Numit manager al Spitalului Municipal Sighet în urmă cu un an de zile, economistul Dan Dunca și-a asumat o muncă dificilă, cu multe provocări. De-a lungul ultimilor ani, Spitalul a fost mereu un subiect fierbinte atât pentru clasa politică locală, dar mai ales pentru pacienții spitalului. Discuția foarte deschisă pe care o avem cu managerul spitalului, ar trebui să fie relevantă pentru cititorii noștri, ținând cont că Spitalul este un punct strategic pe harta socio-medicală a orașului și chiar a zonei… Maramureșului Istoric.

Salut, Sighet!: Domnule manager, ați fost o perioadă destul de îndelungată director de bancă. Cât de ușoară/ grea a fost trecerea în/ spre domeniul sănătății?
Dan Dunca: Nici nu știu dacă pot să spun că a fost ușor sau greu, dar sigur pot să spun că a fost interesant. Am întâlnit o problematică nouă, terminologii noi, o cultură organizațională nouă, complet diferită față de cea din sistemul bancar. A fost și este o provocare.

Salut, Sighet!: „Gura lumii” spune că Spitalul are cei mai mulți angajați dintre instituțiile bugetare din Sighet. Care este adevărul?
Dan Dunca: Numărul de angajați se situează în jurul cifrei de 850. La 30.06.2016 exista un număr de 848 salariați, iar la data de 30.06.2017 sunt 830 salariați. Este un colectiv mare fiind pe locul 3 în topul angajatorilor bugetari din municipiu, după Poliția de Frontieră și unitățile de învățământ.

Salut, Sighet!: Haideți să mai lămurim un aspect important. De unde primiți finanțare? Doar de la bugetul local sau există fonduri direcționate către Spitalul Sighet și de la Ministerul Sănătății?
Dan Dunca: În primul rând, trebuie menționat faptul că Spitalul Municipal Sighetu Marmației este un spital public local aflat în subordinea unității administrative teritoriale (Consiliul Local al municipiului), dar care este finanțat integral din venituri proprii și funcționează pe principiul autonomiei financiare.

Art. 190. – (1) din Legea 95/2006 actualizată, privind reforma în domeniul sănătății prevede: „Spitalele publice primesc, în completare, sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care vor fi utilizate numai pentru destinațiile pentru care au fost alocate…”

De la bugetul de stat se asigură: a) desfășurarea activităților cuprinse în programele naționale de sănătate; b) dotarea cu echipamente medicale, în condițiile legii; c) investiții legate de construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate în execuție; d) expertizarea, transformarea și consolidarea construcțiilor grav afectate de seisme și de alte cazuri de forță majoră; e) modernizarea, transformarea și extinderea construcțiilor existente, precum și efectuarea de reparații capitale; f) activități specifice unităților și instituțiilor cu rețea sanitară proprie; g) activități didactice și de cercetare fundamentală; h) alte cheltuieli curente și de capital.

Bugetele locale participă la finanțarea unor cheltuieli de administrare și funcționare, respectiv bunuri și servicii, investiții, reparații capitale, consolidare, extindere și modernizare, dotări cu echipamente medicale. Spitalele publice pot realiza și venituri suplimentare.

Cam acestea sunt prevederile legale. În cazul nostru, peste 90% din venituri se realizează în baza contractelor de prestări de servicii medicale încheiate cu Casa Județeană de Asigurări Sociale de Sănătate Maramureș. Sumele facturate și încasate sunt proporționale cu valoarea contractului cadru încheiat și cu prestările efectiv realizate.
De la bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății, primim finanțare tot în baza contractelor încheiate pentru serviciile medicale prestate în cadrul Programelor Naționale de Sănătate ce se derulează prin Ministerul Sănătății. Dar, în anul 2016 am primit și suma de 48.000 lei, tot de la bugetul de stat prin Ministerul Sănătății, pentru modernizarea Compartimentului de Primiri Urgențe, în baza unei solicitări de finanțare depuse de spital, și cu o cofinanțare de la bugetul local de 5.000 lei.

De la bugetul local se primesc anual finanțări conform prevederilor legale atât pentru investiții cât și pentru finanțarea unor cheltuieli de administrare și funcționare (plata utilităților, etc…). Veniturile suplimentare ce le realizează spitalul sunt, în principal, cele rezultate din prestări de servicii medicale la cerere (pentru persoanele care nu sunt asigurate sau nu apelează la statutul de asigurat în sistemul de sănătate), sponsorizări și donații, precum și venituri din închirierea unor spații.

În concluzie, putem spune că funcționăm aproape pe aceleași principii ca un agent economic, dar, opțional, putem primi finanțări și de la bugetul local sau bugetul de stat.

Salut, Sighet!: Care este nivelul finanțării Spitalului (procentual) din bugetul municipiului?
Dan Dunca: Pentru anul 2017 Spitalul Municipal a primit o finanțare de 1,72% din bugetul municipiului pentru investiții și bunuri și servicii.

Salut, Sighet!: Bănuim că fondurile alocate sunt insuficiente, cum de altfel se întâmplă și în alte domenii (cultură, educație, etc). Pentru un nivel rezonabil de finanțare, cu cât ar trebui plusate fondurile spre spital față de nivelul actual?
Dan Dunca: Este foarte greu de făcut o estimare. Mă refer la faptul că, pe lângă indicatorii cantitativi, mai intervin și cei calitativi. De exemplu, ar trebui să completăm dotarea cu aparatură medicală, dar, în același timp, putem vorbi și de înlocuirea celei existente cu alta, de ultimă generație. Mai trebuie avut în vedere stadiul avansat de degradare al clădirilor ce necesită resurse finaciare în vederea reparațiilor, dar, în același timp, putem să ne gândim la o relocare într-o clădire mai nouă, sau chiar construirea unui alt spital monobloc. Deci, variabilele sunt foarte multe pentru a face o estimare cât de cât pertinentă. Dacă ne gândim doar la o funcționare la nivelul celei existente, dar să ne permitem să ne achităm datoriile restante față de furnizori (cca. 4 milioane de lei) într-o perioadă de cca. 4 ani, ar trebui ca finanțarea lunară să crească cu cca. 175.000 lei – 200.000 lei.

Salut, Sighet!: Care sunt problemele mai sensibile cu care se confruntă spitalul (indiferent de natura lor)?
Dan Dunca: Lipsa medicilor pe anumite specializări, infrastructura învechită și degradată și, în unele cazuri, atitudinea personalului față de pacienți.

Cea mai mare problemă este că pe anumite specializări nu dispunem de un număr suficient de medici. Este vorba de medici de urgență fapt pentru care este din ce în ce mai greu să asigurăm permanența serviciului de gardă pe Compartimentul de Primiri Urgențe. La alte specializări avem un singur medic: neurologie, oftalmologie, oncologie, diabet și boli de nutriție, radiologie, pneumologie, anestezie și terapie intensivă. Acest lucru ne creează probleme în a asigura continuitatea activității secțiilor pe perioada concediilor de odihnă ale medicilor. Alte specializări la care am mai avea nevoie de medici sunt: psihiatrie, pediatrie, laborator de analize.

Salut, Sighet!: Ce credeți că ați îmbunătățit de când ați preluat conducerea Spitalului Sighet?
Dan Dunca: În primul rând, relația dintre echipa managerială și consiliul medical, relație care se bazează pe respect și colaborare. Cred că și unele aspecte ce vizează infrastructura spitalului, mă refer aici la câteva secții și compartimente reabilitate, igienizate și care, în final, sporesc confortul pacientului și, nu în ultimul rând, ridicarea suspendării temporare a activității compartimentului de anatomie patologică, prosectura (morga).

Salut, Sighet!: În ultima perioadă am avut câteva mesaje, nu tocmai pozitive, de la sigheteni, care vizau secția de oncologie, unde știm că doar un singur medic acoperă întreaga activitate. Cum apreciați că se desfășoară activitatea la oncologie?
Dan Dunca: Și în anul acesta, ca și în ultimii ani, datorită faptului că avem un singur medic oncolog, pe perioada cât acesta a fost plecat în concediu de odihnă, compartimentul de oncologie a fost închis, ocazie cu care s-a realizat igienizarea acestuia și unele reparații și modernizări. Existența compartimentului de oncologie în cadrul spitalului nostru este un avantaj pentru pacienții care necesită tratamente cu citostatice, aceștia nefiind obligați să facă deplasări în alte localități mai îndepărtate. Din păcate, existența unui singur medic specialist creează unele deficiențe în activitate, dar așteptăm ca peste doi ani să vină la post un alt medic care, în prezent, este rezident pe această specialitate.

Salut, Sighet!: Probabil știți, pe site-ul nostru au apărut unele articole critice la adresa Spitalului Sighet, asumate de către semnatari. Era vizat comportamentul nu tocmai “hipocratic” al unor medici. Ați fost sesizat în privința unor cazuri de discriminare în tratamentul bolnavilor pe criterii sociale, de vârstă, etc? Dacă da, ce măsuri ați luat?
Dan Dunca: Am avut o singură sesizare în scris formulată de pacient/aparținător față de modul de acțiune al medicului (diagnostic, tratament) și care, conform legislației, a fost cercetată de comisia de etică din cadrul spitalului. Nu am avut nicio sesizare din partea pacienților privind o eventuală discriminare pe criterii sociale, de vârstă, etnie, etc… doar sesizări datorită neînțelegerii de către pacienți a modului de funcționare a sistemului.

Salut, Sighet!: Cum poate proceda un bolnav nemulțumit de serviciile medicale ce i-au fost oferite?
Dan Dunca: În cazul în care pacientul consideră că i-au fost încălcate drepturile prevăzute în legislația specifică de către personalul medico – sanitar și auxiliar, poate depune o sesizare la registratura spitalului care va fi repartizată spre analiză consiliului etic din cadrul unității noastre.

Pentru fapte săvârșite cu vinovăție de medici, prin care se încalcă jurământul depus, legile și regulamentele specifice profesiei de medic, Codul Deontologic, deciziile obligatorii adoptate de Colegiul Medicilor din România, precum și orice altă faptă săvârșită în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care este de natură să prejudicieze onoarea și prestigiul profesiei sau a corpului profesional, pacienții se vor adresa Colegiului Medicilor.

În cazuri de malpraxis pacientul fie sesizează Comisia de Monitorizare și Competență Profesională pentru cazurile de malpraxis (organizate în cadrul DSP a fiecărui județ), fie sesizează direct instanța de judecată.

Salut, Sighet!: Care considerați că este secția cel mai bine pusă la punct din spital, din punct de vedere material, dar și al resurselor umane?
Dan Dunca: În prezent, în urma investițiilor recent efectuate, secția de Obstetrică – Ginecologie împreună cu cea de Neonatologie sunt cele mai bine puse la punct atât prin prisma infrastructurii (saloane, săli de operații și de tratament), cât și a personalului medico-sanitar.

Salut, Sighet!: Știm că în ultimii ani, datoriile spitalului s-au situat la un nivel destul de ridicat. Cât de mare este la această oră datoria spitalului, către cine, și cum se va „stinge”?
Dan Dunca: La 30.06.2017 Spitalul Sighet înregistrează datorii totale în sumă de 3.243.000 lei, față de 30.06.2016 când acestea se ridicau la 4.316.000 lei. Se observă o reducere a acestora, în contextul în care doar facturile de gaz în perioada octombrie 2016 – mai 2017 au fost în sumă de 1.200.287 lei, față de aceeași perioadă a anului precedent, când a fost doar de 902.000 lei. Deci, se poate observa că dacă nu aveam „norocul” de această iarnă grea, soldul datoriilor față de furnizori era și mai mic. Datoriile se înregistrează față de furnizorii de medicamente, materiale sanitare, utilități, dezinfectanți, materiale, etc.

După cum se observă, am început să reducem soldul datoriilor, în contextul în care am îmbunătățit hrana pacienților, am crescut valoarea achizițiilor lunare de medicamente, am alocat resurse financiare mai mari pentru dezinfectanți, am efectuat unele modernizări și igienizări pe secții și compartimente. Acest lucru a fost posibil datorită creșterii veniturilor și optimizării/ reducerii unor cheltuieli, proces care trebuie să fie continuu și care, în final, ar trebui să ne permită la un moment dat să „stingem” toate datoriile față de furnizori.

Salut, Sighet!: Relația cu Casa de Asigurări Maramureș este benefică spitalului? Sunt acreditate toate tipurile de servicii medicale?
Dan Dunca: Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Maramureș este reprezentantul în teritoriu al Casei Naționale de Asigurări Sociale de Sănătate, instituție prin care se asigură finanțarea spitalelor publice locale. Avem o relație bună cu această instituție, dar suntem parteneri de contract, deci ei vor să cumpere servicii cât mai ieftine/ puține, iar noi vrem să vindem cât mai scump și mai multe. Trebuie să găsim o soluție de mijloc. Atât spitalul cu secțiile și ambulatoriul, cât și laboratorul de analize sunt acreditate.

Salut, Sighet!: Ne permitem să vă semnalăm și diverse critici vis-a-vis de secția pediatrie în privința igienei și a confortului interior. Ați fost sesizat pe această direcție?
Dan Dunca: M-am autosesizat de la prima vizită pe secție, încă la preluarea mandatului, precum și la postările pe facebook făcute de unii părinți, fapt pentru care am solicitat primarului să convoace o ședință a Consiliului Local la Spitalul Municipal Sighetu Marmației. Ședința a avut loc în incinta secției de pediatrie și a participat majoritatea consilierilor.

S-a vizitat întreaga secție, inclusiv etajele abandonate (închise) datorită condițiilor improprii de cazare, și am prezentat proiectul de reabilitare al secției. Ca urmare, este cuprinsă în bugetul trimestrului III, suma de 1.163.000 lei pentru lucrările de reabilitare.

Lucrarea este publicată pe SEAP, în data de 17.07.2017 se închide procedura. Dacă nu vor exista eventuale contestații, până la sfârșitul lunii vor începe lucrările.

Salut, Sighet!: Vă mai solicităm un punct de vedere privind modul în care se desfășoară activitatea în zona „bugetară”. De ce uneori, așa ni s-a transmis, pacienții sunt tratați ca la… stat?
Dan Dunca: E greu de înțeles că aceeași persoană dimineața la stat tratează pacientul într-un anumit fel, iar după amiaza, într-un cabinet privat, are complet o altă atitudine, dar, din păcate, mai există astfel de cazuri, dar din ce în ce mai puține. Probabil diferența o face concurența, mai bine spus, lipsa concurenței pentru serviciile medicale decontate de Casa de Asigurări Sociale de Sănătate, servicii de care pacienții din Sighet nu pot beneficia în altă parte decât în cadrul spitalului.

Salut, Sighet!: De ce-și doresc foarte mulți sigheteni locuri de muncă în spital (infirmiere, asistente)? Ce-i atrage pe oameni (salariul, programul, lejeritatea, etc.)? Am fost avertizați că se mai practică… aranjamentele la angajare. Ce ne puteți spune?
Dan Dunca: În primul rând, salariul care, începând din octombrie 2015, a crescut progresiv în mai multe etape astfel încât, la ora actuală, se situează la un nivel decent, fiind mult mai mare decât în alte sectoare de activitate. În al doilea rând, pentru mulți salariați, programul în ture de 12 ore este foarte avantajos, oferindu-ți posibilitatea să acumulezi timp liber pentru a-ți putea rezolva alte probleme fără a necesita zile de concediu de odihnă sau învoiri de la serviciu.

Am auzit despre aranjamente la angajare chiar înainte de a lua decizia de a angaja personal. La concursul pentru asistente medicale, cele 50 de întrebări pentru proba scrisă, au fost extrase de reprezentanți ai concurenților (la începerea concursului) dintr-un număr total de 1.230 de întrebări care acopereau întreaga bibliografie de concurs. Concluzia, vă rog să o trageți dumneavoastră!

Salut, Sighet!: Care este gradul de adresabilitatea pentru serviciile oferite de Spitalul Sighet. Știm că mulți bolnavi preferă centrele medicale din Baia Mare și mai ales din Cluj Napoca. Se justifică alegerea?
Dan Dunca: În ultimii ani, gradul de adresabilitate s-a păstrat relativ constant, respectiv pe secțiile spitalului s-a internat un număr de cca. 16.500 pacienți, anual. Acoperim o arie geografică destul de mare, respectiv pentru unele specializări, zona se întinde de la Borșa până la Piatra și Mara. Pentru cazurile de psihiatrie cronici, zona se extinde și dincolo de pasul Gutâi. Așa cum în unele situații pacienții din zona Vișeu de Sus sau Borșa apelează la serviciile noastre, sunt cazuri în care pacienții din zona Sighet ajung în unele centre universitare sau la Spitalul Județean Baia Mare. În unele cazuri este dorința pacientului, sau în alte cazuri, este decizia medicilor noștri de a transfera pacienții în alte spitale. Sunt cazuri în care, neavând medici de o anumită specializare pe serviciu de gardă, nu se poate trata pacientul (ex. anestezist), sau nu avem deloc medici pe acea specialitate (ex. neurochirurgie).

Salut, Sighet!: Ne-au fost semnalate în anumite cazuri, și lipsa unor medicamente din spital. Sunt situații izolate? Sunt… constante?
Dan Dunca: Sunt cazuri izolate. În general, avem medicamente pentru toate afecțiunile, dar nu întotdeauna cele de ultimă generație, care sunt mai scumpe. Dacă un pacient nu răspunde la tratamentul cu medicamentele ce se găsesc la farmacia spitalului și se impune alt medicament, se aprovizionează în regim de urgență medicamentul respectiv. De asemenea, se pot achiziționa de către pacient/ aparținător și se decontează ulterior de către spital (în baza bonului fiscal).

Salut, Sighet!: Știm că ați avut și mici proiecte finanțate din sectorul privat (inclusiv de către cluburile Rotary, dar și de către alte organizații caritabile din străinătate). Cât de utile sunt aceste ajutoare?
Dan Dunca: Donațiile și sponsorizările primite de la organizațiile caritabile din țară și străinătate, vin în completarea veniturilor realizate de către spital. De multe ori aceste donații s-au materializat în aparatură medicală, mobilier medical, saltele, lenjerii, paturi, materiale sanitare, etc. care, de multe ori, lipseau din spital sau se aflau într-un stadiu avansat de degradare. Sponsorizările primite ne-au dat posibilitatea să achiziționăm noi cele necesare desfășurării activității și pentru care nu întotdeuna aveam sursa de finanțare. Acest ajutor primit prin donații și sponsorizări este foarte util instituției, fapt pentru care mulțumesc pe această cale celor care au fost alături de Spitalul Municipal Sighetu Marmației.

Salut, Sighet!: Ați gândit și/sau depus proiecte pentru finanțare pe sume mai consistente, care să lase urme mult mai vizibile la Spitalul Sighet și în ce constă acestea?
Dan Dunca: Este în curs de finalizare (expertiza tehnica, audit energetic și DALI și s-au obținut toate avizele necesare) un proiect de finanțare pe programul POR 2014 – 2020, măsura 8.1, „Modernizare, reabilitare, extindere și dotare a ambulatoriului integrat din cadrul Spitalului Municipal Sighetu Marmației” cu o valoare de cca. 9 mil. EUR. Titular de proiect, Spitalul.

În lucru pe același program, dar pe măsura 3.1 se află un proiect ce vizează creșterea eficienței energetice pentru trei clădiri din cadrul spitalului (s-au efectuat expertizele tehnice și auditul energetic, se lucrează la DALI ). Titular de proiect, Municipiul Sighetu Marmației în calitate de proprietar al clădirilor.

În faza de căutare de partener de proiect din Ucraina pe programul ENI CBC Programme 2014 – 2020 Hungary –Slovakia – Romania – Ukraine pe prioritatea nr. 2 „Support to the development of health”. Valoarea maximă a programului este de 1 milion EUR ce se împarte pe cei doi parteneri și a cărui termen de depunere a cererilor de finanțare este pe 15.09.2017. Pe acest program am dori achiziționarea de aparatură medicală.

De asemenea, s-a lansat în consultare publică, ghidul pentru un program pe România – Ucraina tot pe domeniul medical cu două componente, respectiv una „SOFT” în valoare de 500 mii EUR, și o componentă „HARD” în valoare de 1,3 mil. EUR. Dorim să aplicăm și pe aceste programe de finanțare.

Nu renunțăm nici la un proiect mai vechi, demarat de vechea conducere, de comasare a secțiilor chirurgicale în clădirea fostului Spital de copii deficienți, și pentru care există expertiza tehnică, auditul energetic și DALI, dar care trebuiesc actualizate și, ce este mai important, de căutat finanțarea.

Salut, Sighet!: Ce mesaj aveți pentru sigheteni vizând îmbunătățirea activității Spitalului Sighet?
Dan Dunca: Dacă va exista consecvență, în cca 5 – 7 ani, imaginea Spitalului Municipal Sighetu Marmației, se poate îmbunătăți radical.

Salut, Sighet!: Vă mulțumim pentru amabilitate și vă promitem să… revenim!
Dan Dunca: Și eu vă mulțumesc pentru ocazia de a face cunoscută sighetenilor o parte din problematica Spitalului Sighet. Vă mai… așteptăm!

Brîndușa Oanță & Ion Mariș

Prin acest demers îmi doresc să aduc în atenţia cititorilor proprietăţile unor elemente şi remedii naturiste adesea ignorate. Studiind literatura de specialitate şi utilizând de mulţi ani remediile naturiste, m-am convins de reala lor valoare terapeutică. Pentru început, mă voi opri asupra miracolelor terapeutice ale cepei. Aflată la îndemâna oricui, ceapa este adesea ignorată, majoritaea dintre noi necunoscând beneficiile acesteia.

Se spune în a patra carte a lui Moise, numită “Numeri”, că în timpul rătăcirii prin deşertul Sinai, israeliţii tânjeau după alimentele pe care le consumau în Egipt, ceapa, usturoiul şi prazul care, alături de alte alimente, constituiau o parte importantă din alimentaţia lor.

Nu întâmplător aceste legume erau preferate. Secretul lor consta în valoarea lor medicinală, fiind alimentele cele mai vindecătoare în multe afecţiuni, conferind vigoare şi sănătate. Plauzibil este şi faptul că sclavii care au lucrat la edificarea piramidelor, acum 3.500 de ani, aveau o imunitate mărită, deşi munceau toată ziua în noroiul rece pentru a confecţiona cărămizi din argilă. Imunitatea le era conferită de consumul legumelor din familia „allium”. Virtuţile terapeutice ale cepei erau pomenite şi în antichitate (Dioscoride, Pliniun), ca tonice, antiinfecţioase, factor de sănătate şi longevitate. De exemplu, bulgarii, care consumă foarte multă ceapă au un mare număr de centenari.
În zilele noastre, aceste legume din familia „allium”, continuă să fie alimente dintre cele mai vindecătoare, mai cu seamă ale căilor repiratorii şi altele, conferind organismului vigoare şi sănătate.

Proprietăţi: stimulent general al sistemului nervos, hepatic şi renal; diuretic puternic, dizolvant şi eliminator al ureei şi clorurilor; antireumatismal; antiscorbutic; antiseptic; antiinfecţios (stafilococic – ceapa se comportă în această privinţă ca un antibiotic, L. Binet); secretor, expectorant; digestiv ( ajută la digestia făinoaselor); echilibrant glandular; afrodisiatic; hipoglicemiant; antisulfuros; vermifug; uşor hipnotic; curativ al pielii şi sistemului pilos; proprietăţi enzimatice; emolient şi rezolutiv (resorbant); antalgic (sedativ, calmant); efect alcalinizant; anticancerigen.

Uz extern : abcese, panariţii, furuncule, degerături, crăpături, migrene, congestii cerebrale, surditate, ţiuituri, nevralgii dentare, negi, plăgi, ulcere, arsuri, pistrui, înţepături de insecte.

Indicaţii majore: astenii (surmenaj fizic şi intelectual), creştere, retenţii lichidiene (edeme,ascite, pleurezii, pericardite), hidropizie, azotemia, cloruremie, reumatisme articulare, litiază biliară, fermentaţii intestinale (diaree), infecţii genito-urinare, afecţiuni respiratorii (guturai, bronşite, astm, laringite), gripe, dezechilibrări glandulare, obezitate, ateroscleroză, prevenirea trombozei, prevenire senectute, prostatism, impotenţă, diabet, limfatism, rahitism, paraziţi intestinali.

Mod de preparare şi utilizare

Cele mai bune rezulate se obţin prin consumul cepei crude. Gustul picant poate fi atenuat dacă o spălăm câteva minute şi adăugăm lămâie. Persoanele suferinde de ulcer sau gastrită vor consuma ceapa fiartă sau coaptă (timp moderat). Se poate macera în ulei de măsline câteva ore, în salate, crudităţi, aperitive şi în toate ciorbele. Tăiată fin şi pusă în lapte, supă sau înnăbuşită, aşezată pe o tartină cu unt sau ulei.

O ceapă tăiată mărunt, macerată în apă caldă câteva ore, se bea maceratul dimineaţa pe nemâncate cu câteva picături de lămâie.

În ceapă se regăsesc în cantităţi mici vitamine, cu excepţia vitaminei B12. În ceea ce priveşte mineralele, de asemenea, sunt în cantităţi mici, cu excepţia potasiului, cu rol foarte important, iar cel mai abundent este sulful care face parte din esenţa volatilă a cepei. Sărurile minerale existente în ceapă sunt convertite când trec în sânge în carbonaţi cu reacţie alcalină, fapt ce explică efectul alcalinizant al acestui bulb.

Alimentele alcalinizante facilitează eliminarea din organism a produselor reziduale acide (cu efect cancerigen). Deşi conţinutul nutriţional al cepei este lipsit de importanţă, compensează cu acţiunea terapeutică şi fiziologică majoră. Uleiul esențial, care dă mirosul specific al cepei, este foarte volatil, evaporându-se uşor. În compoziţia sa, are la bază peste 100 de substanţe diferite, predominând alil disulfida şi tiosulfinalol.

Flavonizii sunt glicozite care îmbunătăţesc circulaţia sângelui, previn formarea de cheaguri şi reduc aderenţa trombocitelor, blochează oxidarea lipoproteinelor cu densitate mică (LDL), un tip de grăsime din sânge care cauzează ateroscleroza.

Bogăţia cepei în quercitină, unul dintre cei mai activi flavonizi care ajută la afecţiunile inimii, a fost subiectul unui amplu studiu realizat la Universitatea Wageningen (Olanda) şi care demonstrează că quercitina este bine absorbită de intestine, indiferent dacă ceapa este crudă sau gătită.

Flavonizilor şi substanţelor care formează uleiul esențial le sunt atribuite majoritatea proprietăţilor cepei. Inhalarea uleiului esențial din ceapa mărunţită este, de asemenea, benefică, fiind adecvată pentru copii. Ceapa este bogată în substanţe enzimatice cum ar fi oxialoza şi diastoza, cu puternic efect revigorant asupra proceselor digestive. Numeroasele proprietăţi medicinale ale acestei legume, în felurite afecţiuni, sunt recomandate pentru efectele benefice. Din moment ce uleiul esenţial este foarte volatil se impregnează rapid în toate ţesuturile organismului, acţionând asupra unor organe şi sisteme multiple.

S-a dovedit ştiinţific că ceapa are efect în vindecarea următoarelor afecţiuni: astm bronşic, arterioscleroză, boli coronariene, nivelul ridicat al trigliceridelor din sânge, disfuncţii renale, diabet, boli ale ficatului, cancer.

Reţete pentru uz intern cu valoare terapeutică maximă

Ceapa crudă (trebuie să fie proaspătă) ca atare sau macerată câteva ore în ulei de măsline. În salate de crudităţi, aperitive, în toate ciorbele. Ceapa tăiată mărunt, macerată câteva ore în apă caldă. Se bea maceratul dimineaţa pe nemâncate cu câteva picături de lămâie.

Contra gripei – lăsăm ceapa să se macereze (două cepe tăiate în felii subţiri în ½ litri apă). Un pahar mare de macerat se bea între mese şi un altul la culcare. Cura durează 15 zile. În cazul când simţim că începe o răceală, tăiem o ceapă în felii subţiri, o punem într-un pahar şi inhalăm mirosul 5-10 minute. Este foarte eficient în cazul persoanelor care suportă mirosul. Dacă avem aerosol, se pune în recipient suc de ceapă şi se inhalează.

Contra diareelor – o mână de foi subţiri de ceapă (brună) la un litru de apă, se lasă să dea în clocot 10 minute, se consumă ½ litri pe zi.

Contra paraziţilor intestinali – se lasă 6 zile la macerat o ceapă mare tăiată felii într-un litru de vin alb. Se bea un pahar în fiecare dimineaţă la trezire, timp de o săptămână. Se reia la 2-3 luni.

Contra reumatismelor – decoct de 3 cepe tăiate, necurăţate de foiţele învelitoare, într-un litru de apă, se fierb 15 minute, se strecoară şi se bea câte un pahar dimineaţa şi la culcare.

Contra litiazei biliare – o ceapă tăiată (fără foiţele învelitoare), 4 linguri cu ulei de măsline, 150 g apă şi 40 g untură nesărată. Se lasă la fiert 10 minute. Se bea caldă mai multe seri la rând. După 2 ore, înainte de culcare, se bea un decoct de cruşin, 2-5 g de scoarţă la o ceaşcă. După fierbere se lasă să infuzeze la rece 4-6 ore. Tratamentul se face o data pe an.

Contra digestiilor grele cu gaze gastrointestinale – supa de ceapă este foarte eficientă ca şi în zilele care urmează după mesele copioase, cepele trebuie rumenite înainte de a le mânca.

Contra guturaielor – Dr. Marcel Marlet recomandă următorul gen de sirop de ceapă: se taie cepele în rondele, se aşază într-o farfurie, se presară cu zahăr, de preferinţă brun. Se lasă la macerat 24 de ore. Se beau 2-5 linguri pe zi.

Contra hidropiziei – exclusiv 3 mese de lapte pe zi cu o ceapă crudă tocată mărunt. Ameliorarea se remarcă după o săptămână. Urinările devin abundente în 15 zile.

Uz extern

Contra congestiei cefalice şi a meningitei (tratament de sprijin) – se freacă tâmplele cu o ceapă şi înfăşurăm picioarele în 1-2 kg ceapă tăiată, se lasă 8-10 ore.

Contra calviţiei – amestec de ceapă, sare şi piper prin aplicări locale.

Contra negilor – se amestecă ceapa cu sare marină şi argilă în părţi egale sau se scobeşte o ceapă şi se pune în cavitatea ei sare de mare, se freacă negul dimineaţa şi seara cu lichidul obţinut, sau se freacă negii cu ceapă roşie tăiată în jumate.

Contra abceselor, furunculelor, hemoroizilor – cataplasme de cepe coapte. O ceapă coaptă în cuptor, călduţă, colectează abcesele, furunculele, flegmoanele.

Contra înţepăturilor de viespi şi alte insecte – se freacă locul cu ceapă 1-2 minute după ce s-a scos acul înţepător.

Contra panariţiului – se înconjoară cu o pojghiţă de ceapă.

Contra degerăturilor, a crăpăturilor şi juliturilor – comprese cu suc de ceapă.

Contra plăgilor, tăieturilor, ulcerelor, arsurilor – comprese cu pojghiţă fină care despart straturile cepei din bulb. Este un pansament aseptic aplicat pe leziune şi pansat.

Contra pistruilor – frecţii cu suc de ceapă sau cu oţet în care s-a macerat ceapa spartă.

Contra surdităţii – se pune în ureche vată îmbibată cu suc de ceapă tăiată în două.

Contra nevralgiilor dentare – se pune în cavitatea dintelui cariat un tampon îmbibat cu suc de ceapă.

Ceapa are şi aplicaţii utilitare. Se foloseşte pentru ştergerea urmelor de degete de pe uşi, ferestre. Se freacă cu o ceapă tăiată în două. Pentru a scăpa de cariile de lemn, se freacă cu ceapă locurile afectate, timp de 10-15 zile. Arămurile cu pete de muşte se badijonează cu pensula îmbibată cu suc de ceapă. Rugina de pe soba de gătit sau alte obiecte de nichel, se freacă cu ceapă. Geamurile, cuţitele ruginite se freacă cu ceapă. Pentru a se reda strălucirea poşetelor sau centurilor lăcuite se dă cu ceapă pe ele.
Dr. Coriolan Dragomir

Înființat în 2004, Centrul de Diagnostic Santa Vita a oferit, în primii ani de activitate, servicii de laborator și de Medicină Internă. Încetul cu încetul s-a extins oferind diverse servicii medicale pe mai multe specializări. Societatea a pornit inițial cu un spațiu relativ redus, iar azi are numeroase cabinete în care medicii din Sighet sau din centre universitare cunoscute îi consultă pe cei doritori să apeleze la domeniul privat al serviciilor medicale. Santa Vita s-a adresat de la început populației din Țara Maramureșului în dorința de a facilita accesul bolnavilor și la o altă alternativă, cea a medicinei private. Stăm de vorbă cu medicul Sorin Markus, managerul Centrului de Diagnostic Santa Vita, cel care a inițiat acest “demers” medical.

Salut, Sighet!: Domnule doctor Sorin Markus, cât de greu vă „apasă” cei 13 ani de când ați inițiat demersul înființării Centrului de Diagnostic Santa Vita?
Dr. Sorin Markus: Răspunsul scurt e că acești ani cît și onoarea de a fi a 5-a generație de medici din familie mă responsabilizează, mă obligă să progresez pe plan profesional și organizatoric. Dacă ar fi să detaliez, aș porni de la însăși denumirea instituției – centru de diagnostic. Santa Vita s-a dedicat în toți acești ani depistării precoce în populație a afecțunilor de care aceasta suferă, îndeplinind acest obiectiv prin mijloace clinice (consultații medicale), imagistice (echografie, explorări endoscopice) și de laborator. Toți acești 3 stâlpi au pornit discret în 2004 și s-au dezvoltat progresiv în acești ani. Au pornit de la un cabinet de medicină internă și un laborator de analize și au ajuns azi la 2 laboratoare și o policlinică cu toate specialitățile de bază.

Salut, Sighet!: Cum a fost începutul, când încă populația era destul de reticentă la inițiativa privată, chiar dacă se numea doar… laborator?
Dr. Sorin Markus: Nu se numea doar laborator. De la început se numea Centrul de diagnostic Santa Vita, însă era constituită pe atunci dintr-un singur cabinet și laborator. Dacă mă uit în urmă, în urmă cu 13 ani mă aflam în Carei, lucram la spital iar în timpul “liber” ofeream consultații la un cabinet aflat în incinta unui laborator de analize din Carei. Făceam urgențe la domiciliu, la 2 noaptea eram chemat la spital și dimineața se făcea prezența la raportul de gardă iar directorul spitalului, mai în glumă- mai în serios ne punea să introducem 1 leu într-o cutie dacă întârziam la raport. Pe scurt, acesta este sistemul medical de stat în percepția mea. Am introdus acolo o evidență informatizată a pacienților. Mergeam la spital cu propriul meu laptop, cu propriul meu echograf, holter de EKG si de TA (nu exista neurolog și nici cardiolog la acel spital, eu eram 3 în 1 -internist, cardiolog și neurolog). Munca la acel cabinet privat după orele de spital mi-a deschis orizontul spre medicina privată. A trebuit să fac pionierat și la Sighet, să lupt cu mentalități învechite dobîndite în sistemul de stat. Am introdus recoltarea cu vacutainer, sistemul informatic în medicina de laborator cu aparate conectate la un server central, upload-ul rezultatelor online. Populația spre norocul meu nu a fost reticentă, a conștientizat de la început că sistemul privat reprezintă viitorul în domeniul medical.

Salut, Sighet!: Ce v-a determinat să abordați această cale anevoioasă, în detrimentul jobului relativ ușor la „stat”?
Dr. Sorin Markus: Spitalul municipal Carei a reprezentat pentru mine o perioadă foarte frumoasă, dar nu ușoară. Eram 3 interniști în oraș, aveam de lucru zi și noapte. Uneori eram trezit noaptea ca să interpretez un EKG deoarece un pacient trebuia să fie operat și nu se putea opera fără o prealabilă evaluare a funcțiilor vitale. Spitalul din Carei era nou, aspectul era ca în Europa de Vest dar dotarea lăsa de dorit, așa că aveam de ales între a lucra ca Dr Quinn (Medicine women) sau a moderniza prin mijloace proprii actul medical. (Fiecărui pacient i-am făcut biletul de ieșire în word iar în cele din urmă am ajuns să am o bază de date imensă cu pacienții din Carei.) Mă căutau pacienți din toată țara pentru diagnosticul și tratamentul bolilor autoimune, domeniu în care mi-am susținut teza de doctorat și despre care am scris cartea “Actualități în colagenoze”, însă laboratorul din Carei nu lucra aproape nici una din investigațiile imunologice de care aveam nevoie. Am decis să vin acasă și să înființez un centru de diagnostic modern, în care capitolul bolilor autoimune a ocupat un loc preferențial. Am lăsat în urmă pacienții din Carei care m-au iubit, au ieșit la geam toți pacienții din secția de Medicină Internă și m-au salutat cu aplauze când am plecat.

Salut, Sighet!: Cine și cum v-a sprijinit în demersul inițial?
Dr. Sorin Markus: În primul rând părinții. Mama mea este, spre deosebire de mine, un bun organizator. Eu nu știu să fiu sever, iar pentru a lucra cu oamenii uneori trebuie severitate. Toată investiția s-a făcut anevoios, fără fonduri europene și fără ajutor de la nimeni, reinvestind aproape în totalitate profitul în aparatură medicală.

Salut, Sighet!: Există diferențe între actul medical „la stat” și „la privat”?
Dr. Sorin Markus: Da, foarte mari diferențe. Medicul este același indiferent de unde își desfășoară activitatea, cunoștințele lui și devotamentul pentru pacienți e același. Dar modul de lucru de la stat, sub presiunea salariului mic, a oboselii permanente generate de personal puțin și cozi imense, gărzi, dotare perimată, materiale sanitare și medicamente condiționate de prețul de cost își pot pune amprenta asupra actului medical. În sistemul privat nu există atît de mult personal auxiliar, nu există scurgeri de fonduri spre alte obiective decât actul medical și atunci gestionarea fondurilor este mult mai riguroasă. Nu asigurăm urgențe, medicina de urgență este extrem de consumatoare de resurse. Pacienții ajung la noi prin programare și atunci timpii de stat în sala de așteptare sunt mult mai mici decât la cozile de la policlinica municipiului. Pacientul vine la cabinetul de Medicină Internă cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau alți specialiști în urma programării telefonice. În urma anamnezei și examenului clinic îl examinez ecografic, îi fac EKG, investigații de laborator care în marea lor majoritate sunt gata în aceiași zi, îl trimit spre alte specialități în funcție de motivul prezentării și o mare parte din aceste examene clinice se pot face în aceiași zi în incinta Santa Vita, iar a doua zi vine cu rezultatele de laborator și de la ceilalți specialiși, stabilesc diagnosticul și primește rețeta compensată, scrisoare medicală către medicul de familie. La spital acest workflow durează în general 1 săptămînă, pacientul stă internat ceea ce consumă resurse. Desigur, sunt situații când internarea este necesară însă majoritatea cazurilor pot fi investigate în ambulatoriu în circuitul pe care l-am relatat.

Salut, Sighet!: Care sunt în acest moment specializările de care poate beneficia populația zonei la Santa Vita?
Dr. Sorin Markus: Medicină Internă, Endocrinologie, Cardiologie, Psihiatrie, Gastroenterologie, Balneologie-Fizioterapie, Medicina Muncii, Pediatrie, Urologie, Nefrologie, O.R.L., Obstetrică-Ginecologie, Osteodensitometrie, Laborator de analize medicale.

Salut, Sighet!: Din punct de vedere al dotărilor medicale, unde vă situați pe „ruta” Sighet – Cluj?
Dr. Sorin Markus: Foarte mulți pacienți care au ajuns în Cluj pentru investigații suplimentare după ce au fost investigați la Santa Vita au spus că investigațiile de la Santa Vita au dat rezultate identice în Cluj. Din punct de vedere al dotării de bază, nu este absolut nicio diferență între dotările cabinetelor noastre și cele similare din centrele universitare. Desigur, sunt servicii de înaltă performanță, cum ar fi RMN, ecografie cu substanță de contrast, coronarografie, scintigrafie, fibroscan, care nu pot fi realizate în Sighet. Nu efectuăm la Santa Vita intervenții invazive, nu realizăm intervenții chirurgicale, ele rămîn apanajul Spitalului Sighet și al clinicilor universitare. În ce privește dotarea laboratorului, ea este competitivă cu un laborator din Europa de Vest sau SUA, nu lipsește absolut nimic față de un laborator medical din centrele universitare. Legat de ruta Sighet-Cluj aș dori să precizez că naveta pe 180 km este aproape imposibilă pe termen lung, astfel încît nici un medic din Cluj nu a rezistat.

Salut, Sighet!: Contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate Maramureș se derulează în condiții normale? Fondurile sunt suficiente?
Dr. Sorin Markus: Relația cu CAS Maramureș a fost mereu și este foarte bună, există acolo specialiști de mare valoare în domeniul asigurărilor de sănătate. Ceea ce este însă anevoios este legislația schimbătoare. Contractarea cu CAS are loc odată pe an și atunci este pentru mine o muncă imensă birocratică cu durată de aproximativ o lună. An de an se cer xeroxate mii de documente care ar putea fi informatizate, ar putea să rămînă aceleași de la un an la altul și adăugate doar actele nou apărute. Există pus la punct un set de criterii după care se împart fondurile între instituțiile din județ, însă ele suferă modificări de la un an la altul, așadar nu există o predictibilitate care să permită un business plan pe un termen lung. Ca să dau un exemplu, noi primim fondurile în funcție de aparatură, fiind astfel obligați mereu să cumpărăm aparate noi. Fondurile obținute în 2016 au permis să acordăm asistență gratuită pe tot parcursul lunii, cu mici excepții. Eu dacă aș fi ministrul sănătății aș da fonduri nelimitate, nu în funcție de aparatură, personal, numărul de analize acreditate RENAR, criterii care după părerea mea nu sunt relevante pentru calitatea activității unui laborator. Adresabilitatea pacienților oricum ar limita cheltuirea fondurilor.

Salut, Sighet!: Probabil ați avut destule insatisfacții pe parcursul acestor ani. Credeți că vă cerem prea mult dacă vă rugăm să vă reamintiți una, două situații de acest gen?
Dr. Sorin Markus: Insatisfacțiile legate de pacienți apar atunci când vin prea târziu, cu boli incurabile. Orice om sensibil e marcat când întâlnește un caz incurabil și mai ales când trebuie să comunice. Din acest motiv, guvernul/casa de asigurări ar trebui să organizeze screening-uri periodice, foarte serioase, ale stării de sănătate. Noi, ca policlinică și laborator, putem organiza la scară mică așa ceva, însă e mult mai bine dacă se organizeaza la scară națională.

Salut, Sighet!: Se respectă deontologia profesională în branșa dumneavoastră?
Dr. Sorin Markus: În marea majoritate, da, dar nu există pădure fără uscături.

Salut, Sighet!: Cum percepeți presiunea concurenței la Sighet?
Dr. Sorin Markus: Într-un sistem capitalist, fiecare este liber să realizeze tot ce își propune. Mai mulți medici înseamnă mai bine pentru populație, și așa nu există medici suficienți în România raportat la populație. Din păcate nu vin în Sighet medicii care termină facultatea an de an, majoritatea lor pleacă din țară sau rămîn în centrele universitare. Mai ales în specialitatea laborator, radiologie, neurologie, A.T.I., ei sunt total insuficienți.

Salut, Sighet!: Vă rugăm să vă „promovați” Centru de diagnostic Santa Vita prin intermediul resurselor umane care fac parte din echipa dumneavoastră. Cu ce specialiști colaborați?
Dr. Sorin Markus: Santa Vita are medici specialiști în marea majoritate tineri și cu un nivel profesional foarte ridicat. Din punct de vedere medical există o strânsă colaborare între specialiștii de la Santa Vita, cu medicii de familie, cât și cu medicii din spital și din clinici universitare din țară și străinătate. Dacă e vorba de promovare, aș dori să anunț că de 2 ani am deschis în cadrul Santa Vita și un cabinet de osteodensitometrie DXA pentru screeningul osteoporozei.

Salut, Sighet!: Asigurați doar managementul Centrului de Diagnostic sau aveți timp și de exercitarea specializării dumneavoastre?
Dr. Sorin Markus: Exercitarea specialității este pe prim plan. Medicii nu sunt angajații mei, deci nu am activitate de management în ceea ce îi privește. Fiecare medic primește spațiu gratuit în incinta Policlinicii Santa Vita pentru a acorda servicii medicale. Managementul însă mă implică în achitarea facturilor, luarea deciziilor privind personalul laboratorului, contractarea cu CAS.

Salut, Sighet!: Cum doriți să vă dezvoltați pe viitor?
Dr. Sorin Markus: Am vise și planuri, dar doresc să le dezvălui doar de îndată ce sunt îndeplinite.

Salut, Sighet!: Ce riscuri presupune medicina modernă actuală?
Dr. Sorin Markus: Riscul major este al îndepărtării de pacient prin punerea pe locul 2 a anamnezei, examenului clinic și apropierii de pacient în favoarea tehnicii moderne medicale.

Salut, Sighet!: Haideți să facem o paralelă managerială: dacă ați conduce Spitalul Municipal Sighet, care ar fi primele trei măsuri pe care le-ați lua în regim de…. urgență?
Dr. Sorin Markus:
1. Aș publica de urgență posturi de medici de laborator, radiologi, ATI, neurologie și aș solicita sprijinul autorităților locale pentru a le asigura cazare în condiții civilizate.
2. Aș moderniza spațiul imobiliar al spitalului care e neschimbat în unele secții de pe vremea bunicului meu.
3. Aș externaliza meniul pacienților prin contract cu o firmă de catering sau aș organiza în cadrul spitalului o gospodărie proprie care să asigure nutriția în condiții decente (nu pot uita când făceam practică în spital ca student și vedeam pe holuri acele găleți metalice din care se lua cu un polonic în farfurii metalice iar holurile miroseau îngrozitor). De laborator dacă aș spune nu aș fi imparțial… dar desigur că ar trebui externalizate și serviciile de laborator pentru a degreva spitalul de povara financiară a acestora.

Salut, Sighet!: Ce profesie v-ați fi dorit să îmbrățișați dacă nu erați medic?
Dr. Sorin Markus: În mod sigur aș fi fost artist fotograf peisagist: www.photo-markus.com. De curând am absolvit photoserge academy, un curs de fotografie organizat de renumitul fotograf francez Serge Ramelli.

Salut, Sighet!: Sunteți un membru activ al Comunității Evreilor din Sighet și participați la diversele evenimente locale. Cum și de ce reușiți să vă faceți timp și pentru… tămăduirea sufletului?
Dr. Sorin Markus: Pentru tămăduirea sufletului mă preocupă în mod deosebit Kabbalah pe care o studiez de 3 ani. Evenimentele locale nu se încadrează aici, ci la păstrarea tradițiilor, pe care o consider de asemenea importantă, poporul evreu în acest fel a supraviețuit de 5777 ani. Încă un motiv pentru care particip la evenimente este pasiunea pentru fotografie și video, îmi place să imortalizez în imagini și filmări aceste evenimente.

Salut, Sighet!: Față de perioada interbelică, în care comunitatea evreiască avea un rol major la Sighet, comunitatea redusă de azi are o influență destul de redusă. Cum s-ar putea revigora aportul comunității evreiești la cultura și economia locală?
Dr. Sorin Markus: Prin promovarea potențialului turistic al obiectivelor evreiești și muzeale, a istoriei evreilor din Sighet, a personalităților marcante originare din Sighet.

Salut, Sighet!: Ce știți despre investițiile israeliene în Sighet? Am auzit destule zvonuri în ultimii ani și, totuși, nu se văd semnele unei implicări semnificative.
Dr. Sorin Markus: Din câte știu, nu există investiții israeliene în Sighet.

Salut, Sighet!: De la Sighet au plecat în lumea largă numeroase personalități evreiești. Elie Wiesel este cunoscut în întreaga lume. Dați-ne alte câteva nume celebre.
Dr. Sorin Markus: Pe lângă laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel, amintim pe scriitorii Hertzl Apşan, Dora Apşan Sorell, Hedi Fried, Alice Kern, Hindi Rothbart, Salomon Isacovici, Hersh Leib Gottlieb, celebrii dramaturgi Ludovic Arie Bruckstein şi Garvay Andor, poeţii József Holder, Berl Schnabel şi Ezekiel Ring, muzicienii Szigeti Joseph, Abraham Adler, Frid Géza şi Harry Maiorovici, pictorii Glück Gábor, Kázmér Klein Ernő şi Vasile Kazar. În medicină au excelat Dr. Gisella Perl, Dr. Rose Bilbool Perl, Dr. Aladár Naftali Sternberg şi bunicul meu – Dr. Markus Andrei, cel care a îngrijit bolnavii întorşi din lagărele de exterminare. Foarte puţini ştiu că peste o sută de clădiri publice din Ierusalim au fost construite de arhitectul Harmat Zoltán din Sighet. Şi, nu în ultimă instanţă, amintim de Amos Manor, pe numele adevărat Arthur Atzi Mendelovici, şeful Shin Bet şi Michael bar Yehuda Moldovan, sigheteanul care a participat la arestarea lui Adolf Eichmann. Primul psiholog din lume care s-a ocupat de terapia supravieţuitorilor Holocaustului este scriitoarea originară din Sighet, Hedi Fried. “Nu poţi învinge, dar poţi învăţa să trăieşti cu trauma asta”, spune Hedi Fried. A scris 4 cărți despre viața sa – “Patru tragedii. Patru călătorii. Un singur scop”.

Salut, Sighet!: Vă mulțumim domnule doctor și mult succes în continuare!
Dr. Sorin Markus: Și eu vă mulțumesc și, de asemenea, urez mult succes publicației “Salut, Sighet!”.

Brîndușa Oanță & Ion Mariș

Semnalam cu puțin timp în urmă, pe site-ul nostru, inaugurarea la Sighet a Centrului Medical Multidisciplinar “Life Support”. Am promis să revenim cu detalii, direct de la sursă, și l-am rugat pe domnul doctor Adrian Danciu, managerul Centrului, să ne răspundă la câteva întrebări. Solicitarea noastră a fost acceptată cu deosebită amabilitate, astfel că am reușit, sperăm, să aducem informații suplimentare vizând activitatea Clinicii.

Salut Sighet: De ce un astfel de centru, tocmai aici, la Sighet?
Dr. Adrian Danciu: În primul rând, cred că sighetenii (nu doar sighetenii, ci tot bazinul acesta al părții acesteia de dincoace de Gutâi) meritau o formă mai bună de asistență medicală și meritau condiții mai bune de-a fi serviți de către noi, cei care suntem în slujba sănătății, iar centrul nostru a apărut tocmai ca o necesitate a venirii în completare a asistenței medicale care în prezent se realizează în această zonă. Sigur, ne dorim lucruri ambițioase, dar să vedem și cât de mult vom reuși să ne ridicăm la nivelul așteptărilor pe care le-am creat deja.

Salut Sighet: Care sunt serviciile/ specializările de care pot deja dispune sighetenii?
Dr. Adrian Danciu: Pe lângă medicină internă avem cardiologie, chirurgie generală, chirurgie vasculară, urologie, endocrinologie, nutriție, diabet zaharat, psihologie, psihiatrie, etc. Acestea sunt, în mare, principalele direcții pe care ne-am axat. Ne-am străduit să asigurăm o dotare mai mult decât bună pentru aceste specializări, atât în ceea ce privește aparatura, cât mai ales, lucrul cel mai scump, resursa umană, iar, pe lângă colegii care sunt în corpul medical al celor care se ocupă cu sănătatea la Sighet, am mai adus și colegi din lumea medicală clujeană și băimăreană: cardiologie – d-na doctor Mariana Țăruși, domnul doctor Pop Sorin care este și cadru universitar la Cluj, pentru endocrinologie – doamna doctor Gruiță Teodora, domnul profesor Dumitru Zdrenghea la cardiologie, doamna profesor Andrada Seicean (profesor la Universitatea din Cluj pe catedra de gastro-enterologie), domnul conferențiar Radu Seicean (conferențiar la Chirurgie I, Cluj). Sunt doar câteva nume și dorim să lărgim această paletă a cadrelor care vor activa în centrul nostru, dar, bineînțeles, odată cu creșterea naturală a numărului de pacienți care se vor adresa – sperăm – instituției noastre.

Salut Sighet: Aveți încheiat contract cu Casa de Asigurări de Sănătate? Pentru care dintre servicii?
Dr. Adrian Danciu: Contractele cu Casa de Asigurări de Sănătate se încheie la început de an și, doar în anumite situații speciale cum ar fi rectificările bugetare putem să încheiem și la sfârșit de an contracte cu Casa. Intenționăm în luna ianuarie să încheiem contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru diabet zaharat, pentru medicină internă, cardiologie, urologie și psihiatrie, și să putem deservi și acei pacienți care vin cu bilet de trimitere de la medicul de familie.

Salut Sighet: Așadar, activați în domeniul privat al medicinei. Care sunt punctele forte ale dumneavoastră comparativ cu ceilalți competitori?
Dr. Adrian Danciu: În primul rând, consider că resursa umană este cea care asigură plusul de calitate a serviciilor, iar faptul că putem deservi în echipă un pacient cred că vine cu un plus de calitate față de colegii noștri. Nu doresc să evidențiez, sau să ne evidențiem pe noi; colegii noștri care sunt în Sighet sunt foarte valoroși, nicidecum nu dorim să aducem vreo umbră de-ndoială asupra calității actului medical pe care-l prestează, dar cred că la noi (n.r. în clinică), valoarea este dată de faptul că suntem o echipă care putem să deservim aproape integral un pacient.

Salut Sighet: Din păcate aici, la Sighet, resursele financiare sunt limitate. Ne puteți spune, fără să intrăm în detalii, cum vor reflecta costurile oferta dumneavoastră pe piața sigheteană?
Dr. Adrian Danciu: Nu dorim să avem niște prețuri de dumping și pe urmă să începem să creștem prețurile treptat, să încercăm să păcălim sub o formă de marketing mascat. Suntem situați undeva la media prețurilor de pe piața medicală privată. De asemenea, cred că putem să ne adresăm tuturor segmentelor de populație, chiar și celor care se găsesc în situații puțin mai delicate financiar.

Salut Sighet: Domnule doctor sunteți sighetean. Să-nțelegem că veți rămâne aici și veți continua să dezvoltați și-acest tip de business?
Dr. Adrian Danciu: Da, sunt sighetean, un sighetean care a lipsit vreo 30 de ani din oraș, m-am întors cu bucurie și constat că Sighetul a făcut niște progrese substanțiale în înțelegerea nevoilor unei sănătăți cât mai bine întreținută, și mai ales observ deschidere. Cel puțin în domeniul meu, al nutriției, am observat o deschidere extraordinar de mare, nu doar spre noul și extraordinarul din nutriție, cât spre prezervarea sănătății și spre a realiza lucrul acesta, calea fiind o alimentație bună. Sigur, avem multe de făcut în conștientizarea populației și cred că ar trebui să coborâm din turnurile noastre de fildeș, ale doctorilor – uneori suntem văzuți, suntem percepuți sub forma aceasta – și să mergem să ne ocupăm și de latura educațională. Dacă tot m-am întors acasă, aș dori să fac pași serioși în acest sens. În perioada aceasta am început câteva acțiuni care se desfășoară în școli, și-am început, bineînțeles cu școala care m-a pregătit, cu Școala Generală numărul 3 (Școala gen. “Dr. Ioan Mihalyi de Apșa”), a urmat C.N. „Dragoș- Vodă”, Școala gimnazială numărul 9, ș.a.m.d, în care, grupuri mari de copii împreună cu părinții, au asistat la prelegeri legate de alimentația sănătoasă, fiind o chestiune interactivă în care am putut să organizăm o sesiune de întrebări și răspunsuri legate de acest aspect. Cred că trebuie să facem ceva mai mult decât medicina de cabinet și în acest sens, doctorii care au conștiință din punct de vedere al implicării sociale ar trebui să se coboare din cabinet în rândul oamenilor.

Salut Sighet: Asta înseamnă că vom avea proiecte diversificate și care merg, în primul rând, pe educație, și, poate, veți găsi și surse și resurse pentru a schimba și mentalitatea în acest sens din cadrul unor școli, pentru că, probabil ați observat, lipsesc elementele educaționale de bază. Deci, proiectele, vor veni și din partea dumneavoastră?
Dr. Adrian Danciu: Evident, pe lângă latura de afacere pe care o reprezintă o policlinică (nu trebuie să ne ascundem de lucrul acesta, este o afacere), vizăm și o latură nobilă: lucrăm cu cel mai scump material și anume: omul. Dar, pe lângă aceasta, instituția noastră este gata să-și ofere serviciile din acest punct de vedere coborând la nivelul acelei celule care ar trebui să pregătească o societate sănătoasă: școala. Uităm foarte mult importanța pe care o are școala și importanța pe care o are dascălul. Dascălul este al doilea părinte al unui om, iar formarea oricărui individ începe acasă, dar se desăvârșește în școală. Ori, dacă noi vom veni în întâmpinarea dascălului, ajutându-l în formarea unui tineret care să fie din ce în ce mai sănătos, atât din punct de vedere fizic, cât și din punct de vedere mental, dacă vom reuși să facem lucrul acesta și să facem o îmbinare între ceea ce înseamnă o medicină modernă și preventivă, și rolul pe care trebuie să-l aibă un dascăl în școală, cred că vom fi cel puțin un centru – pilot din acest punct de vedere, în ceea ce privește o gândire nouă, o gândire puțin mai modernă.

Salut Sighet: Dispuneți de un background foarte serios pe nutriție. Înseamnă că vom avea la Sighet multe – multe surprize din partea dumneavoastră.
Dr. Adrian Danciu: Surprize plăcute să știți că au și apărut. În cei doi ani de când m-am întors, cred că am văzut undeva peste 3.000 de pacienți și, cam 85% dintre aceștia au reușit să scape de greutatea pe care o aveau în plus. M-am bucurat să văd complianța mare de care s-a bucurat disciplina mea, și, credeți-mă, e un domeniu fascinant al medicinei, pe care am reușit să-l implementez cu succes în orașul meu, în orașul în care m-am născut și în care m-am desăvârșit, cel puțin până la vârsta de 18 ani, și căruia trebuie să-i întorc cumva din ceea ce am primit până atunci. Asta este una din formele pe care am găsit de cuviință să le pun în aplicare.

Salut Sighet: Vă dorim mult succes și sperăm să ne vedem într-un an ca să analizăm și rezultatele care, cu siguranță, vor fi pozitive!
Dr. Adrian Danciu: Salut, Sighet! Vă invit să urmăriți site-ul acesta în continuare. Împreună cu echipa redacțională intenționăm să realizăm o rubrică în care să vă regăsiți în ceea ce privește curiozitățile dumneavoastră pe teme de alimentație. Salut, Sighet!

Brîndușa Oanță
Ion Mariș