A fost șezătoare literară (joi, 10 septembrie 2026) la Muzeul Satului din Baia Mare. De fapt, a fost primul pas al unei frumoase povești literare în decor de toamnă aurie, în satul din inima orașului, unde s-au întâlnit generații, vârste, amintiri, parfumuri, nostalgii, toate îngemănate sub genericul „Începuturile lumii”. Scriitori, oameni de cultură și tineri pasionați de literatură și de muzică au adus pe tapet povești memorabile din satul copilăriei, chipuri, locuri, întâmplări care i-au inspirat și care s-au transformat sau se vor transforma în creații literare.

A fost o călătorie literară prin lumea satului arhaic, cu rânduieli și cu ierarhii firești, cu sărbători încărcate de mister, cu părinții și neamurile trăind într-o devălmășie caldă, cu umorul spectaculos al țăranului român, dar și cu hărnicia și cu credința lui. Au fost povești din vremuri de război, unele dramatice, altele încărcate de duioșie, toate așezate într-o fascinantă călătorie în lumea aceea simplă și încărcată de sens și de întâmplări fabuloase așa cum le-au trăit Gheorghe Mihai Bârlea, Terezia Filip, Nicolae Goja, Dana Buzura-Gagniuc, Delia Muntean, Elena Cărăușan, Monica D. Cândea, Ligia Duruș, Valeria Bilț, Viorica Pârja, Oana Teremtuș, Loredana Hoza, Flaviu Mihali, Adrian Donca, Nicolae Scheianu.

Invitații s-au bucurat de prezența grupului „Încotro”, al cărui solist, Angelo Supuran, membru al Cenaclului „Voci eminesciene” a interpretat piese de inspirație populară.

„Fiecare dintre scriitorii prezenți poartă în minte și-n suflet decupaje de copilărie, de început de lume, emoții și chipuri care au contat, care i-au inspirat, iar istoria și critica literară sunt interesate de izvoarele epicului și ale liricului scriitorilor. Ca urmare, mărturiile de acest fel devin cu atât mai importante. Revista de Cultură «Nord Literar» dorește să tezaurizeze tot ce se poate în acest sens, prin editarea pe viitor a unor suplimente tematice prin care să oferim cititorilor cuvântul scriitorilor maramureșeni. Nimic din ce e valoros nu trebuie să se piardă.” – a spus Dana Buzura-Gagniuc, directorul revistei, cea care a moderat această întâlnire.

Evenimentul a fost organizat de Revista de Cultură „Nord Literar” în parteneriat cu Reprezentanța Maramureș a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, cu Filiala Maramureș a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, cu Muzeul Satului Baia Mare și cu Cenaclul „Voci eminesciene” coordonat de profesoarele Monica D. Cândea și Alina Mirela Bîrsan.

Comunicat de presă

Timp de trei zile, cea de-a XXXVI-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură „Mihai Eminescu” de la Drobeta-Turnu Severin a reunit în orașul de pe malul Dunării un număr mare de scriitori și oameni de cultură din țară și din străinătate. În cadrul manifestării, organizate de Fundația Culturală „Lumina”, Episcopia Severinului și a Strehaiei, Primăria și Consiliul Local Drobeta-Turnu Severin și Palatul Culturii „Teodor Costescu”, au avut loc numeroase prezentări de carte și de reviste, dialoguri culturale, spectacole de muzică și poezie, depuneri de coroane. De asemenea, au fost acordate trofeele/medaliile „Mihai Eminescu” și premiile „Hyperion”.  Președintele juriului a fost academicianul Mihai Cimpoi din Republica Moldova.

Două din cele patru trofee „Mihai Eminescu” au venit în Maramureș, fiind obținute de scriitoarele Dana Buzura-Gagniuc, pentru volumul „Buzura la Berința. Locul de unde n-a plecat niciodată”, și Delia Muntean, pentru volumul „De veghe la hotarul limbii române”.

Premiul „Mihai Eminescu” a fost acordat deopotrivă Revistei de Cultură „Nord Literar” în semn de apreciere pentru promovarea literaturii române. De altfel, prezentarea publicației a constituit un punct important în programul manifestării. Managerul, Dana Buzura-Gagniuc, a vorbit despre proiectele revistei, despre pătrunderea acesteia pe piața națională prin rețeaua Cărturești, despre noua editură și despre târgurile de carte realizate în ultimii ani, precum și despre deschiderea spre tânăra generație prin parteneriate cu instituțiile de învățământ, prin dialoguri culturale și cenacluri, precum și prin intensificarea prezenței revistei în mediul on-line. Redactorul-șef, Delia Muntean, a prezentat revista din perspectiva colaboratorilor, a rubricilor relevante și a valorilor promovate.

Participanții la eveniment au avut prilejul să afle lucruri inedite din biografia lui Mihai Eminescu, expuse de scriitorul Florian Copcea, organizatorul și sufletul manifestării, să asculte poezia eminesciană cântată de Corul „Kinonia” și să se bucure de cântecele grupului „Sânzienele Mehedințiului”.

Ziua de 15 ianuarie a fost dedicată în exclusivitate Poetului Național. Scriitori, reprezentanți ai administrațiilor locale, elevi, profesori, iubitori de cultură au luat parte la momente emoționante desfășurate la bustul poetului din Drobeta Turnu Severin, Băile Herculane și Orșova. Ultimul popas a însemnat parastasul și slujba de pomenire ținute la Mănăstirea „Sfânta Ana” (Orșova), ctitorită de Pamfil Șeicaru.

Comunicat de presă

A ieșit de sub tipar numărul dublu al revistei de cultură „Nord Literar”, pentru lunile iulie-august 2025, cu 24 de pagini consistente și interesante, din care spicuim câteva idei de lectură.

„Răspunsurile și răspunderile” Irinei Petraș vizează pecetea gândirii filosofice la Eminescu.

De curând, la Editura Academiei Române a apărut o nouă monografie dedicată lui V. Voiculescu, semnată de Florentin Popescu și prezentată în paginile revistei de Gheorghe Glodeanu.

Poetul Valeriu Stancu își mărturisește sentimentele, după ce a fost premiat de Academia Franceză cu „Le Prix Mallarmé”.

Despre poeziile-popas în călătoria spirituală a lui Carol-Daniel Sabău scrie Delia Muntean, în cronica la volumul de versuri „Simplissima”.

Daniela Sitar-Tăut prezintă tulburătoarea carte a Smarandei Nemeth, „Jurnal postum”. Florian Copcea zăbovește asupra volumului lui Gabriel Chifu, „despre petrecerea de sine și alte petreceri”.

Gheorghe Pârja semnează două materiale în acest număr: un interviu cu poetul Petru Cârdu, cu ilustrații inedite din arhiva personală, și un text dedicat premiului Cartea Anului pentru Debut (ex aequo) acordat de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul „Buzura la Berința. Locul de unde n-a plecat niciodată” al Danei Buzura-Gagniuc.

Despre destinul cărții și al culturii, în general, în vremuri de restriște, despre eforturile pe care editorii și managerii culturali sunt nevoiți să le facă vorbește Dana Buzura-Gagniuc în eseul „Oamenii-orchestră și durerea cărții”.

Mircea Popa apreciază că volumul „Rezemat de noapte” al lui Marius Țion este așezat „sub regimul nocturn al magismului sideral”. Ligia Duruș îl consideră pe Dan Anghelescu „un poet al disimulării”, analizând critic cartea „Poeme sub acoperire”.

Un eseu despre „bătrânele lucruri” purtătoare de mesaj, semnat de Radu Ciobanu, îndeamnă la respectul față de trecut.

Raluca Hășmășan „instigă la lectura” proaspătului volum „Vremea uitată. Eseiști ai Transilvaniei”, coordonat de Irina Petraș, apărut la Editura Școala Ardeleană.

În acest număr se poate citi proză de Petru Racolța și Cătălin Boghiu și poezie de Julia Dragomir, Evelina Vasc și Dana Lazăr.

Recenziile semnate de Cezarina Adamescu și Flaviu Claudiu Mihali vizează două volume de poezii: „Sedus de îngeri” de David Boia, respectiv „Dansul îngerului păzitor” de Costică Ciocan.

Pagina „Orfeu” este dedicată poeziei lui Aurel Ștefanachi și parodiei lui Lucian Perța.

Eseul „Un pretendent Valah la Curțile Europei” al lui Ovidiu Pecican continuă în pagina „Avalon” cu partea a VI-a.

Un nou text din seria celor premiate la Concursul de eseuri filosofice „Emil Cioran” organizat de Catedra de filosofie din cadrul Facultății de Litere a Universității Tehnice din Cluj-Napoca îl are ca autor pe Matei Gâtlan (clasa a IX-a la Liceul Teoretic „Al. Vlahuță, București).

Doi autori maramureșeni semnează poemul lunii: Vasile Igna și Ștefan Jurcă.

Revista este ilustrată cu creațiile Dalinei Bădescu, artistă care, așa cum afirmă Pavel Șușară într-o consistentă cronică plastică, „refuză să se conformeze urgențelor actualității și să recompenseze privirea doar printr-un spectacol de consum imediat”. Tot ei îi este dedicat și eseul „Daphnis și Chloe la Baia Mare” al lui Ion Papuc.

„Poem întru slava piciorului” de Ilarie Voronca, în traducerea din limba franceză a lui Horia Bădescu este propunerea pentru pagina dedicată traducerilor.

Revista noastră poate fi găsită în librăriile Cărturești din întreaga țară.

Comunicat de presă

Miercuri, 25 iunie 2025, în cadrul festivității organizate de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, Dana Buzura-Gagniuc, managerul Revistei de Cultură „Nord Literar”, a fost distinsă cu Premiul „Marian Papahagi”, pentru volumul „Buzura la Berința. Locul de unde n-a plecat niciodată”, publicat la Editura Școala Ardeleană în toamna anului 2024.

Premiul a fost acordat ex aequo (alături de Ioana Pavel, „Canonul (im)perfecțiunilor”, Casa Cărții de Știință) în cadrul secțiunii Cartea anului – Debut, iar această recunoaștere prestigioasă oferă autoarei dreptul de a deveni membră a Uniunii Scriitorilor din România, fără a mai fi necesare etapele preliminare de selecție.

Volumul „Buzura la Berința”, o lucrare cu profundă încărcătură afectivă și literară, a fost remarcat de critica de specialitate încă de la apariție și a mai fost recompensat, în noiembrie 2024, cu Premiul pentru Proză la cea de-a 42-a ediție a Festivalului Național de Proză „Saloanele Liviu Rebreanu”.

Premiul primit o așază pe Dana Buzura-Gagniuc într-o companie literară de elită, alături de alți mari scriitori maramureșeni premiați, de-a lungul timpului, pentru debut: Ioan Es. Pop, Ioan Burnar, Gheorghe Pârja, Adrian Oțoiu și Tatiana Dragomir.

Evenimentul de la Cluj a celebrat și alte voci importante ale literaturii române actuale. Printre laureați se numără:

• Ruxandra Cesereanu, premiul „Liviu Rebreanu” pentru proză;
• Florentin Popa și Olimpiu Nușfelean, premiul „A.E. Baconsky” pentru poezie (ex aequo);
• Andrei Doboș, premiul „Liviu Petrescu” pentru eseu și critică literară;
• Roxana-Ema Dreve, premiul „Virgil Stanciu” pentru traducere;
• Tar Károly, premiul „Bálint Tibor” pentru literatură în limba maghiară.

Juriul, format din critici și scriitori consacrați – Constantina Raveca Buleu (președinte), Victor Cubleșan, Menuț Maximinian, Horea Poenar, Balázs Imre József și Karácsonyi Zsolt – a selectat cărțile care s-au remarcat prin originalitate, profunzime și stil literar autentic.

Premierea confirmă încă o dată rolul activ și prestigios al Revistei „Nord Literar” în peisajul cultural al Maramureșului și al literaturii române contemporane.

Brîndușa OANȚA

Iubitorii de literatură, și nu doar ei, pot găsi noul număr al revistei de cultură „Nord Literar” la o parte dintre chioșcurile de ziare din Baia Mare, precum și în librăriile Cărturești din întreaga țară.

Un cuprins bogat ca de fiecare dată, în care se regăsesc eseuri, cronici și recenzii, proză, poezie, restituiri și traduceri.

În eseul „Generații poetice”, Irina Petraș declară că nu crede în rupturi. Ion Papuc redă un episod tulburător care stă la baza înființării Facultății de Arte din cadrul Institutului Pedagogic din București.

Gheorghe Glodeanu aduce pe tapet preocuparea Ligiei Duruș pentru literatura inspirată de epoca totalitarismului românesc.

„Stăm pe adevăr și pe rătăcire” spune Delia Muntean, analizând critic romanul lui Dumitru Oprișor, „Singurătatea ajunge la toți”.

Daniela Sitar-Tăut se oprește asupra unui nou demers restitutiv, „Divorțul doamnei Dudu” de Camil Petrescu, afirmând că „puțini știu că spiritul său neliniștit a gravitat intens în jurul celei de-a șaptea arte”.

La pagina „Orfeu”, George Vulturescu vine cu un grupaj de poezii din cel mai nou volum al său, „Pinul lui Nietzsche”.

Ovidiu Pecican continuă, la pagina „Avalon”, cu un nou episod din „Un pretendent valah la Curțile Europei”.

O figură marcantă a istoriei și a filosofiei românești, Vasile Pârvan, care a legat o frumoasă prietenie cu ieudeanul Vasile Chindriș, la Berlin, este adusă în actualitate de Gheorghe Pârja. Stă mărturie corespondența celor doi, prezentată de autor în acest important material de restituiri. Într-un al doilea material, Gheorghe Pârja îl evocă pe Lucian Blaga din perspectiva influenței pe care Elena Daniello a avut-o asupra poetului.

Dana Buzura-Gagniuc prezintă actualitatea culturală, cuprinzând dialoguri cu studenții, lansări de carte și donație de carte și de reviste, iar Flaviu Claudiu Mihali punctează impresii de la Festivalul Internațional „Poezia la Iași”.

Doina Uricariu propune o consistentă cronică literară la volumul „Decalogul timpului meu” al Deliei Muntean, relevând „un echilibru nedezmințit al autoarei față de abordările postmoderne deformate de corectitudinea politică”.

Cel mai recent volum al lui Gheorghe Glodeanu, „Prolegomene la o istorie a diarismului românesc”, este prezentat de Mircea Popa.

Recenziile acestui număr aparțin lui Constantin Cubleșan, cu referire la cartea Cleopatrei Lorințiu  intitulată „Anii scurți”, și Ralucăi Hășmășan cu referire la volumul de versuri „Alte vremuri” de Gavril Ciuban.

În acest număr, se pot citi proză de Adrian Munteanu, poezie de Elena Ilash, Valeria Bilț, Gelu Dragoș, parodia lui Lucian Perța la poezia lui George Vulturescu și poemul lunii semnat de Elena Cărăușan.

Florica Bud prezintă activitatea Cenaclului Scriitorilor din Maramureș în materialul „Un cenaclu cu nume de județ”, iar Cristina Irian vorbește despre „Poezia tehnologică: o nouă estetică în era digitală”.

La pagina destinată traducerilor, Mariana și Valeriu Stancu ne prezintă un tânăr poet din Peru, Elí Urbina.

Acest număr al revistei este ilustrat cu lucrări din creația artistei plastice Mihaela Ganța.

Comunicat apariție nr. 264

Ediția 2024 a concursului „Cărțile anului” (volume publicate în perioada octombrie 2023 – octombrie 2024), organizat de Revista de Cultură „Nord Literar” (manager Dana Gagniuc – Buzura), în parteneriat cu Reprezentanța Maramureș a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România s-a desfășurat vineri, 11 octombrie 2024.
Au intrat în competiție peste 40 de volume, acoperind diverse genuri și domenii ale literaturii: proză, poezie, critică literară, critică de film, carte de istorie, carte didactică.

Evenimentul a debutat cu festivitatea de acordare de către președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel-Ovidiu Bogdan, a titlului de „Cetățean de Onoare al județului Maramureș” cunoscutului scriitor Vasile Igna (născut la 04 martie 1944), originar din Ardusat.
Cuvinte emoționante, de înaltă apreciere, despre scriitorul Vasile Igna, despre opera și activitatea sa culturală de peste 60 de ani au rostit conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, prof. dr. Delia Muntean și Ionel-Ovidiu Bogdan.
Au participat la acest eveniment numeroase personalități ale Maramureșului, oameni de cultură, invitați și iubitori ai cărții.
Discursul de acceptare al titlului de Cetățean de Onoare al Maramureșului, încărcat de emoție și sinceritate, rostit de scriitorul Vasile Igna, a amplificat încărcătura solemnă a evenimentului.

Partea a doua a întâlnirii a fost dedicată acordării premiilor „Cărțile anului”.
Juriul format din Vasile Igna – președinte (membru al Uniunii Scriitorilor din România, scriitor), prof. dr. Delia Muntean (membru al Uniunii Scriitorilor din România, critic literar), lector. dr. Raluca Giurgiulescu (lector la Centrul Universitar Nord, critic literar), conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea (membru al Uniunii Scriitorilor din România, poet) și Gheorghe Pârja (membru al Uniunii Scriitorilor din România, poet și jurnalist) a acordat următoarele premii.
1. Premiul „Cartea anului” a fost obținut de volumul aniversar „70 de ani de teatru în Baia Mare. O istorie în cuvinte și imagini”, coordonat de Radu Macrinici, Oltița Cîntec, Mihai Vălu și Ana Liliana Ilea;
2. Premiul pentru proză – Valeria Bilț, pentru volumul „Blestemat a fi oricare”;
3. Premiul pentru istorie literară – Gheorghe Glodeanu, pentru volumele „Istoria prozei fantastice românești” și „Fascinația lumilor fantastice”;
4. Premiul pentru critică literară – Terezia Filip, pentru volumul „Orbita epicului”;
5. Premiul pentru traduceri – Daniela Sitar-Tăut pentru volumul, „Contele de Chanteleine” (autor: Jules Verne);
6. Premiul pentru poezie – Ion Mariș, pentru volumul „Re_semnat”;
7. Premiul pentru monografie – Dorin Ștef, pentru volumul „Gârdani 600 de ani de atestare documentară”;
8. Premiul „Augustin Cozmuța” – Săluc Horvat, pentru volumul „Eminescu în memoria timpului”;
9. Premiul pentru istorie – Dorel Michiș, pentru volumul „Baia Mare – file din istoria bisericească a ultimului secol”;
10. Premiu pentru critică de film – Nicolae Weisz, pentru volumul „Cronici cronice și acute. Ecran Netflix”;
11. Premiul pentru restituiri – Ana Olos, pentru volumul „La povești în căsuca de paie. Mihai Olos visând la orașul-sat universal”;
12. Premiul pentru concept editorial inedit – Marian Ilea și Mircea Bochiș, pentru volumul „I se spunea Armeanul”;
13. Premiul pentru etnografie – Pamfil Bilțiu și Maria Bilțiu, pentru volumul „O istorie a obiceiurilor tradiționale și a teatrului popular din județul Maramureș în imagini”;
14. Premiul pentru interviu – Ramona-Ioana Pop, pentru volumul „Amintiri de MINAUR”;
15. Mențiune – Flaviu Claudiu Mihali, pentru volumul „Dezagregare”;
16. Mențiune – Ciprian Coc, pentru volumul „Orele regelui la Băiuț”;
17. Mențiune – Marian Hotca, pentru volumul „Teste de gramatică rezolvate pentru pregătirea examenelor de titularizare și definitivat pentru învățământul primar”.

Felicitări organizatorilor concursului „Cărțile anului”, felicitări și „La mulți ani cu sănătate”  proaspătului „Cetățean de Onoare al Maramureșului”, dl. Vasile Igna, felicitări tuturor premiaților!

Brîndușa Oanță

Un eveniment cultural deosebit va avea loc Vineri, 08 martie 2024, ora 12:00, la Centrul Cultural Sighetu Marmației. Ineditul eveniment este de fapt un dialog între cititori, scriitori maramureșeni și Vasile Eugen Barz, poet și director fondator al revistei de cultură „LITTERA NOVA” din Spania.

La evenimentul organizat de Centrul Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” în colaborare cu Revista „Nord Literar”, reprezentanța Maramureș a Uniunii Scriitorilor din România – filiala Cluj și Biblioteca județeană „Petre Dulfu” Baia Mare participă Dana Gagniuc – Buzura, Delia Munteanu, Gheorghe Pârja și Nicolae Scheianu.

Cu această ocazie se va lansa și cel mai recent număr al publicației „Littera Nova”.

Salut, Sighet!