Liceul Tehnologic Forestier din Sighetu Marmației (director, prof. Maria Roman) se apropie de finalul implementării proiectului ”More Art, Less Dump”, finanțat de Lidl România prin programul de granturi „Cu Apele Curate”.

Prin implementarea activităților proiectului se dorește „generalizarea” unui model-pilot pentru scăderea cantității de deșeuri colectate „la comun”, prin focalizarea pe măsuri complementare de prevenție, management sustenabil și o acțiune punctuală de igienizare.
Observând situația actuală în ceea ce privește poluarea ilegală cu deșeuri depozitate pe malurile râurilor Iza și Tisa, din cauza lipsei punctelor de colectare selectivă precum și a nivelului scăzut de conștientizare privind efectele negative ale acestor deșeuri aruncate în ape, „forestierii” au trecut la fapte. Au fost derulate și finalizate marea majoritate a activităților asumate prin proiect, elevii s-au implicat în concursul de creație și atelierul de „trash art”, iar sighetenii pot observa deja… punctele de colectare selectivă amenajate ecologic, adăpostite în măști din lemn („made in LTF”) atât în centrul orașului nostru cât și în câteva localități partenere.
200 de elevi ai Liceului Tehnologic Forestier din Sighetu Marmației – beneficiarii principali – au fost implicați direct în activitățile proiectului, tinerii înțelegând și participând la promovarea principiilor celor 5 R (Refuse, Reduce, Reuse, Repurpose, Recycle).

„Actorii” din proiect au amplasat în total 21 de puncte de colectare selectivă amenajate ecologic: 15 în Sighetu Marmației (Parcul central – 2, Parcul Grădina Morii – 2, Școala generală nr. 9 – 1, Școala generală nr. 10 – 1, Școala generală nr. 2 – 1, Școala generală nr. 3 – 1, Clubul Sportiv Școlar – 1, Liceul George Pop de Băsești – 1, Muzeul Satului – 1, Liceul Tehnologic Forestier – 4) și câte 2 în fiecare din comunele Vadu Izei, Bocicoiu Mare și Sarasău.

La începutul lunii iunie (ultima lună de proiect), Parcul Dendrologic din Sighetu Marmației și malurile râului Iza, pe o suprafață de 5000 mp, vor intra într-un proces de curățare prin acțiuni de igienizare la care vor participa elevii, dar și locuitorii din comunitățile vizate prin proiect. Va fi o amplă mobilizare în preajma unei zile simbolice (5 iunie – Ziua Mondială a Mediului) pentru a demonstra că se poate, că exemplul acestui proiect pilot se poate multiplica pe termen mediu și lung prin participarea pro – activă a elevilor, profesorilor, reprezentanților primăriilor dar și a locuitorilor obișnuiți.

Liceul Tehnologic Forestier (în parteneriat cu Asociația Valea Verde) încearcă să sensibilizeze/ conștientizeze populația din Sighetu Marmației, Vadu Izei, Bocicoiu Mare și Sarasău într-o direcție vitală: protecția mediului. Respectul pentru mediu trebuie învățat și cultivat continuu, iar „actorii” comunitari pot determina schimbarea atitudinii majorității… neimplicate.

Foto & text: Ion Mariș

Azi, 11 martie, parohul greco-catolic al Sarasăului, părintele Cornel Ardelean, aniversează 30 de ani de la momentul sfințirii ca preot în condițiile dificile și riscante ale clandestinității, Biserica Greco-Catolică fiind oficial interzisă în timpul regimului comunist. (M.V.)

M.V.: Stimate părinte Cornel Ardelean, suntem azi într-un moment aniversar pentru dvs., un moment de profundă emoție, al împlinirii a 30 de ani de preoție. Hirotonirea dvs. a avut loc în perioada comunistă în condiții de clandestinitate. Cum v-ați pregătit, cum ați studiat în acele condiții?
C. A.: Biserica noastră greco – catolică fiind total interzisă din 1948 evident că nu aveam nici facultăți de teologie, seminarii sau alte instituții. Pregătirea pentru preoție nu se putea face decât în particular împrumutând cărți vechi de dogmatică, morală, istorie bisericească etc. de la preoții supraviețuitori ai temnițelor comuniste. Am învățat foarte mult și am fost verificat foarte riguros ca la veritabile examene. Această pregătire a durat ani de zile și țineți cont că în acest timp eu munceam la o întreprindere din Baia Mare, câștigându-mi existența (a mea personală apoi și a familiei pe care mi-am întemeiat-o)… timpul liber însă mi-l consacram în totalitate Bisericii ajutând atât cât puteam pe preoții clandestini. Am avut ca îndrumători direcți pe părintele Lucian Mureșan (actualul cardinal), pe părintele iezuit Ioan Lazăr (un monument de cultura teologică), dar am colaborat bine și cu ceilalți care activau pe vremea aceea în Baia Mare, precum și cu călugărițele greco-catolice (vreau s-o menționez în mod special pe sora Martina). Am participat însă de multe ori la Sf. Liturghie și în bisericile romano-catolice, unde cultul se desfășura legal dar preoții erau intens supravegheați.

M.V.: În ce condiții s-a desfășurat hirotonirea propriu-zisă ?
C. A.: Eu aș fi dorit să fie la 25 martie 1989 de sărbătoarea Bunei Vestiri față de care aveam o devoțiune specială. Dar ea cădea în acel an în Sâmbăta Mare de la romano-catolici și atunci s-a schimbat data pentru 11 martie. M-am deplasat la Reghin la locuința Mitropolitului Alexandru Todea (unul din episcopii noștri mărturisitori în prigoana comunistă și viitor cardinal) și acolo într-un cerc foarte restrâns a avut loc Liturghia în cadrul căreia am fost sfințit ca preot. Au fost prezente doar 7 persoane: episcopul consacrator, preoții Lucian Mureșan, Alexandru Mesaroș și Simion Mesaroș, soția mea Niculina, o persoană care-l ajuta pe mitropolit și eu, candidatul la preoție. Apoi, a doua zi la Baia Mare am celebrat prima Liturghie în apartamentul nostru, în camera mică, ce a devenit astfel capelă. Timp de vreo 6 luni am celebrat Liturghia în casa părintelui Felician Soran care decedase. După Revoluție am fost numit paroh la Sarasău unde-mi desfășor pastorația de aproape 29 de ani și mulțumesc lui Dumnezeu pentru tot ce am reușit să fac împreună cu comunitatea de aici.

M.V.: Nu era periculos ce făceați? Securitatea nu vă urmărea?
C. A.: Ba da, am avut de mai multe ori semnale că Securitatea se interesa de mine la locul de muncă, la rudenii… părea suspectă prezența mea foarte deasă la domiciliul preoților bătrâni. Au percheziționat o dată și la noi acasă la Recea dar n-au găsit nimic suspect. Mutasem din prudență cărțile de teologie la un vecin. Alte necazuri nu am avut, dar adevărul e că și noi am fost foarte discreți.

M.V.: Deși sunteți „de peste deal”, atât dvs. cât și soția, activați în Maramureșul istoric de aproape 3 decenii. Cum v-ați adaptat ?
C. A.: Acum 3 decenii nu știam nimic despre Sarasău și foarte puține despre Sighet, am venit cu reținere încoace, dar am făcut-o fiindcă misiunea de preot o impunea. Atmosfera însă m-a cucerit… sunt convins că Dumnezeu m-a vrut aici, îmi iubesc foarte mult credincioșii din Sarasău (cu care am trecut împreună prin lupte grele…) mă identific cu Maramureșul ca istorie și spiritualitate iar Sighetului îi doresc să-și recâștige valoarea și demnitatea de odinioară!

A consemnat Marius VIȘOVAN

În cadrul manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri, în parohia greco-catolică Sarasău a avut loc, duminică, 2 decembrie 2018, un eveniment deosebit prin care comunitatea a omagiat una din personalitățile spirituale ale comunei – părintele Gheorghe Moldovan, mărturisitor al credinței catolice în timpul prigoanei comuniste.

După sfânta liturghie celebrată de actualul paroh, părintele Cornel Ardelean, sutele de credincioși au participat într-o atmosferă emoționantă la dezvelirea și sfințirea plăcii comemorative închinate părintelui Gheorghe Moldovan, situate pe un perete lateral în dreapta altarului.

Originar din comuna Vadu Izei, preotul Gheorghe Moldovan a păstorit comunitatea greco-catolică din Sarasău în perioada 1935-1948. În urma declanșării prigoanei comuniste împotriva Bisericii Greco – Catolice și a refuzului său de a-și părăsi credința, părintele Gheorghe Moldovan a fost scos cu forța din parohie și supus persecuțiilor care au culminat cu întemnițarea timp de 5 ani în închisorile comuniste.
În urma decretului 358 /1948 de interzicere a cultului greco-catolic, regimul comunist a întemnițat în perioada 1948-1964 toți cei 12 episcopi greco-catolici și peste 500 de preoți, alături de călugări și călugărițe, intelectuali și țărani care au opus rezistență. Trei dintre episcopi au murit în închisoarea din Sighet.

preot prof. Marius VIȘOVAN