii, evită-n mod discret
Să lupte cu “natura” și lipsa de… respect!


Ras Publica




Loc de fumat pentru îndrăgostiți doar la CNDV?!

Am trăit să o văd și pe asta! După ce la colțul Colegiului Național ”Dragoș Vodă” au fost așezate două bănci (probabil, pentru relaxarea minților obosite) și două felinare (or fi având lumină roșie?), a apărut o tăbliță cu o inscripționare cel puțin bizară vis-a-vis de prestigiul unui colegiu național.

La drept vorbind, avem ”monumentul” cuiului, maxi-scaunul, de ce nu și un colțișor vesel pentru obosiții elevi de colegiu (având în vedere că la nici 200 de metri există două baruri!).

În schimb, nu avem o sală de spectacole (exploatăm la maximum Sala „Monica Chifor” de la Școala de Muzică), nu există un cinematograf, Casa de Cultură ne-a fost confiscată fraudulos – așa că, ce ne mai mirăm de ce a apărut la colțul CNDV…

Pe când bustul primului director al liceului, dl. prof. dr. Eugen Szeles (de exemplu…)?!

Oare Inspectoratul Școlar știe despre această găselniță ieftină? Ce părere are?

Ras Publica