Timp de trei zile, în Baia Mare va fi un regal de conferințe pe teme literare și filosofice, desfășurate în amfiteatrul și în holul Facultății de Litere a Centrului Universitare Nord Baia Mare. Zeci de prezentări de carte și de autori, precum descinderi pentru dialoguri cu elevii de la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” și Colegiul Național „Mihai Eminescu” vor completa efervescența acestor zile.

Aceasta este o ediție-pilot organizată de Revista de Cultură „Nord Literar”. În acest demers ne-am luat ca parteneri Facultatea de Litere a CNUBM și Editura Eikon.

Vom începe miercuri 21 octombrie la ora 12:00 și vom pune punct vineri seara în 23 octombrie.

În fiecare moment din cele trei după-amiezi veți avea ceva de văzut, de ascultat, de învățat, de citit la Facultatea de Litere, unde în hol va fi amenajat și un târg de carte.

Atenție! Editura Eikon promite reduceri substanțiale de prețuri pentru elevi și studenți!

Editurile din Baia Mare – Casa Cărților, Actaeon Books, Editura Etnologica – își vor prezenta oferta de carte, iar colegii de la instituțiile de cultură din subordinea Consiliului Județean Maramureș ne vor fi alături, pentru a prezenta volumele personale sau cele apărute sub egida instituției pe care o conduc.

Conferințele vor fi susținute de:

1. Vianu Mureșan – Universul fără ieșire al lui Ioan Es Pop
2. Dan Tomuleț – Erns Mach si criza adevărului
3. Sorin Borza – Configurarea rețelelor de autoritate intelectuală în era digitală
4. Dorin Ștefănescu – Despre începutul cunoașterii în „Prelegerile” lui Schelling de la Erlangen
5. Nicolae Turcan – Adevărul creștinismului în fenomenologia lui Michel Henry
6. Oleg Garaz – Despre muzica clasică: tautologie, reziduu, metaforă și anacronism
7. Valentin Ajder – Glorioase destine
8. Vlad Mureșan – Teologia politică a utopiei
9. Alexandru Buican – Constantin Brâncuși – 150 de ani de la naștere
10. Nicolae Weisz – Paseistul bine temperat

Echipa „Nord Literar” vă va prezenta noua sa editură, precum și cele mai proaspete cărți ale redactorilor săi.

Vom prezenta cărțile unor autori maramureșeni precum: Ligia Tomoioagă, Gheorghe Glodeanu, Cornel Munteanu și vom dedica un moment lui Marian Ilea și volumelor sale apărute la Editura Etnologica.

Nu vor lipsi recitalurile poetice ale unor autori precum: Gheorghe Pârja, Gheorghe Mihai Bârlea, Elena Cărăușan, Camelia Pop, Mihaela Ienuțaș, Camelia Nistor, Florina Meghișan-Juncu, Loredana A. Știrbu.

Ne vor fi alături cu momente muzicale: trupa „Încotro” a elevilor de la Cenacul „Voci eminesciene” și copiii de la clasa de canto muzică ușoară din cadrul Școlii Populare de Artă de la Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan”, coordonați de profesoara Codruța Lupșa.

În fiecare zi vom reveni cu detalii despre invitați, despre ce puteți asculta și învăța de la „Salonului de carte Bookstage Baia Mare 2026”.

Organizatorii

Revista de Cultură „Nord Literar” organizează un eveniment inedit: Salonul de carte – Baia Mare, un regal de conferințe, recitaluri de poezie, prezentare de carte și de oferte editoriale, întâlniri cu scriitori, expoziții de carte cu vânzare.

Toate acestea se vor desfășura în intervalul 21-23 octombrie 2026 în cadrul Facultății de Litere a Centrului Universitar Nord Baia Mare, în parteneriat cu Editura Eikon, care va veni cu o întreagă pleiadă de scriitori și de filosofi care vor susține conferințe și dialoguri cu publicul și cu studenții băimăreni. Nu vor lipsi desanturile în colegiile băimărene, pentru întâlniri cu elevii și cu dascălii, poezia și momentele muzicale.

Intrarea la conferințele care vor avea loc în amfiteatrul facultății, de pe strada Victoriei nr. 76 Baia Mare, va fi liberă, iar în holul universității vor fi amenajate standuri cu carte de vânzare.

Organizatorii

Revista de Cultură „Nord Literar”, în parteneriat cu Reprezentanța Maramureș a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România și cu Muzeul de Artă „Centrul Artistic Baia Mare” organizează concursul dedicat premierii celor mai bune creații literare apărute în intervalul octombrie 2025 – septembrie 2026.

Sunt acceptate la jurizare cărți din domenii precum: proză, critică și istorie literară, eseu, poezie, carte pentru copii, carte-obiect de artă, carte didactică etc.

Sunt acceptați doar scriitori din Maramureș, cu volume apărute în intervalul precizat, indiferent de editură.

Autorul care a obținut un premiu la o secțiune în anul precedent nu va mai putea obține un premiu similar la aceeași secțiune timp de trei ani.

Evaluarea se face de către un juriu format din cinci persoane din mediul literar, universitar, artistic și din redacția Revistei de Cultură „Nord Literar”.

Festivitatea de premiere va avea loc în 6 octombrie 2026, începând cu ora 12.00, la Muzeu de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”.

Participanții pot depune cărțile până în data de 25 septembrie, la redacția revistei: strada Moldovei, nr. 14, etaj II, Baia Mare sau prin poștă, cu mențiunea, „Pentru concursul Cărțile Anului”. Autorii care trimit cărți prin poștă sunt rugați să lase un număr de telefon unde să poată fi contactați.

Comunicat de presă

Fundația Culturală Augustin Buzura derulează proiectul „Locuri de poveste”, pornind pe urmele operelor a zece mari scriitori români, pentru a descoperi spațiul, oamenii și poveștile care au stat la baza marilor lor opere.

În această săptămână, echipa Fundației Culturale Augustin Buzura, în parteneriat cu Revista de Cultură „Nord Literar” a documentat și a filmat în Baia Mare, Berința, Cărbunari, Copalnic-Mănăștur și Groși pentru a realiza materialul dedicat prozatorului maramureșean. Accentul a fost pus pe romanul „Vocile nopții”, în care similitudinile cu lumea Berinței și cu mediul muncitoresc al Nordului sunt evidente. S-a filmat pe ulița Dâmburilor, pe Valea Cursă, la ruinele bisericii de piatră unde preotul Gheorghe Gheție, care i-a marcat profund copilăria lui Augustin Buzura, făcea exorcizări.

Revista de Cultură „Nord Literar” în activitățile pe care le-a făcut de-a lungul timpului, prin numărul mare de parteneriate realizate, a promovat în rândul tinerilor și al cititorilor valorile în care Augustin Buzura a crezut atât de mult: rolul culturii și al educației, importanța perpetuării tradițiilor românești, curajul de a spune adevărul.

Ca urmare, în acest proiect, în prima zi, sub stejarul secular de la Casa Preluca din Muzeul Satului din Baia Mare, am adus alături de noi, colaboratori și oameni care au lucruri de spus: prof. dr. Monica D. Cândea – coordonatorul Cenaclului „Voci eminesciene”, tânăra poetă Roxana Marc, poetul și editorul Flaviu Claudiu Mihali. Poetul și jurnalistul Gheorghe Pârja a evocat cei zece ani în care Augustin Buzura a organizat la Baia Mare, Cursurile de Cultură și Civilizație Română, unul dintre cele mai relevante modele de diplomație culturală, de promovare a culturii române în întreaga lume. În acești zece ani, Gheorghe Pârja a fost implicat în acest fenomen cultural unic la nivel național.

Un moment special a fost ziua petrecută la Berința, unde sora sa, Maria Buzura și nepoata Dana Buzura-Gagniuc au adus la lumină momente rare din copilăria și din tinerețea scriitorului. S-a gătit tradițional, s-au adus pe tapet ritualurile și obiceiurile satului arhaic. Au participat cu mâncare tradițională, făcută în direct sub obiectivul aparatului de filmat, ori cu gânduri frumoase: Livia Șovre, Aurica Șovre, Zorica Micle.

Ziua a treia a fost o evocare a personalității scriitorului din perspectiva unei vechi prietenii intelectuale, un dialog încărcat de culoare și de informații inedite în atelierul artistului plastic Mircea Bochiș.

Proiectul „Locuri de poveste” este finanțat prin AFCN și are ca termen de finalizare toamna acestui an, când publicul va putea viziona filmele documentare dedicate celor zece scriitori români.

Comunicat proiect FCAB

Joi, 25 iunie 2026, la sediul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România au fost lansate Caietele FestLit Cluj 2026 cu titlul „Memorie culturală vs Amnezie culturală”, o antologie alcătuită de Irina Petraș, apărută la Editura Casa Cărții de Știință.

Idea realizării acestui volum s-a născut, după cum afirmă Irina Petraș în „Argument” din discuțiile stârnite de Programa pentru clasa a IX-a, care „au scos la iveală fragilitatea raportării noastre la trecut, la tradiție, la arhiva identitară. Abordările sunt diferite și, cum era de așteptat, uneori surprinzătoare. Ele pot constitui puncte de plecare pentru dezbateri viitoare”

În paginile acestui volum semnează: Horia Bădescu, Ioana Bot, Constantina Raveca Buleu, Dana Buzura-Gagniuc, Paul Cernat, Gabriel Chifu, Aurel Codoban, Gheorghe Glodeanu, Vasile Igna, Laura Lazăr Zăvăleanu, Menuț Maximinian, Angelo Mitchievici, Ioan T. Morar, Delia Muntean, Vianu Mureșan, Viorel Mureșan, Olimpiu Nușfelean, Gheorghe Pârja, Ovidiu Pecican, Irina Petraș, Laura Poantă, Ioan-Aurel Pop, Ion Pop, Mircea Popa, Doina Rad, Ilie Rad, Ion Simuț, Adrian Tudurachi, Varujan Vosganian.

Suntem onorați că trei din cei 29 de scriitori cuprinși în antologie sunt maramureșeni, membri ai redacției Revistei de Cultură „Nord Literar”: Delia Muntean, Dana Buzura-Gagniuc și Gheorghe Pârja.

Revista de Cultură „Nord Literar”

Joi, 25 iunie 2025, la sediul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România în cadrul FestLit Cluj 2026, au fost premiate cele mai bune creații literare ale anului 2025. Două dintre cele șase premii au ajuns la oamenii „Nordului”, la scriitori cu care instituția noastră are o colaborare îndelungată.

Poetul Echim Vancea, membru al Reprezentanței Maramureș a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, colaborator al revistei de cultură „Nord Literar” a primit Premiul „A. E. Baconsky” pentru poezie pentru volumul „La marginea nicăieriului”, apărut la Editura Mantaua lui Gogol. Nefiind prezent la eveniment, premiul său a fost ridicat de Dana Buzura-Gagniuc, directorul Revistei de Cultură „Nord Literar”.

Profesorului Gheorghe Glodeanu, membru fondator și membru al consiliului consultativ al revistei, i-a fost acordat Premiul „Ioana Em. Petrescu” pentru istorie literară/ eseu (ex aequo) pentru volumul „Prolegomene la o istorie a diarismului românesc”, apărută la Editura Eikon. Reamintim că Gheorghe Glodeanu semnează o pagină de critică literară în fiecare număr al revistei.

Acordarea premiilor a fost precedată de dezbaterea „Memorie culturală vs Amnezie culturală” la care au susținut conferințe academicienii Ioan-Aurel Pop și Aurel Codoban, președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, directorul revistei „România literară”, Gabriel Chifu, prof. univ. dr. Angelo Mitchievici, cercetător Adrian Tudurachi.

Amfitrion al acestui elegant eveniment a fost Irina Petraș, președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România.

Comunicat de presă
Revista de cultură „Nord Literar”

O nouă întâlnire a Cenaclului „Rivulus Dominarum”

Cenaclul „Rivulus Dominarum” al Revistei de Cultură „Nord Literar” invită iubitorii de literatură la o întâlnire la ceas de seară, joi 20 noiembrie 2025, începând cu ora 17:00, la Muzeul de Mineralogie „Victor Gorduza” din Baia Mare.

Vom evoca personalitatea lui Augustin Cozmuța, unul dintre oamenii care au pus bazele Revistei de Cultură „Nord Literar”, acum când sunt zece ani de la plecarea sa. Prieteni, colegi, scriitori își vor aminti de jurnalistul, criticul literar și omul de cultură Augustin Cozmuța, într-un cadru cald și amical.

Mihaela Ganța și Ștefan Florian, două stiluri și două personalități pe cât de diferite, pe atât de interesante, vor citi din creația lor.

Vor fi alături de noi copiii din Clasa de Canto Muzică Ușoară a Școlii Populare de Artă, coordonați de profesoara Codruța Lupșe.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Comunicat de presă

Ediția 2025 a concursului de creație „Cărțile Anului”, organizat de Revista de Cultură „Nord Literar” și-a desemnat câștigătorii, în cadrul unui elegant eveniment desfășurat la Muzeul de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”.

Un juriu format din filologi și membri ai Uniunii Scriitorilor din România: lector univ. dr. Raluca Giurgiulescu (președinte), prof. dr. Delia Muntean, prof. Mihaela Popan, poetul Gheorghe Pârja și poetul Gavril Ciuban a avut de ales din 42 de cărți înscrise în concurs. O misiune dificilă, raportat la calitatea foarte bună a creațiilor care acoperă un mare număr de secțiuni.

„«O Doamne, ce bucurie să simţi cum toate elementele uneltesc împotriva ta, crivăţul suflă puternic şi totuşi nimic nu reuşeşte să stingă flăcăruia din pieptul nostru» – spune Nikos Kazantzakis în «O viață în scrisori». Așadar, ne-am adunat aici pentru că această «flăcăruie» există în pieptul fiecăruia dintre noi. Că se cheamă conținut cultural, că se cheamă lectură, că se cheamă talent, că se cheamă aspirație, dorință, că se cheamă urcuș, drum, vis, țel… cu toții suntem parte din aceeași familie a creației literare, a iubirii de carte, de cuvânt. Și toate acestea conferă măreție literaturii și noblețe oamenilor care o cinstesc. De ce mai facem «Cărțile Anului» într-o perioadă de austeritate extremă? E o întrebare pe care mi-au adresat-o multe persoane în ultima vreme și m-am întrebat și eu la un moment dat. Însă, indiferent de vremuri, de condiții, noi vom face acest lucru, pentru că aici este cel mai relevant for literar din Maramureș, care poate valida un demers creativ în acest domeniu. Pare greu de crezut, dar «Cărțile Anului» 2025 este un eveniment cu buget zero. Pentru că aceasta este situația în prezent. Însă, avem alături oameni fabuloși grație cărora evenimentul nostru este unul de înaltă ținută și așa va fi întotdeauna. Este minunat să te sune prietenii să întrebe dacă pot să vină însoțiți de alți prieteni, ori dacă pot să aducă elevii la acest eveniment. Și să vezi că sala devine neîncăpătoare. Dacă e așa – și așa este! – înseamnă că ne-am atins scopul. De aceea, țin să mulțumesc gazdelor noastre, elevilor din corul „Voci eminesciene” coordonați de prof. Alina Andreicuț, pentru minunatul moment muzical și dumneavoastră tuturor! A fost un dialog al literaturii și al muzicii într-un templu al artelor!” – a afirmat managerul instituției, dr. Dana Buzura-Gagniuc.

S-au acordat următoarele premii:

1. PREMIUL „CARTEA ANULUI” – Ioan Ardeleanu-Pruncu, pentru monografia „Victor Mihalyi de Apșa și lumea în care a trăit” (Editura Valea Verde Sighet).
2. PREMIUL PENTRU PROZĂ – Vasile Jurje, pentru volumul „Miracolul oglinzilor din noi”.
3. PREMIUL PENTRU POEZIE (ex aequo) – Valeria Bilț, pentru volumul „Păsările timpului meu”.
4. PREMIUL PENTRU POEZIE (ex aequo)- Mihaela Poduț-Ienuțaș, pentru volumul „Înger prin rouă”.
5. PREMIUL PENTRU CRITICĂ LITERARĂ – Ligia Duruș, pentru volumul „Perspective parabolice ale puterii totalitare”.
6. PREMIUL PENTRU ISTORIE – Dorel Michiș, pentru volumul „Alecsiu Latiș – o viață de mărturisire, slujire și apostolate la Baia Mare”.
7. PREMIUL PENTRU MONOGRAFIE (ex aequo) – Ioan Marchiș, pentru volumul „Monografia satului chiorean Ciolt”.
8. PREMIUL PENTRU MONOGRAFIE (ex aequo) – Ioan Dorel Todea, pentru volumul „Destin liric. Gheorghe Chivu”.
9. PREMIUL PENTRU DEBUT – Alexandru Sabou, pentru volumul „Wagner und Braga: Postmoderne im Fokus”.
10. PREMIUL PENTRU CARTE DIDACTICĂ – Daniela Sitar-Tăut, pentru volumul „Passerelles vers la maîtrise du français”.
11. PREMIUL PENTRU VOLUM BILINGV – Nicoară Mihali, pentru volumul „Iubirile lui Gabriel Garcia Marquez”.
12. PREMIUL PENTRU PUBLICISTICĂ – Ion Mariș, pentru volumul „Cu spatele la Centru” (Editura Valea Verde Sighet).
13. PREMIUL PENTRU MĂRTURII – Florica Bud, pentru volumul „În căușul veacului”.
14. PREMIUL PENTRU INTERFERENȚE – Ana Olos, pentru îngrijirea volumul de versuri și artă plastică „Mihai Olos. Ape moarte”.
15. PREMIUL „AUGUSTIN COZMUȚA” – Delia Muntean, Nicolae Scheianu, Flaviu Claudiu Mihali, pentru îngrijirea volumului „Remember Vasile Morar”.
16. PREMIUL „V.R. GHENCEANU” – Raul Conicica, pentru volumul „Teatru în viziunea mea”.
17. PREMIUL PENTRU JURNAL – Mihaela Ganța, pentru volumul „Scrisori netimbrate”.
18. PREMIUL „PUNTE DE CUVINTE” – Gheorghe Moiș, pentru volumul de versuri „Timpul învins”.
19. PREMIUL PENTRU DICȚIONAR – George Cadar, pentru volumul „Limba bătrână a poporului roman. Vlahogetica – dicționar etimologic”.
20. PREMIUL „CARTE PENTRU COPII” – Lucian Perța, pentru volumul „Cinci pași mici, de colo-ici”.

Mențiuni:

1. MILIAN OROS – pentru volumul de proză „Femeia din vis. Răscoala”.
2. NICOLAE DUMITRU – pentru volumul de versuri „Ave. Poeme de aproape”.
3. MARIAN HOTCA – pentru volumul „Teste de gramatică rezolvate pentru reușita la examenele de titularizare și definitivat, învățământul antepreșcolar și preșcolar”.
4. GELU DRAGOȘ – pentru volumul de critică literară „Raftul lui Gelu”.
5. AMALIA MARIA DAN – pentru volumul „Acquiring learning experience”.
6. ADRIANA POP – pentru volumul „E ok să fii tu. Dezvoltare personală prin exerciții de gândire critică și reflecții filosofice”.

Informații preluate de la Revista de Cultură „Nord Literar”

Credit foto: „Nord Literar”

Între 2 și 4 octombrie 2025, vor avea loc Conferințele Dilema la Baia Mare, oraș în care acest proiect cultural itinerant ajunge pentru prima dată. Partenerul cultural al acestei prime ediții este revista Nord Literar.

Invitații ediției băimărene a Conferințelor, în ordinea prezenței lor pe scenă, sînt: Cristina Cojocaru, Alexander Baumgarten, Cosmin Popa, Alina Necșulescu,  Nicolae Weisz și Horia-Roman Patapivici. În fiecare seară, de la ora 18:00, vor avea loc două evenimente, după cum urmează:

JOI, 2 octombrie 2025
18:00 Cristina Cojocaru
19:30 Alexander Baumgarten

VINERI, 3 octombrie 2025
18:00 Cosmin Popa
19:30 Alina Necșulescu

SÂMBĂTĂ, 4 octombrie 2025
18:00 Nicolae Weisz
19:30 H.-R. Patapievici

Sub titlul Minunata lume veche,  invitații conferențiari vor vorbi despre tradiție și raportul ei cu noutatea, despre ceea ce, vrînd-nevrînd, moștenim pentru ca, apoi, să alegem sau nu să transmitem mai departe.

Există o singură versiune bună și folositoare a noului – aceea care se creează respectînd vechiul. Chiar dacă îl contrazice, chiar dacă îl neagă. „Minunata lume veche” este, poate, un pleonasm, pentru că lumea în care trăim este, în esența ei, veche. Tot ceea ce e nou devine vechi din prima secundă a existenței sale, iar lumea în care trăim este atît de grăbită și de nouă, încît produce vechiul cu un ritm pe care noi, trăitorii, aproape că nu-l mai putem gestiona.

A vedea minunăția lumii vechi înseamnă, de fapt, a vedea minunăția lumii. Însă lumea veche nu e minunată ca atare, prin alcătuirea ei sau prin cuprinsul ei. Lumea veche este minunată pentru că deșteaptă în om cea mai de preț dintre toate însușirile sale: discernămîntul. Lumea veche vine către noi cu bune și cu rele, iar omul este chemat să își croiască viața făcînd mereu diferența între aceste bune și rele.

Această ediție a „Conferințelor Dilema” este un exercițiu de discernămînt și, astfel, este un exercițiu de admirație a minunățiilor lumii vechi. Iată, dilematicii vin pentru prima dată la Baia-Mare propunîndu-vă o sănătoasă așezare în cea mai importantă dilemă a zilelor noastre și a tuturor zilelor tuturor oamenilor, în general: ce e cu adevărat minunat în minunata lume veche? (Sever Voinescu, redactor-șef al revistei Dilema, moderatorul evenimentelor)

PROGRAMUL DETALIAT
(intrarea este liberă la toate evenimentele, în funcție de locurile disponibile)

Joi 2 octombrie 2025

18:00 Cristina Cojocaru: Moștenirea – o istorie a patrimonializării în spațiul românesc

Cu excepția câtorva gesturi manifeste de păstrare și restaurare a moștenirii trecutului, făcute de unii dintre voievozii locali, preocuparea sistematică pentru patrimonializarea culturii materiale vizuale a debutat în spațiul românesc abia la mijlocul secolului al XIX-lea, în strânsă relație cu fondarea statului național și cu definirea identității acestuia printr-un „specific” cultural și spiritual. Este determinant faptul că, la acel moment, primele artefacte învestite cu statutul de monument sau obiect de patrimoniu au fost construcții ecleziale și fragmente ale acestora sau piese din inventarul cultului creștin: vase liturgice, cruci, icoane, veșminte și mobilier bisericesc. De atunci și până astăzi, trecând prin anii interbelici, perioada comunistă și deceniile de tranziție postdecembristă, conservarea și restaurarea patrimoniului artistic, cu precădere a celui sacru, a reprezentat pentru fiecare etapă din istoria României un vector de promovare a unor idei și regimuri politice, un instrument de reprezentare, legitimare și chiar de propagandă, o formă de reziliență și depozitare a memoriei ocultate, dar și o resursă cu potențial de exploatare financiară.

19:30 Alexander Baumgarten: Adevărul tradiției poate fi plagiat?

Vă voi transmite uimirea mea născută din lectura autorilor medievali, care se plagiau adesea reciproc, credeau ca este o onoare să copiezi din autorii vechi, aveau un cod și o metodă a copierii tradiției și a autorității. Dar trăiesc într-o lume modernă, cu un cult romantic al creatorului și al noutății. Atunci, vreau să arăt că etica damnării plagiatului este ineficientă dacă apelează doar la cultul noutății, dar că ea devine relevantă dacă asumă transmiterea adevărului.

Vineri 3 octombrie 2025

18:00 Cosmin Popa: Nostalgia totalitară ca preludiu al autoritarismului

De ce nostalgia totalitară nu este o formă de evocare a trecutului ci una de distorsionare a realității. Cum funcționa de fapt ceaușismul și cât a rămas din el in noi. O discuție sinceră despre cine suntem și de ce unii dintre noi par că vor să se întoarcă într-un trecut care nu s-a încheiat.

19:30 Alina Necșulescu: Tradițiile între memorie și uitare

Tradițiile nu sunt doar relicve, ci forme vii de memorie care dau coerență comunității. Uneori ne leagă, ca la nunți, pomeni sau în ospitalitatea gazdei, alteori, duse la exces, ne copleșesc. Le putem respinge ca „forme fără fond” sau le putem confunda cu etichete de raft, dar dorul de sens rămâne. Între nostalgia după certitudini și rușinea de a fi „prea românesc”, unde se află măsura? Tradițiile ne pun mereu în fața dilemei: ce păstrăm și cum reinvestim vechiul cu viață în prezent?

Sîmbătă 4 octombrie 2025

18:00 Nicolae Weisz: Paseistul bine temperat

„Am fost şi-om fi”, spune o vorbă din Maramureş. Azi, aici, acum, va fi vorba mai mult de „am fost”. Flashuri extrem de subiective, îngrămădite nu calendaristic, ci alandalistic. Cine va avea răbdare să reconstituie dinozaurul (subspecia Tyrannosaurus) din oscioarele de tip iadeş propuse va cunoaşte satisfacţiile unui paleontolog curios… Dar, atenţie: “Curiosity killed the cat!”

19:30 H.-R. Patapievici: Despre tradiție în epoca inovației ca obligație a noului

În ce constă realitatea vieții noastre? În faptul că toată lumea din jur vrea să schimbe în permanență totul, fără să ne întrebe nimeni nimic. Experiența fundamentală a vieții noastre este noul ca obligație, cu corolarul lui, păstrarea vechiului ca imposibilitate. Ne e foarte greu să înțelegem că a existat un timp în istoria omului în care experiența fundamentală a vieții era vechiul ca obligație, noul ca imposibilitate. Voi încerca să prezint în conferința mea o idee despre cum a apărut în lumea noastră mai întîi noul, apoi o artă nouă, apoi o cultură a noului și o morală a noutății, în fine, o civilizație a noului cu orice preț. Voi confrunta fiecare dintre aceste etape cu atitudinea pe care fiecare dintre ele a avut-o față de vechi și față de tradiție, văzută ca o realitate a vechiului ori a învechitului.

____
Conferințele Dilema la Baia Mare sunt organizate de revista Dilema, Grupul pentru Management și Mediere Culturală și Prietenii Dilemei
Partener strategic: UniCredit Bank
Sponsori: Philip Morris România, PGA Electric, Allianz-Țiriac, Electroplast, Dr. Max România
Parteneri: Amrop, Cărturești, Revista Nord Literar, Colegiul Național Gheorghe Șincai Baia Mare

Comunicat de presă

Revista de Cultură „Nord Literar” are propria sa editură. E un pas înainte în editarea unor suplimente, în realizarea unor antologii și în promovarea și sprijinirea unor creatori.

Instituția noastră a primit atestatul de înregistrare a editurii de la Biblioteca Națională a României, în 18 iunie 2025. Editura „Nord Literar” a fost înregistrată în Catalogul Editurilor din România CERom și în Catalogul Internațional al Editurilor, iar colegul nostru, Flaviu Claudiu Mihali este cel care va coordona această secțiune, știută fiind experiența sa în acest domeniu.

Înființarea editurii „Nord Literar” nu implică financiar instituția, editura fiind un gir valoric și editorial pentru volumele pe care dorim să le coordonăm sau să le realizăm.

În ultimii trei ani, Revista de Cultură „Nord Literar” a realizat șapte suplimente, dintre care șase cărți și o revistă tematică, la diverse edituri din județ sau din afara acestuia. Dorim ca suplimentele și antologiile noastre să poarte de acum înainte girul editurii „Nord Literar”.

Selecția autorilor și a cărților va rămâne circumscrisă unor standarde valorice de la care „Nord Literar” nu face rabat.

Dr. Dana Buzura-Gagniuc
Manager al Revistei de Cultură „Nord Literar”