Primii evrei au sosit în localitate în secolul al XVIII-lea. Astfel, în anul 1728, în Săpânța trăiau trei familii evreiești, însumând 13 suflete. În anul 1840 numărul evreilor crește considerabil, ajungând la cifre de 291 suflete, reprezentând aproape 30% din totalul populației. Anul 1910 consemnează numărul cel mai mare, 1134 de suflete. La ultimul recensământ înainte de deportare, anul 1941, în Săpânța trăiau 920 de evrei.

Evreii numeau localitatea Spinka. Majoritatea acestora erau agricultori, muncitori forestieri sau mici negustori. Existau și câteva cazuri de evrei înstăriți, proprietari de terenuri și păduri, precum și comercianți de vite, produse agricole și lemn.

Prima sinagogă din localitate a fost construită la începutul anilor 1800. În anul 1870 s-a stabilit aici Iosef Meir Weisz, întemeietorul influentei curți hasidice Spinka și unul dintre cei mai cunoscuți rabini hasizi ai timpului său. Astăzi, centrul mișcării hasidice Spinka se află în orașul Bnei Brak din Israel.

Ultimul rabin al comunității din Săpânța a fost Herman Tzvi Kahan, care a fost ucis în Holocaust.

La sfârșitul lunii aprilie 1944, autoritățile maghiare au adunat membrii comunității evreiești în Sinagoga Mare din localitate, de unde au fost duși ulterior în ghetoul din Teceu Mare. La sfârșitul lunii mai, aceștia au fost deportați în lagărul de exterminare de la Auschwitz-Birkenau.

După război, în Săpânța s-au întors aproximativ 50 de supraviețuitori. La recensământul din 1947, în sat trăiau 130 de evrei, însă majoritatea au părăsit localitatea la scurt timp după aceea.

Osemintele primului rabin de Spinka au fost strămutate ulterior în Israel și înhumate la Petah Tikva. În prezent, în Săpânța nu mai trăiește niciun evreu.

Cotos Robert – președinte Asociația Maramures Heritage
Baia Mare, Maramures, Romania
Web: www.regiomm.ro

Primii evrei s-au stabilit în Botiza la sfârșitul secolului al XVIII-lea, sosind din Galiția. În anul 1840, în sat trăiau doar zece evrei. Peste patruzeci de ani, numărul lor a ajuns la 59, iar în 1910 au fost consemnate 213 persoane care s-au declarat evrei. După Primul Război Mondial, numărul evreilor începe să scadă, astfel că la recensământul din 1941 în Botiza mai trăiau 117 evrei.

Comunitatea a fost arondată inițial celei din Sighet, ulterior fiind trecută în subordinea comunității din Dragomirești. Evreii din Botiza dispuneau de o casă de rugăciuni, o baie rituală și chiar de un haham propriu.
Majoritatea membrilor comunității erau negustori și se ocupau cu exploatarea lemnului. Limba maternă a evreilor de aici era idiș.
Mordechai Leichter, conducător al organizației Mizrachi din Transilvania, s-a născut în Botiza. În anul 1933, acesta s-a stabilit în localitatea Rehovot, astăzi în Israel.

În aprilie 1944, jandarmeria maghiară i-a deportat pe evreii din Botiza în ghetoul din Dragomirești, de unde au fost duși în gara din Vișeu de Sus. La 19 mai 1944, aceștia au fost îmbarcați în trenurile care aveau ca destinație lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau.
După război, în Botiza s-au întors 28 de evrei, însă majoritatea au părăsit ulterior localitatea, stabilindu-se în Israel. Astăzi, în comuna Botiza nu mai trăiesc evrei.

Cotos Robert – president Asociatia Maramures Heritage
Baia Mare, Maramures county, Romania
Phone: +4 0740 58 92 08
Web: www.regiomm.ro

Miercuri, 22 octombrie 2025, la sala Radio din Sighetu Marmației, a fost prezentată – pentru a doua oară în municipiul nostru – unui public format în majoritate din elevi, o expoziție care conține secvențe din viața unor familii evreiești care au fost supuse tragediei Holocaustului și-a suferințelor generate de cel De-al Doilea Război Mondial.

Expoziția „Am învins” de fapt conectează trecutul violent cu prezentul sinuos și trage un semnal de alarmă în privința potențialelor pericole ale viitorului.

Persoanele din fotografiile expuse în cadrul expoziției au trăit și au conviețuit cu celelalte etnii în județul Maramureș dar discriminarea, intoleranța, ignoranța, fanatismul au condus la ororile din ultimul Război Mondial.

„Am învins” este un omagiu adus curajului și eroismului supraviețuitorilor Holocaustului, în aceste zile când au loc Zilele Europene ale Culturii Evreiești (European Days of Jewish Culture).

Au avut intervenții în cadrul acestui eveniment Ioana Popovici (Radio România Sighet), Mirela Buftea (a transmis mesajul primarului Sighetului), David Liberman (președinte Comunitatea Evreilor din Sighet), Marius Voinaghi (profesor la CNDV), Peninah Zilberman (președinte Fundația Tarbut), Robert Cotos (președinte Asociația Maramureș Heritage) și Ion Mariș (moderator – „Salut, Sighet!”).

Organizatorii expoziției: Fundația Tarbut și Asociația Maramureș Heritage.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 22.10.2025 – 21.11.2025.

Salut, Sighet!

Foto: Marius Voinaghi

Pe 17 octombrie 2025, de la ora 17:00, în Amfiteatrul Centrului Universitar Nord (str. dr. Victor Babeș nr. 62A, Baia Mare), va avea loc proiecția specială a filmului documentar „Nita & Zita”, realizat de regizoarea Marci Darling și produs de Bearcat Tango. Intrarea este liberă.

Acest eveniment are o semnificație aparte pentru comunitatea băimăreană: documentarul readuce acasă povestea surorilor Flora și Piroska Gellért, originare din Baia Mare, care au emigrat la începutul anilor 1920 și au devenit cunoscute pe scenele internaționale sub numele artistic Nita & Zita. De la începuturile lor modeste, până la a deveni figuri iconice ale scenei interbelice, surorile Gellért au fost adevărate pionere, inspirând generații de artiști prin originalitate și libertatea lor de expresie.

Filmul a fost distins și selectat în cadrul unor festivaluri de film internaționale prestigioase:

• Salem Film Fest 2024– selecție oficială,
• Santa Fe Film Festival 2024– selecție oficială,
• Nice International Film Festival 2024– selecție oficială,
• Julien Dubuque International Film Festival 2024– selecție oficială.
• Los Alamos Film & Culture Festival 2024– selecție oficială

Proiecția de la Baia Mare va fi cu atât mai specială prin prezența regizoarei și scenaristei Marci Darling, dar și a producătoarei Sharon Gillen, care vor împărtăși cu publicul experiențe și povești din culisele realizării documentarului.

Evenimentul este organizat de Asociația Maramureș Heritage, în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare – Facultatea de Litere.

Detalii eveniment:
Amfiteatrul Centrului Universitar Nord, Baia Mare; 17 octombrie 2025,  Ora 17:00.
Intrare liberă!

Pentru băimăreni, această proiecție este mai mult decât un simplu eveniment cultural: este un omagiu adus memoriei a două artiste curajoase care și-au purtat rădăcinile locale pe diferite scene ale lumii.

Cotos Robert – president Asociatia Maramures Heritage
Baia Mare, Maramures county, Romania
Web: www.regiomm.ro

Bursa Dr. Julius Morar (Mandel) a fost inființată în anul 2023, cu sprijinul familiei regretatului doctor, de către Asociația Maramureș Heritage.

Această bursă se adresează elevilor claselor VII – XI din cadrul unităților școlare maramureșene. Elevii trebuie să realizeze un proiect școlar având ca subiect moștenirea evreilor din localitățile lor sau alte subiecte care au legătura cu cultura evreilor din România (se punctează în plus dacă temele abordate au legătură cu județul Maramureș). La finalul anului școlar 2025-2026 se vor acorda trei burse, fiecare în valoare de 500 RON.

Cei interesați trebuie să trimită un e-mail la [email protected] cu titlul proiectului – nume elev – unitate școlară. Mai multe informații și detalii se pot obține la adresa de e-mail, menționată mai sus.

Proiectele realizate se vor trimite până în data de 15 mai 2026, pe adresa de e-mail [email protected], însoțite de o scrisoare de recomandare din partea unui profesor de la școala elevului/ei și poze de la prezentarea proiectului în fața clasei sau în cadrul unității de învățământ.

Beneficiarii acestei burse, vor fi aleși de către reprezentații familiei Dr. Julius Morar și președintele Asociației Maramureș Heritage.

Nu este o bursă socială și nici o bursă de merit! Scopul acestei burse este ca tinerii să descopere, cerceteze și să cunoască istoria și cultura evreilor maramureșeni.

Dr. Julius Morar (Mandel) s–a născut în Baia Mare la 22 iulie 1915. Părinții săi au fost Margit și Menhart Mandel.
Iubita și frumoasa lui soră mai mare, Buschke, a fost Miss Transilvania și s-a căsătorit cu doctorul Berkowitz din Satu Mare. Au avut un fiu, Tomi. Toți trei au murit la Auschwitz când Tomi avea doar opt ani.
Julius și fratele său mai mare, Artur, au urmat amândoi facultatea de medicină din Cluj, o raritate atunci pentru orice familie, mai ales evreiască. Artur a devenit medic obstetrician/ginecolog, în timp ce Julius a devenit medic internist specializat mai întâi în dermatologie și mai târziu în boli infecțioase. Ambii frați au fost în lagăre de muncă forțată. Din păcate, Artur a murit de tifos într-un astfel de lagăr.
Iulius s-a întors în Baia Mare după cel de-al Doilea Război Mondial, însă întreaga lui familie a fost ucisă. Începând cu curaj, lucru pe care l-a făcut în mod repetat de-a lungul vieții sale lungi, Julius s-a căsătorit cu Olga Matyas și au avut trei copii, George, Susan și Eva. În 1961 au emigrat în Israel, lăsând totul în urmă. Datorită generozității miraculoase a domnului Julius Steinberg,în 1965 au ajuns în SUA.
De-a lungul vieții sale, doctorul Morar, cu vocea sa profundă, integritatea, strălucirea și smerenia, i-a impresionat imediat pe toți pe care i-a întâlnit ca tzadik.

Cotos Robert – president Asociatia Maramures Heritage
Baia Mare, Maramures county, Romania
Web: www.regiomm.ro

Salut, Sighet!

Sursele evreiești menționează localitatea sub numele de Birsanov sau Birsanif. Primii evrei s-au stabilit în comună venind din zona Ocna Șugatag. În anul 1729, în Bârsana trăia o familie de evrei cu trei copii. Șase ani mai târziu, erau deja menționate trei familii, dintre care unii membri se ocupau cu agricultura, iar alții cu producerea pălincii.

Cel mai mare număr de locuitori evrei a fost înregistrat în anul 1910, când 510 persoane s-au declarat de religie mozaică. La recensământul din 1941, numărul acestora scăzuse la 393. Toți evreii au declarat idiș ca limbă maternă.

Comunitatea evreiască din Bârsana a fost înființată la mijlocul secolului al XIX-lea, perioadă în care a fost construită și sinagoga. La acel moment, baia rituală și cimitirul existau deja.

Un val semnificativ de emigrare a avut loc în anii 1920, când majoritatea evreilor din Bârsana au ales să plece în Statele Unite ale Americii.

În 1944, aproape toți bărbații evrei din localitate au fost înrolați în detașamentele de muncă forțată ale armatei maghiare. La sfârșitul lunii aprilie a aceluiași an, administrația maghiară i-a forțat pe evrei să se mute în ghetoul din Berbești. Ulterior, aceștia au fost deportați din gara Sighetu Marmației către lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau, unde majoritatea și-au pierdut viața, uciși de naziști.

După război, s-au întors puțini supraviețuitori, aproximativ 60 de persoane. Treptat, aceștia au emigrat. În anul 1992, în comuna Bârsana mai trăia un singur evreu, acesta fiind și ultimul haham din întreaga regiune.

Cotos Robert – president Asociatia Maramures Heritage
Baia Mare, Maramures county, Romania
Web: www.regiomm.ro

În 29 august 2024, de la ora 18:00, Asociația Maramureș Heritage așteaptă băimărenii pentru al treilea an consecutiv la un concert de muzică klezmer.

Concertul va avea loc în Sala de Spectacole a Colegiului de Artă din oraș, iar intrarea este liberă. În cadrul evenimentului vor concerta trei artiști de muzică klezmer din SUA, iar băimărenii vor avea ocazia să vadă și expoziția Am învins, povestea unor supraviețuitori ai Holocaustului.

Jeremiah Lockwood, unul dintre artiștii care ne vor vizita orașul, a răspuns la o serie de întrebări pentru organizatori.

Robert Cotos (RC): Cine este Jeremiah Lockwood?
Jeremiah Lockwood (JL): Sunt un muzician și un savant al muzicii evreiești, concentrându-mă pe khazones, muzica spirituală a evreilor vorbitori de idiș din Europa de Est. M-am născut în New York, într-o familie de muzicieni și cantori. Bunicul meu a fost un cantor minunat pe nume Jacob Konigsberg, care a avut o influență majoră asupra mea. Timp de mulți ani am condus o trupă numită The Sway Machinery, care se concentrează pe reinterpretarea muzicii cantoriale vechi. În ultimii ani, am lucrat cu cantori din comunitatea Hasidic din Brooklyn. Am scris despre munca acestora, am ajutat la realizarea concertelor și înregistrarea pieselor. De asemenea, sunt chitarist și am lucrat mulți ani cântând blues și alte tipuri de muzică tradițională americană.

RC: Cum de ești în turneu în Transilvania?
JL: Pentru mine, Transilvania este un loc foarte important, datorită tradițiilor muzicale profunde și a istoriei evreilor. Este locul în care s-a născut bunica mea și de unde provine o mare parte din familie.

RC: Cine sunt ceilalți doi artiști care vor urca cu tine pe scenă la concertul de la Baia Mare?
JL: Voi călători cu dragul meu prieten și fost vecin Jake Shulman-Ment, un violonist klezmer de renume mondial, care a trăit ani de zile în Transilvania și este specialist în stilurile mai vechi ale muzicii klezmer evreiești. Ni se va alătura prietena și colega noastră din Londra, Francesca Ter-Berg, o violoncelistă magistrală și muzician klezmer.

RC: De ce ai ales klezmer? Sau klezmer te-a ales pe tine?
JL: Nu m-aș numi muzician klezmer, deși iubesc klezmerul, în special stilurile regionale de muzică pe care le cântau muzicienii evrei când era o comunitate aici, în Transilvania. Sunt într-adevăr mai concentrat pe khazones, care este un fel de părinte sau frate mai mare pentru klezmer. Khazones este muzica cântată în sinagogi de către cantori. Klezmer este muzica cântată pentru nunți și într-o oarecare măsură, alte sărbători evreiești. Klezmer încorporează multe sunete și melodii din sinagogă.

RC: Este muzica klezmer din România diferită de cea din alte regiuni?
JL: Da, este! Există un întreg repertoriu de melodii evreiești din Transilvania care a fost păstrat după Holocaust de către muzicienii neevrei. Colegii mei sunt specialiști în acest repertoriu regional!

RC: Există audiență pentru muzica klezmer în România și SUA?
JL: Da. Muzica evreiască, în special klezmer, are urmăritori în întreaga lume. Deși știu mai puține despre scena muzicală din România, concertele klezmer din New York City au un public foarte numeros, care la final se lasă cu mult dans.

RC: Care este cântecul klezmer favorit al lui Jeremiah Lockwood, dacă există unul?
JL: Dacă este în regulă, voi oferi în schimb una dintre piesele mele cantonale preferate, L’olam Yehey Odom, cântată de un cantor contemporan pe nume Yoel Kohn, a cărui moștenire familială este din comunitatea Hasidică Satmar, o sectă care provine din Transilvania. Această compoziție este a lui Yehoshua Wider, care a fost și un Hasid Satmar născut în Transilvania. Această înregistrare este dintr-un concert pe care l-am realizat și am aranjat acompaniamentul cvartetului de coarde: Cantors’ concert: L’olom yehey odom | 31st JCF (youtube.com)

RC: Te rog să transmiți câteva cuvinte celor care așteaptă concertul vostru din 29 august.
JL: Suntem foarte încântați să venim la voi și să aducem muzica noastră în Baia Mare. Concertul va fi o experiență foarte emoționantă pentru mine, fiind aproape de locul unde locuia familia mea înainte de război. Mă aștept ca bucuria, tristețea și tandrețea din muzica pe care o vom cânta să se transmită tuturor celor care vor fi prezenți.

Robert Cotos
Președinte – Asociația Maramureș Heritage

Evreii îi spuneau localității Mosif. Primii evrei au sosit la începutul secolului XVII din Galiția. În anul 1920 au trăit cei mai mulți evrei în localitate, 1356 de suflete. La ultimul recensământ, cel din anul 1941, s-au declarat evrei 1067 de persoane. Toți evreii au declarat limba idiș ca limba maternă.

Marea majoritate a evreilor din Moisei erau agricultori, tăietori de lemne și muncitori la fabricile de cherestea. Însă, existau și câțiva comercianți de lemne sau fructe de pădure.

Comunitatea evreiească a luat ființă la începutul secolului XIX, când a fost construită și o sinagogă din lemn. Majoritatea evreilor erau hasizi de Vijnița. În sat existau mai multe asociații de studiere a Torei și altele cu caracter social.

Comunitatea a avut în perioada interbelică un rabin propriu în persoana lui Mose Meir Wiedmann. Ultimul rabin a fost Ițak Back, acesta a fost ucis în Holocaust.

La sfârșitul lunii aprilie din anul 1944, autoritățile maghiare (aflate sub ocupație nazistă) și cele naziste au închis evreii din Moisei în ghetoul din Vișeu de Sus. Țăranii de pe vale, din compasiune, și-au pus la dispoziție căruțele pentru a transporta copiii, femeile și bătrânii.
Evreii din Moisei au fost deportați în tabăra de exterminare Auschwitz-Birkenau în 19 și 25 mai. Majoritatea au fost uciși acolo. După război s-au întors aproximativ 180 de supraviețuitori, însă au emigrat cu toții până la începutul anilor 1980.

Azi în Moisei nu mai trăiesc evrei.

Cotos Robert – președinte Asociatia Maramures Heritage
Baia Mare, Maramures county, Romania

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” în parteneriat cu Fundația Freedom House România și în colaborare cu elevi și cadre didactice de la licee din Baia Mare și Sighetu Marmației, lansează o expoziție de benzi desenate cu povești de viață ale evreilor din județul Maramureș, din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

În urmă cu 80 de ani, în perioada 15 mai – 7 iunie 1944 de pe teritoriul Transilvaniei de Nord, anexată Regatului Ungariei prin Dictatul de la Viena (1940), 131.639 evrei au fost deportați la Auschwitz-Birkenau.

„Imagini din trecut. Holocaustul din Maramureș” este un proiect care ne apropie, prin intermediul benzilor desenate de experiențele trăite de evreii din Sighetu Marmației și Baia Mare în perioada Holocaustului din România și ne prezintă o istorie diferită a comunităților în care locuim; o istorie a celor persecutați, deportați, exterminați pentru că au fost/s-au născut ALTFEL.

Luni, 3 iunie 2024, de la ora 16:00, la Centrul de Afaceri Millenium, publicul larg este invitat la un dialog despre istorii locale, iar de la ora 17:30, în Piața Cetății, va fi inaugurată expoziția de bandă desenată, ilustrată de Octav Ungureanu, după un scenariu realizat de cercetători ai Institutului „Elie Wiesel” în colaborare cu elevi și cadre didactice de la Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Colegiul de Arte Baia Mare, Liceul Teoretic „Leőwey Klára” Sighetu Marmației.

Vor participa la dialog:
Ana Bărbulescu, cercetător științific la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
Robert Cotos, președinte Asociația Maramureș Heritage.
Reprezentanți ai elevilor și cadre didactice de la Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Colegiul de Arte Baia Mare.
Moderator: Cristina Guseth, director Fundația Freedom House România.

Accesul la eveniment este liber, gratuit, iar înscrierile se fac completând formularul de aici https://forms.gle/RAAsyxwvqrE6ePQN7

***
„Imagini din trecut. Holocaustul în România!” este o expoziție de bandă desenată realizată în cadrul proiectului cultural-educațional „Visualising The Past Through Graphic Novels. Prompting Local Involvement For Holocaust Remembrance In Romania” finanțat de Uniunea Europeană prin programul Citizenship, Equality, Rights, Values (CERV-2022-CITIZENS-REM), implementat de Institutul ,,Elie Wiesel” î̂n zece județe din România (Bihor, Botoșani, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Gorj, Maramureș, Prahova, Sibiu, Timișoara) cu sprijinul Fundației Freedom House România și a comunită ților locale.

Detalii despre proiect: https://www.inshr-ew.ro/portfolio-item/visualising-the-past- through-graphic-novels-holocaust-remembrance-in-romania-imagini-din-trecut.

Comunicat de presă

Lansarea cărții „Cei care te iau și te duc…”, scrisă de autoarea Meryl AIN din SUA, va avea loc la data de 27 noiembrie 2023, ora 13:00. Cartea a fost tradusă în limba română și tipărită la Editura Hasefer în anul 2023.

Vor lua cuvântul Peninah Zilberman – președinte Fundația Tarbut Sighet, Annamaria Hitter – inspector școlar general adjunct și Robert Cotos – președinte Asociația Maramureș Heritage, iar prin mesaj video ne va vorbi autoarea cărții, Meryl Ain.

Așteptăm publicul interesat în sala de conferință a Bibliotecii Județene Petre Dulfu din Baia Mare începând cu ora 13:00. În cadrul acestui eveniment cei interesați vor putea să achiziționeze cartea.

Meryl Ain este scriitoare, autoare, podcaster și profesoară. Romanul ei de debut, Cei care te iau și te duc…, a fost publicat în anul 2020. Continuarea sa, „Shadows We Carry”, a fost publicată în aprilie 2023. Articolele și eseurile ei au apărut în Huffington Post, The New York Jewish Week, The New York Times, Newsday și alte publicații. Ea este gazda podcastului „People of the Book”.

Este mândră să fie atât profesoară de carieră, cât și studentă la istorie. Ea a lucrat și ca administrator de școală.

„Cei care te iau și te duc…” este rezultatul căutării ei de-a lungul vieții de a afla mai multe despre Holocaust, o sete care a fost declanșată pentru prima dată de citirea Jurnalului Annei Frank în clasa a șasea.

În timp ce preda istoria în liceu, ea și-a prezentat elevilor studiul Holocaustului. În același timp, ea a dezvoltat o fascinație de durată pentru predarea și cercetarea cazului Julius și Ethel Rosenberg, personajele cărții.

Comunicat de presă