Miercuri, 4 octombrie 2023, la ora 15:30 la sala Radio din Sighetu Marmației (str. Plevnei, nr. 8), a fost prezentată unui numeros public o expoziție unică în peisajul maramureșean. Expoziția „Am învins” este despre trecut, prezent și viitor, persoanele din fotografiile expuse în cadrul acesteia fiind originare din județul Maramureș.

„Am învins” este un omagiu adus curajului și eroismului supraviețuitorilor Holocaustului.

Organizatorii expoziției sunt Fundația Tarbut și Asociația Maramureș Heritage.

Mai jos este materialul video filmat la vernisajul expoziției:

Foto & video: dr. Sorin Markus

Expoziția „Vecinii mei, evreii” se mai poate vizita doar până duminică, 09.10.22 – ora 17.

Pe parcursul celor trei săptămâni, în care expoziția „Vecinii mei, evreii” a fost găzduită de către Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», sute de băimăreni, tineri și bătrâni deopotrivă, au putut vedea fotografiile, picturile și obiectele de cult ce au aparținut unor evrei din Baia Mare.

Expoziția mai poate fi vizitată până duminică, 09.10.2022, inclusiv. Vecinii mei, evreii își va lua rămas-bun de la băimăreni în ziua în care România comemorează victimele Holocaustului la nivel național.

Asociația Maramureș Heritage mulțumește Ambasadei Franței din România, Institutului Cultural Francez din România, Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», galeriei Várvédő, fundației Tarbut din Sighet, ISJ Maramureș și tuturor celor care ne-au oferit sprijin în implementarea acestei expoziții.
Timp de trei săptămâni, orașul Baia Mare și-a adus aminte de evreii deportați.

Președinte Asociația Maramureș Heritage,
Cotos Robert

În anul 1746 în Sarasău trăiau două familii evreiești, numărul evreilor fiind de șapte persoane. În anul 1840 în localitate trăiau deja 49 de evrei, iar în 1920 numărul evreilor a ajuns la 298 de persoane. La ultimul recensământ înainte de deportare, cel din 1941, evreii din Sarasău numărau 161 de persoane.

Majoritatea evreilor din localitate se ocupa cu exploatarea și prelucrarea lemnului, dar se regăseau și agricultori și negustori.

La mijlocul secolului XIX au ridict o sinagogă din lemn și au construit baia rituală. Tot în această perioadă s-a înființat și cimitirul. Evreii din Sarasău aparțineau comunității de rit ortodox din Sighet.

După primul război mondial mulți evrei din Sarasău s-au mutat în Sighet sau au luat calea emigrării, în special spre SUA.

Toți evreii din Sarasău aveau ca limbă maternă, limba idiș.

În 1944 ocupanții germani și jandarmii maghiari i-au strâns pe evreii din localitate și i-au dus în ghetoul din Slatina. Aceștia au fost deportați de aici în data de 23 mai. Majoritatea au fost uciși în lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau.

După război în localitatea Sarasău nu s-au mai regăsit evrei.

Cotos Robert – president Asociația Maramureș Heritage
Baia Mare, Maramureș county, Romania
Phone: +4 0740 58 92 08
Web: www.regiomm.ro

În anul 1784 în localitatea Strâmtura locuia o singură familie de evrei cu doi copii. Această familie se ocupa cu realizarea pălincii. În sursele evreiești localitatea este cunoscută sub numele Strimtere.
Majoritatea evreilor de aici purtau numele de Stern. În 1880 populația evreiească număra 194 de persoane, iar în 1920 a ajuns la 409.
Evreii de aici se ocupatu cu agricultura, oieritul, exploatarea și prelucrarea lemnului. Cașul de oaie coșer din Strâmtura era renumit și apreciat în toată țara.
Pe la sfârștiul secolului XIX comunitatea evreiească și-a construit sinagoga, s-a înființat Hevra Kadișa, în timp ce baia rituală existase anterior acestora.

Primul rabin sin Strâmtura a fost Moșe Kiszelnik. Acesta a înființat o ieșivă unde existau 60 de bahuri. Rabinul a fost ucis în Holocaust.
În mai 1944 evreii din Strâmtura au fost duși în ghetoul din Dragomirești, de aici au mers pe jos în Vișeu de Sus iar de acolo au fost urcați în trenuri spre Auschwitz.
Majoritatea evreilor din Strâmtura au fost uciși în Holocaust. Cei puțini care au supraviețuit s-au întors în comună, dar la scurt timp au emigrat.
Azi în localitate există un cimitir evreiesc care amintește oamenilor de comunitatea ce a locuit aici cândva.

Robert COTOS
președinte Asociația Maramureș Heritage
web: www.regiomm.ro

Primii evrei au sosit pe la mijlocul secolului XIX. În 1869 în Baia Sprie trăiau doar 31 de evrei, în 1910  268 de persoane s-au declarat evrei, iar la recensământul din 1941 din 4292 de locuitori s-au declarat evrei 309 persoane.

Comunitatea de aici era arondată celei din Baia Mare. Sinagoga a fost construită între anii 1909-1910. Meir Nadler a servit ca rabin, învățător și daian până în 1937.

Evreii din oraș lucrau în minerit și în industria hotelieră. La momentul acela Baia Sprie era o stațiune balneară îndrăgită. Însă, regăsim evrei și printre funcționarii publici, agenți comerciali sau în industria lemnului.

Ernő Zakariás a fost cel mai important președinte al comunității din Baia Sprie. Activitatea sionistă era aproape inexistentă.

Ultimul rabin a comunității a fost Perec Tuvja Strohli. Acesta a fost deportat și ucis în Auschwitz.

Cel mai important evreu din Baia Sprie este Adolf Boros, proprietar de tipografie în Satu Mare și conducător al comunității status quo ante din oraș.

Evreii de aici au fost duși în ghetoul de pe Valea Borcutului, iar în luna iunie 1944 au fost urcați în trenuri și duși în Auschwitz. Aici majoritatea dintre ei au fost uciși de cum au pășit pe peron.

După Holocaust s-au întors puțini supraviețuitori. Dacă în 1947 s-au declarat evrei 80 de persoane, în anul 2002 mai trăia un singur evreu în oraș.

Asociația Maramureș Heritage