Romanian Science Festival revine cu cea de-a doua ediție la Sighetu Marmației

Peste 200 de elevi, profesori și studenți din Sighetu Marmației și împrejurimi pregătesc un festival de științe în Parcul Central pe data de 17 septembrie 2023!

Elevii și studenții din Sighetu Marmației lucrează de trei săptămâni în mediul online alături de profesorii lor coordonatori și un grup de oameni de știință și profesioniști din diaspora academică și din țară pentru a construi ateliere științifice la care publicul va putea asista și participa pe data de 17 septembrie 2023 începând cu ora 11:00.

Evenimentul va găzdui peste 100 de experimente, prezentări și discuții științifice, dar și un atelier și o expoziție interactivă de știință și artă pentru cei care îndrăznesc să își exprime creativitatea artistică prin intermediul disciplinelor exacte. Scopul său este să promoveze educația științelor prin metode non-formale, și să creeze o punte de legătură între diaspora academică și contextul educațional actual din România.

Pe 17 septembrie 2023 curioșii de toate vârstele sunt așteptați la următoarele evenimente.

Orele 11:00-16:00, Parcul Central Sighetu Marmației
Târg de Științe cu experimente și prezentări interactive din toate domeniilor STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) alături de elevi, profesori și oameni de știință

Orele 11:00-16:00, Cinema Mara, Sighetu Marmației
RSF Talks – prezentări ale oamenilor de știință pe diferite teme științifice din literatura de specialitate explicate pe înțelesul tuturor

Orele 13:00-21:00, Casa din Vale, Breb
Știință și Artă – Expoziție și atelier de creație pe tema științei alături de artistul român, stabilit în Oxford, Marea Britanie – Daniel Bălănescu, urmate de o discuție interactivă alături de mentorii RSF și artistul Daniel Bălănescu – „Dialog între Știință și Artă: când imaginația devine realitate” pe scena din incinta Casa din Vale la care publicul poate asista și participa activ

Lista mentorilor RSF pe care publicul îi va putea întâlni la festival este: Emeric Claudiu ARDELEAN – Masterand în Chimie, Universitatea Oxford, Marea Britanie, Daniel BĂLĂNESCU – Artist Vizual, Oxford, Marea Britanie, Iuliana BLEDEA – Data Scientist și Specialist în Neuroștiințe cu Inteligență Artificială, UCL, Marea Britanie, Matei BUCUR – Specialist în Informatică și Inteligență Artificială, Universitatea Twente și Microsoft Olanda alumnus, Antonia DUMITREAN – Medicină Generală, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, Cristian IGNAT – Data Scientist, Steelcase, Cluj-Napoca și Absolvent în Astrofizică UCL, Marea Britanie, Zsolt KRUK – Student Masterand în Inteligență Artificială, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, Oana LANG – Cercetător postdoctoral în Matematică, Imperial College London, Marea Britanie, Bayar MENZAT – Cercetător în Computational Biology, Etcembly și doctor în Neuroștiințe, Universitatea Oxford, Marea Britanie, Emanuel MORARU – Spacecraft Stress Engineer, AKKODIS România, Silviu PONTOȘ – Student la Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică, Universitatea Politehnica București, Adrian REDNIC – student Medicină Generală, Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș, Timișoara, Ana REDNIC – Doctorand în Robotică, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Denisa RIMOCEA – Masterand Biotehnologie Moleculară, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, Vlad ROBU – Masterand în Matematică, Humboldt Universität zu Berlin, Germania, Damian STAN – Specialist în Biochimie, Universitatea Aberdeen, Marea Britanie, Alina VIZIREANU – geospatial manager, Milton Keynes City Council, Marea Britanie, Elena ZAMFIR – Cercetător Postdoctoral în Computational Neuroscience, Champalimaud Centre for the Unknown, Lisabona, Portugalia.

Evenimentele din Sighetu Marmației și Breb sunt coordonate de către o echipă de elevi de la Colegiul Național „Dragoș – Vodă”, formată din Antonia Dumitreanu, Nicoleta Giurgiu, Szekely Mirjam, Blanka Brânzeaniuc, Diana Petrețchi, Bianca Pop și Silviu Pontoș. Cei șapte lucrează alături de organizatorii RSF Maramureș, Iuliana Bledea și Angel Tivodar, pentru a construi acest festival.

Organizatoarea RSF Maramureș, Iuliana Bledea, declară: „Din experiența edițiilor anterioare am văzut cât de mare este nevoia de implementare a unor astfel de activități în țara noastră. Tinerii din România duc lipsă de perspectiva practică a științei, dar așteaptă cu nerăbdare posibilitatea să o descopere. Ei își doresc să învețe, dar, în mod special, prin metode practice și inovatoare care să le stârnească curiozitatea și dorința de explorare. De la un an la altul, numărul voluntarilor experimentatori în cadrul RSF s-a dublat, semn că promovarea acestor practici în rândul copiilor dă roade. Tinerii îndrăznesc să-și facă curaj să se apropie de știință și ajung să se îndrăgostească de ea. Scopul nostru este să le oferim elevilor, în special cei din mediul urban mic și rural, modele de succes și experiențe inedite care să-i determine să-și pună și mai multe întrebări despre lumea care îi înconjoară. Anul acesta suntem, în mod special, bucuroși că am reușit să punem un mai mare accept pe interdisciplinaritatea științei, și să o aducem într-un dialog cu arta în cadrul evenimentului despre Știință și Artă din Breb, dar și prin intermediul mai multor ateliere de creație ale târgurilor de știință din Baia Mare și Sighetu Marmației.”

Intrarea la toate activitățile Romanian Science Festival este liberă.

Despre Romanian Science Festival
Romanian Science Festival, organizat sub egida Asociația Diaspora Locală, este primul festival naţional de ştiinţe din România. Această iniţiativă s-a născut din dorinţa de a implica cercetătorii şi studenţii români din diaspora în sistemul de educaţie din România cu scopul de a atrage elevii spre disciplinele ştiinţifice. Comunitatea mentorilor RSF este formată din peste 150 de mentori care sunt studenţi, cercetători şi profesionişti români din diaspora academică și din țară. Ei se implică în diferite activităţi ale Romanian Science Festival, începând cu târgurile de ştiinţă în aer liber, și până la webinarii, vizite la clasele și concursuri educative. De la lansare în 2019, Romanian Science Festival a adus ştiinţa în peste 150 de şcoli din România şi au ajuns la peste 100.000 de elevi. În 2022, Romanian Science Festival a fost premiat la Berlin de către Fundația Falling Wall în urma unei selecții dintre peste 1300 de inițiative de promovare a științelor din întreaga lume.

Festivalul nu ar fi fost posibil fără implicarea:

Sponsorilor Naționali: Romanian American Foundation, Linde, Fundația Autonom, Fundația Bosch România, Stonesoup Tech
Sponsorilor Locali: Ensemble Software, Ramira, Gytral, Inside Media, Universal Alloy Corporation, Bistro Montana, Granell, Cofetăria Drexana, Cofetăria Savoarea, Filara Biomed, Casa lu’ Dochia Breb
Partenerilor: Primăria Municipiului Sighetu Marmației, Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, Asociația Culturală Casa din Vale Breb, Colegiul Național „Dragoș – Vodă”, Colegiul Național Pedagogic Regele Ferdinand, Universitatea Babeș Bolyai Extensia Sighetu Marmației, Școala Gimnazială „George Coșbuc” Sighetu Marmației, Liceul Tehnologic Marmația, Centrul Cultural Sighetu Marmației, Liceul Pedagogic Taras Sevcenko, Școala cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice Sighetu Marmației, Școala de Arte „Gheorghe Chivu” Sighetu Marmației, Crucea Roșie, Planetariul din Baia Mare, Muzeul Județean de Mineralogie Victor Gorduza Baia Mare, Echipa de Robotică Alpha-88, Echipa de Robotică Tech-X, Astroclubul SARM Sighet, Gringo Pictures, Sighet FM și Sighet TV.

Comunicat de presă




Educația media îi va “deștepta” pe CNDV-iști!

Cristina Lupu, director de programe la Centrul pentru Jurnalism Independent București (CJI), mentorul echipei de profesori de la Colegiul Național „Dragoș Vodă”, a fost prezentă la Sighet, joi și vineri, 01-02 noiembrie 2018 și, împeună cu elevii CNDV – iști selectați, a “inaugurat”…. Laboratorul de educație și cultură media.

Deși foarte presată de timp și “încărcată” la maximum cu activitățile pe care le coordonează, Cristina Lupu și-a făcut timp pentru a-mi răspunde la câteva întrebări:

Brîndușa Oanță (BO): Ce-ți vine-n minte când te gândești la Sighet/ Maramureș?
Cristina Lupu (CL): E a doua oară dar, de fapt, aș putea să spun că, pentru mine e prima dată când vin la Sighet. Data trecută, am fost așa, în goana unei mașini și-am traversat orașul și n-am apucat să văd foarte multe. Nu că acum aș fi apucat, dar am beneficiat de oarece introducere în oraș și consultanță, și cred că asta crește foarte mult calitatea experienței.

În momentul în care zici Sighet, într-o primă fază, zici Memorial (încă n-am apucat să ajung acolo, dar încerc să-mi fac curaj să ajung). Mi se pare că este una dintre experiențele pe care trebuie să ți le asumi, chit că nu-i ușoară. În același timp, când zici Sighet, zici un loc deosebit de frumos. Am avut și noroc de toamna asta generoasă, foarte caldă și foarte frumoasă, poți să vezi străduțele și oamenii, într-un ritm mai adecvat cu locul.

BO: Care sunt noutățile proiectului “Predau educația media” pe care CJI îl implementează împreună cu echipa de profesori de la CNDV?
CL: Proiectul a început în 2017 într-un moment în care noi ne gândeam cum să-i facem pe profesori să fie mai aproape de lumea în care sunt elevii lor. Și, ne-am imaginat proiectul acesta, care-și propune să învețe profesori cum să introducă “bucăți” de media, sau despre media, la materiile pe care le predau. Din perspectiva noastră, abordarea aceasta poate să meargă pe aproape orice materie, dar, pentru că suntem la început, o testăm doar pe câteva materii. Am făcut o analiză de programă școlară, și-am văzut unde se potrivesc lucrurile cel mai bine, pentru a nu fi un proces forțat, și a nu ne îndepărta de ceea ce trebuie să predea profesorul la clasă, ci am mers pe competențele pe care profesorii chiar trebuie să le dezvolte la copii. Și-am ales limba română, limba franceză, limba engleză, istorie și socio-umane. Așa că, în acest moment, la aproape doi ani de proiect, lucrăm cu 92 de profesori din 43 de orașe și, ajungem anul acesta, undeva la 12.000 de elevi.

După cum poate ai descoperit și tu deja, pentru multă lume este foarte neclar ce faceți voi la clasă. În general, când spui educație media, cei mai mulți se gândesc că-i învățam pe elevi să devină jurnaliști sau că le spunem că internetul e rău și că trebuie să nu mai stea pe rețele sociale sau, în cel mai bun caz, că vă învățăm cum să folosiți tehnologia la clasă. Durează un pic să putem explica cât de complex este demersul: că vorbiți despre legi și Constituție, despre bună guvernare, despre diferența dintre informație și opinie, despre cum ne alegem sursele și cum verificăm credibilitatea unei surse. Că discutați despre cum o informație se transformă în știre și de ce este important să fii informat, despre propagandă, despre dezinformare și despre fake news. Și că îi invățăm pe elevi care sunt drepturile și responsabilitățile în calitatea lor de creatori de conținut. Toate acestea se potrivesc cu obiective care există deja în programele școlare. Nouă, în momentul acesta, proiectul ne-a depășit așteptările, profesorii sunt mult mai entuziaști decât ne așteptam noi să fie. Bine, într-o primă fază sunt speriați, pentru că își dau seama că este foarte greu, profesorii care au venit în proiect n-au prea știut nici ei la ce să se aștepte. Se gândeau și ei că o să-nvețe ceva cu media, cu folosirea tehnologiei la clasă. Ei, și după săptămâna de școală de vară la care participă, își dau seama că s-au băgat într-un demers mult mai mare.

Pentru noi, să avem patru profesori din același liceu (Claudia Hotea, Crina Voinaghi, Brîndușa Oanță, Marius Voinaghi), aici, la Sighet, a fost o bucurie mare. Și este și o mare oportunitate: fiecare dintre profesorii implicați predă o materie diferită, dar au și clase comune, iar asta ne ajută pe noi să testăm modele de intervenție diferite.

BO: Ce așteptări/ rezultate realiste aveți în urma implementării acestui proiect?
CL: Pentru noi, un ciclu complet, în care să vedem rezultate pe care chiar să putem să le măsurăm, se întâmplă în momentul în care profesorul lucrează cu copiii din clasa a 9-a până în clasa a 12-a, pentru că poate să construiască treptat, prin informațiile pe care le oferă. Vrem ca acești copii să facă diferența între informație și opinie, să înțeleagă de ce e important să se informeze, să-și aleagă sursele de informație, să consume jurnalism de calitate. Să înțeleagă de ce e important să plătești pentru jurnalism, iar asta este o provocare nu doar pentru copii, avem o discuție și cu profesorii, cu adulții, să înțeleagă care este rolul jurnalismului în viața unei comunități și cum nu poate el să existe în afara implicării publicului. Într-un final, scopul nostru este ca acești adolescenți să fie cetățeni implicați, care gândesc cu capul lor și care iau decizii în cunoștință de cauză.

BO: Proiectul „Predau educație media” este implementat de către Centrul pentru Jurnalism Independent. Să le spunem cititorilor noștri în ce constă, de fapt, activitatea CJI-ului.
CL: Centrul pentru Jurnalism Independent împlinește anul viitor 25 de ani, suntem unul dintre cele mai vechi ONG-uri din România. Am fost înființați în momentul în care niște americani au venit și au zis: ce faceți voi aici nu este jurnalism și au pornit niște centre în mai multe țări din regiune, iar noi am fost unul dintre ele. Într-o primă fază am pregătit jurnaliști, după aceea am lucrat cu șefii lor, cu editorii lor, cu patronii lor. Am pregătit comunitatea jurnalistică. Apoi a apărut internetul și am ajuns la concluzia că trebuie să lucrăm și cu publicul, pentru că nu poți să ai conținut jurnalistic de calitate în absența publicului. Și așa am început să lucrăm și cu oamenii care nu sunt profesioniști în media.

BO: Care sunt resursele CJI-ului?
CL: În acest moment, echipa fixă a CJI-ului este reprezentată de patru oameni. Avem câțiva voluntari care ne ajută și care ne fac viața mai ușoară în momentele în care putem să-i folosim. Lucrăm, atunci când este cazul, și cu experți din anumite domenii. Avem câteva proiecte mari pe care le ducem și este, de multe ori o provocare să le implementăm în momentul în care se întâmplă activități în același timp, dar facem treaba asta de atât de mult timp, încât ne-a devenit o a doua natură. 

Donatorii sunt, în principal, donatori instituționali. Programul acesta, “Predau educație media”, este făcut în parteneriat cu Romanian-American Foundation care a acceptat pariul nostru că așa ar trebui predată educația media. Pe lângă RAF, Fundația Friedrich Naumann ne sprijină în organizarea unora dintre workshopurile pentru elevi, printre care și cele de acum de la Sighet. Iar, în ultima perioadă, am acceptat o nouă provocare – să convingem „oamenii obișnuiți” că este important să investească în educație și, de ce nu, în jurnalism, donând pentru proiectele noastre.

BO: Ți se pare că elevii zilelor noastre, impregnați de tehnologii ultra-sofisticate sunt receptivi și la valențele “pașnice” ale educației media?
CL: Copiii reacționează foarte bine. În unele momente, poate la început, plecăm de la ideea: ei, ce-o să ne-nvețe oameni aceștia, că noi știm, suntem deja acolo, le folosim, știm mai bine ca ei. La final, ajungem la concluzia că și noi și ei învățăm foarte multe despre cum funcționează media. Ei sunt foarte tehnologizați, în sensul că folosesc tehnologia constant. Dar, nu știu foarte multe lucruri despre tehnologia aceea, nu citește nimeni termenii și condițiile, așa că nu-și pun problema, ca și noi de altfel, ce înseamnă de fapt că un serviciu este gratis, care sunt datele personale pe care le dau despre ei rețelelor sociale, de exemplu. Mai mult, nu se gândesc la modul în care acestea pot să fie folosite la potențialul maxim, ca să nu fie doar un instrument de distracție, ci un instrument de creștere personală și, de ce nu, creștere comunitară.

BO: Joi și vineri te-ai întâlnit cu elevii sigheteni de la CNDV, în cadrul atelierelor de lucru. Cum i-ai simțit?
CL: Foarte-foarte mult mi-a plăcut. Pe lângă faptul că mi-a plăcut foarte tare colegiul, și atmosfera asta, de instituție relevantă pentru comunitate! Dar, să mă întorc la copii… copiii au fost extraordinar de faini! Și au rezistat, au realizat performanța de a sta tot seminarul, fără să înceapă să bată (prea tare) din picior. Ceea ce e mare lucru, pentru că noi „aruncăm” în ei cu foarte multe informații diferite și uneori destul de complexe și ne gândim că poate ar trebui s-o luăm mai ușor și să mergem cu pași mai mici, în sesiuni mai scurte, dar mereu avem ideea că dacă venim până la Sighet sau, dacă mergem până la Botoșani sau Dorohoi, sau Bistrița sau Satu-Mare unde avem noi cursuri, încercăm să folosim timpul cât de mult și cât de plin putem.

BO: Încotro se-ndreaptă tineretul?… Dar România?
CL: Tineretul se îndreaptă…. încă nu știu încotro se îndreaptă tineretul. Din câte văd, tineretul cu care lucrez eu, nu se-ndreaptă spre România. Vrea să plece mâncând pământul, pentru că tinerii au sentimentul că nu există foarte multe lucruri pentru ei aici, și, de multe ori, nici nu poți să-i contrazici. Se gândesc la burse, se gândesc la locuri în care să se simtă în siguranță, să se simtă respectați. Noi nu lucrăm doar cu elevi de la licee de elită, mulți dintre profesorii noștri predau la licee tehnologice, în comunități foarte mici și foarte sărace, așa că, mereu oscilăm între cele două realități. Acolo, de multe ori supraviețuirea de la o zi la alta este principala provocare a adolescenților. Copiii cu care lucrez îmi dau speranță că mai avem o șansă ca societate, dar tinerii nu au cum să fie cu mult mai buni decât sunt adulții, pentru că ei învață de la noi și, de foarte multe ori reușim să stricăm lucrurile foarte tare în ei. Pentru mine este uluitor să văd cum, în momentul în care lucrez cu cei mici, de clasa a 5-a și a 6-a, ei sunt plini de energie, și de întrebări și nu le e frică să vorbească, iar în momentul în care ajung să lucrez cu liceeni descopăr niște omuleți timorați de ideea: oare ce crede ăla despre mine? cum o fi dacă spun asta? da’, oare o să mă judece? da’, oare o să creadă că-s prost? dar, oare, o să se supere pe mine? Și cred că asta este o mare problemă a noastră, a adulților.

BO: Mulțumesc pentru interviu! Ne revedem în primăvară, la anul, în București, cu următoarea activitate pentru profesori!
CL: Ne vedem cu singurantă, și, tot la anul, ne vom vedea iar aici cu două noi seminarii pentru liceeni. Acum că am învățat drumul și am descoperit orașul, promit că ne vom întoarce mai des.

Proiectul ”Predau educație media! – Laboratorul de educație și cultură media”, realizat în parteneriat cu Romanian-American Foundation, urmărește să implementeze elemente de educație media în programele educaționale de liceu pentru disciplinele umaniste, pentru ca tinerii să înțeleagă și să respecte rolul media într-o societate democratică, să distingă informația de propagandă și să folosească responsabil rețelele sociale.

Puteți susține programele CJI cu o donație recurentă AICI

 

Brîndușa OANȚĂ

 




Centrul pentru Jurnalism Independent „descinde” la CNDV!

Cristina Lupu, fost reporter special la Evenimentul Zilei și specialist PR la o firmă de relații publice și comunicare, actualmente director de programe la Centrul pentru Jurnalism Independent București (CJI), mentorul echipei de profesori de la Colegiul Național „Dragoș Vodă” din Sighet, implicată într-un proiect de educație media ce se va desfășura pe parcursul a doi ani, va fi prezentă la Sighet, în perioada 01-02 noiembrie 2018, în cadrul primei etape a programului strategic ”Predau educație media! – Laboratorul de educație și cultură media”, etapă axată pe ateliere de lucru cu elevii CNDV-iști.

În așteptarea și pentru promovarea workshop-ului, câțiva elevi din grupul-țintă (Alin Tomoiagă, Bogdan Godja, Maria Voinaghi și Ioana Trifoi) au pregătit un prim exercițiu media – afișul (stânga sus) și materialul video de mai jos:

Proiectul ”Predau educație media! – Laboratorul de educație și cultură media”, realizat în parteneriat cu Romanian-American Foundation, urmărește să implementeze elemente de educație media în programele educaționale de liceu pentru disciplinele umaniste, pentru ca tinerii să înțeleagă și să respecte rolul media într-o societate democratică, să distingă informația de propagandă și să folosească responsabil rețelele sociale.

Brîndușa OANȚĂ