Steaua omului

Noaptea cu tine
N-a fost mister.
Sus, în cer,
Mai apăruse o stea,
Un suflet de om
Se născuse,
Coborând pe pământ,
Din casa ta.
Steaua va fi cu omul,
În gând,
La rău și la bine,
Oricând.
Steaua, la apus de soare,
A lui
Parcă-i o rază de lumânare.
Steaua odată cu omul moare.

* * *

Ion MIHALCA-URSANU s-a născut la 16 decembrie 1947 în comuna Apșa de Jos din Transcarpatia, Ucraina. A absolvit școala medie  în comuna natală, apoi a urmat Facultatea de ziaristică a Universității de Stat din Chișinău, absolvită în anul 1974.
A colaborat la mai multe ziare din Ucraina, Republica Moldova și România.
A fost premiat la Concursul de poezie de la Baia Mare (România), octombrie 1997, pentru Antologia  poeților maramureșeni din dreapta Tisei, intitulată „Leagăn de cuvânt”, apărută la Editura Cybela (Baia Mare)
A publicat câteva volume de poezie la Editura Ruxandra din Chișinău, în anul 2000.
A  plecat spre veșnicie mult prea devreme, la 21 septembrie 2010, înainte de-a împlini 63 de ani.
Volumul „Dor de neam” a apărut postum, la Editura Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, Baia Mare (2022).

Salut, Sighet!

Două lansări de carte vor marca ziua Colegiului Național „Dragoș-Vodă” din Sighetu Marmației, vineri, 10 octombrie 2025, în sala festivă a instituției. De la ora 12 va fi prezentată cartea „Libelula” (Editura Paralela 45, București, colecția Prima dragoste), semnată de Doina Gecse Borgovan (redactor cultural la Radio România Cluj). Evenimentul, organizat de Colegiul Național „Dragoș-Vodă” și Centrul Județean de Excelență Maramureș, îi va aduce împreună pe elevi, profesori și cititori pasionați de literatură. Publicul va putea asculta autoarea vorbind despre procesul de creație, va participa la dialog și va putea obține autografe.

De la ora 13, Editura Valea Verde din Sighet va lansa volumul „Generații față-n față”, semnat de Brîndușa Oanța. Cartea îl are ca editor pe Ion Mariș, lector de carte pe Sebastiana Joicaliuc, iar designul copertei și tiparul au fost realizate de Aska Grafika.

Momentul muzical va fi susținut de trupa CNDV-istă Anturaj.

Cele două lansări vor aduce în prim-plan creativitatea, colaborarea și pasiunea pentru literatură care definesc comunitatea Colegiului Național „Dragoș-Vodă”.

Activitatea este coordonată de profesorii Brîndușa Oanța, Crina Marilena Voinaghi, Gheorghe Andrașciuc, Gabriela Ilieș, Luminița Colopelnic, Andrea Burcuș, Liliana Cheșa, Valeria Rus și Daniela Andrașciuc.

Partenerii evenimentului sunt Editura Paralela 45, Centrul Județean de Excelență Maramureș, Colegiul Național „Dragoș-Vodă”, publicația online www.salutsighet.ro și Revista AxA.

Salut, Sighe!

PESACH

Negativitatea a început pe Pămînt odată cu păcatul lui Adam și Eva. Cînd aceștia au gustat din Eitz Hadat (fructul oprit) s-a produs o separare între bine și rău, separare care se apropie de sfârșit odată cu ieșirea din Egipt de Pesach.

Înainte de Pesach, israeliții se aflau într-o stare atît de negativă numită a 49-a poartă a negativității încît dacă mai coborau o treaptă (a 50-a) situația ar fi devenit fără scăpare. Însă, cum vom vedea mai tarziu, Pesach a produs un miracol și a declanșat revenirea spirituală din această stare extrem de negativă, revenire care devine completă de Shavuot, după cele 49 zile de Omer.

Patriarhul Abraham, care a trăit cu 400 ani înaintea Exodului a primit în vis la vîrsta de 100 ani de la Creator mesajul (total ilogic pentru vremurile noastre) că în curînd va avea un fiu, iar acesta va fi sămînța unui întreg popor. Poporul israelit ce va rezulta din Abraham va fi înrobit pentru 400 ani într-o țară străină. Deși acest vis este atît de neverosimil, Abraham, care avea un nivel de spiritualitate foarte înalt a înțeles mesajul visului și s-a bucurat. Cum să se bucure cineva că urmașii săi vor fi robi? Secretul pe care el îl cunoștea era că pentru a atinge credința deplină, nivelul cel mai înalt de spiritualitate, un om (și, respectiv, un întreg popor) trebuie mai întîi să fie la nivelul cel mai jos spiritual, nivel reprezentat în vis de cei 400 ani de robie egipteană.

Cuvîntul faraon are aceeași valoare numerică în ebraică ca și gât, gâtul este o porțiune îngustă care separă capul de trup, și de asemenea Mitzraim (Egipt) semnifică îngustime. Îngustimea faraonului și a Egiptului a făcut ca, deși el avea la picioarele sale un întreg imperiu să își dorească să țină în scavie pe urmașii lui Abraham, poporul israelit, semnificația fiind aceea de a ține în sclavie poporul preocupat în cel mai înalt grad de spiritualitate. Eliberarea din această sclavie semnifică faptul că obținerea credinței depline este imposibilă fără a fi precedată de o perioadă de negativitate, incertitudini, îndoieli.

După 6 zile de peregrinări prin Egipt în urma celor 10 plăgi, Creatorul le spune urmașilor lui Abraham: „Stați în fața mării și veți vedea marea minune pe care Eu o voi face pentru voi”. Imediat după aceasta, o armată imensă a faraonului apare în urma lor iar ei sunt prinși în capcană între armata imensă și Marea imensă. Apoi a urmat minunea, precedată de intrarea în Marea imensă a unui israelit (ce avea deja credință deplină) pînă la gât. Moise, care conducea convoiul israelit, îl întreabă pe Creator care e cheia acestui miracol de despicare a mării, iar acesta îi răspunde că e o ecuație spirituală foarte simplă: avem pe de o parte natura, în care oceanul nu se despică, există boli incurabile, unele probleme nu se rezolvă, iar pe de altă parte a balanței, există miracole care răstoarnă toate aceste legi ale naturii.

Omul, de asemenea are natura sa constituită din egoism, dorința de a acumula pentru sinse însuși, de a beneficia din fiecare acțiune a sa. Dacă vrei să schimbi natura universului, să despici marea, trebuie să renunți complet la această latură egocentristă.

Legat de urmărirea israeliților de armata faraonului, Torah ne spune că armata egipteană se apropia din ce în ce mai mult de ei, însă Zoharul decodează acest mesaj cum că israeliții se apropiau din ce în ce mai mult de Creator, de credința deplină.

Despre aceasta este Pesach-despre eliminarea haosului din viețile noastre prin credință deplină. Lectura Hagadei începe cu propoziția „Noi am fost sclavi în Egipt”. NOI, nu străbunii noștri!-deci e clar că e vorba despre eliminarea negativităților proprii cărora NOI le suntem sclavi, Eliberarea NOASTRĂ din propriul Egipt, din propria îngustime. Conștientizăm cît de jos suntem și ne eliberăm total din cea de-a 49-a poartă a negativității. De aceea Creatorul i-a spus lui Abraham că urmașii lui (NOI) vom fi sclavi și că se vor elibera din propria sclavie întru credință deplină, certitudine.

Pesach înseamnă în ebraică Pe=gură și Sach=rostește, vorbește. De aceea, tehnologia serii de Seder implică multă vorbire, explicarea fiecărei etape pe care noi o urmăm. Cuvîntul seder înseamnă ordine, deosebirea fundamentală între alte seri și cea de Seder (inclusă în celebrele întrebări Ma nishtana) este că în alte seri noi cinăm cum vrem, dar în seara de Seder, pentru a accesa această energie a eliberării din propriul Egipt, noi respectăm o anumită ordine, parcurgînd cele 15 trepte:
1. Kadesh – primul pahar de vin, aplecîndu-ne spre stînga
2. Urchatz – spălarea pe mâini fără rugăciune (spălare de negativități asemenea unui Mikve)
3. Karpas – pătrunjel înmuiat în apă sărată
4. Yachatz – rupem matza din mijloc (din cele 3 bucăți de Matza) numită Afikoman în două părți inegale și ascundem bucata mai mare
5. Magid – spunem povești și apoi bem al 2-lea pahar de vin aplecîndu-ne spre stînga
6. Rachtzah – spălarea pe mâini cu rugăciune
7. Motzi – mestecăm lent Matza aplecat spre stînga meditînd pentru sănătate
8. Matza – mîncăm matza
9. Maror – hrean, cuvînt cu valoare numerică identică cu a cuvîntului Moarte. Pe măsură ce îl mestecăm, din amar el devine dulce, deoarece îl amestecăm cu haroset
10. Korech – mîncăm haroset, acea combinație dulce de fructe
11. Shulchan orech – servim cina
12. Tzafun – copiii caută și găsesc afikomanul pe care îl cumpărăm de la ei și mîncăm din afikoman
13. Barech – al 3-lea pahar de vin, odată cu care turnăm pe masă un pahar pentru profetul Eliahu
14. Halel – al 4-lea pahar de vin
15. Mirtza – cântăm

Foto & Video & Text: dr. Sorin MARKUS

Sighetul a avut onoarea – în primele zile ale acestei săptămâni – să fie gazda Excelenței Sale Katae Takashi, ambasadorul „Țării de la originea soarelui” sau – așa cum o numim noi – Țara Soarelui Răsare.
Sigur, este vorba de Japonia, o țară care ni l-a „trimis” nouă pe fotograful (prozator, poet și eseist) Miya Kosei, cel care a promovat Maramureșul mai mult decât multe alte instituții oficiale.

Marți, 4 martie 2025, Excelența Sa, Katae Takashi, a avut o întâlnire la sediul Primăriei Sighet cu primarul și viceprimarul orașului nostru, Vasile Moldovan respectiv Krisztofer Orosz, urmată de o declarație de presă la care jurnaliștii locali au avut ocazia să primească informații despre discuțiile purtate.
Astfel, am aflat că s-au fixat câteva jaloane în planul/ strategia de colaborare a Sighetului cu Japonia. Se dorește demararea unei colaborări culturale mai ample, organizarea unor tabere și schimburi de tineri, promovarea turismului maramureșean în Țara Soarelui Răsare, inițierea de cursuri de limba japoneză în municipiul nostru și, nu în ultimul rând, înfrățirea Sighetului cu un oraș din țara aflată între primele dintre cele mai dezvoltate economii din lume.
Au fost – se pare – discuții bine țintite, s-au evaluat resursele disponibile în cele două țări și s-a stabilit un „traseu” pentru continuitate. Un rol important în consolidarea relațiilor bilaterale îl are și îl va avea Centrul Cultural Japonez al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (director, dr. Yusuke Sumi, prezent la Sighet).
La finalul succintei comunicări făcute de E. S. Katae Takashi, completată de cuvintele de mulțumire ale primarul Sighetului, domnul ambasador a primit din partea edilului local un frumos album foto semnat de Miya Kosei („Maramureșul meu”).

M-am gândit și eu să-i fac o surpriză Excelenței Sale, i-am oferit o carte apărută zilele trecute la Editura Valea Verde din Sighet („Fără constrângeri”, volum care conține un capitol consistent de haiku-uri – un gen de poezie tradițională japoneză), semnată de haijinul nostru local… poetul Marin Slujeru. E.S. Katae Takashi a apreciat modesta mea… „îndrăzneală”.

După o scurtă discuție cu jurnaliștii și promisiunea de-a reveni în orașul nostru, ambasadorul Japoniei s-a deplasat la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, următorul „punct” din agenda vizitei la Sighet.

Ion Mariș

Credit foto: Mirela Buftea, Ion Mariș

Salut, Sighet!
urează colaboratorilor și cititorilor… de-acasă și din lumea largă:

LA MULȚI ANI!
Boldog új évet!
Happy New Year!
Felice Anno Nuovo!
Frohes Neues Jahr!
Bonne Année!
Щасливого Нового року!
Feliz año nuevo!
Adveniens Annus vobis fulgida et optima portet!

Salut, Sighet!

Miercuri, 06 noiembrie 2024, de la ora 16:00, la Biblioteca Municipală „Laurențiu Ulici” din Sighet va avea loc lansarea volumului „VICTOR MIHALYI de APȘA și LUMEA ÎN CARE A TRĂIT”, (765 pagini), autor Ioan ARDELEANU-PRUNCU (Editura Valea Verde, 2024).

„Punând pe tapet un volum de informații imens, edite și inedite, autorul reușește să ofere publicului un grandios laudatio personajului de care se ocupă și, prin felul de tratare a evenimentelor, un encomion al familiilor nobile din Maramureș. […] Autorul cărții (Ioan Ardeleanu-Pruncu) vorbește într-un limbaj accesibil, scrie într-un stil plăcut, lipsit de abruptețe.” (prof. univ. dr. Blaga Mihoc)

Salut, Sighet!

Nu doresc a stârni multe întrebări din partea celor care nu o cunosc. Nici nu am a mă învrednici de gânduri ceremonioase.
Numele său este cel mai primăvăratec, cel mai atrăgător, cel mai fascinant pseudonim pentru Primăvară, pentru iubire, pentru prietenie. Este chiar delicat, dacă nu dificil, să afli cele mai potrivite cuvinte care să acopere o tulburătoare realitate a prietenei! Prof. Brîndușa Oanță – căci despre d.ei este vorba – cuvine-i-se a-i spune: La mulți ani! Prețuiesc până la capăt acest pseudonim al Primăverii și al Prieteniei, al  celei care-l poartă! (Echim VANCEA, membru al Uniunii Scriitorilor din România)

* * *

Profesoară de latină și română la CNDV Sighet, Brîndușa Oanța își onorează familia cu aspirații culturale din care provine. Este  o deschizătoare de drumuri  a elevilor spre performanță, lectură, creație literară și o promotoare sistematică a  celor merituoși. Se dedică generos  e-revistei „Salut Sighet!”, la care activează non-stop și absolut pro bono, precum și la îndrumarea colectivului revistei „AxA” a liceului.
Brîndușa dragă! Văzându-ți împlinirile, acum, la ceas aniversar și rotund, declar: sunt onorat că ți-am fost profesor („un an, atâta doar, un singur an”) și recunoscător că îmi  „manageriezi” textele cu atâta atenție și gentilețe.
La multe bucurii și strălucite realizări! La Mulți Ani! (Marin SLUJERU, poet)

* * *
La mulți ani, Brîndușa, să ai parte doar de zile senine, bucurii și împliniri și să ne revedem sănătoși și optimiști! (Radu ȚUCULESCU, membru al Uniuni Scriitorilor din România)

***

pentru că mirosea a flori, a mere crude și a bomboane
cuibărită în brațele mele cu lentoarea unei pisici adormite
și portocalii

pentru că îmi amintea de valurile mării
și de orice privire stingheră
capabilă să îmi scrie poezia
pe care nu am putut să o trăiesc

și pentru că o iubeam în fiecare duminică
mai mult
mai înăbușit
mai puțin limitativ  (Mira ORZA, redactor șef al revistei AxA, CNDV Sighet)

* * *

Redactorul coordonator al publicației „Salut, Sighet!”, prof. Brîndușa Oanță, este pre_destinată Cuvântului pre_dat, respectat, înnobilat de muncă și pasiune. Se dedică continuu proiectelor educațional – cultural – mediatice din dorința de-a „favoriza” performanța și de-a modela caractere. Orice aș spune este mai puțin și prea puțin față de ceea ce ar merita.
50 de brîndușe într-o singură primăvară înseamnă frumosul atemporal… dincolo de clișeele lumii. La mulți ani luminați de… iubire și generozitate. (Ion MARIȘ, coordonator Editura Valea Verde)

* * *

Prof. Brîndușa OANȚĂ s-a născut la Sighet, în 24 martie 1974.
A absolvit Liceul „Dragoș – Vodă” (1992) și Facultatea de Litere – specializarea Limbi Clasice (Latina – Greaca veche), Universitatea „Babeș – Bolyai”, Cluj-Napoca (1996). Are un masterat în Politici Publice și Administrație Publică la Universitatea din București – Consiliere și Orientare profesională (promoția 2002).
Este profesor titular la Colegiul Național „Dragoș – Vodă” Sighet (începând cu anul absolvirii facultății, 1996), a fost profesor la Liceul Pedagogic Sighet (1996 – 2012). În prezent, predă doar la CNDV Sighet. Este profesor gradul I. A fost redactor (2005 – 2014) și redactor coordonator (2014 – 2016) la Radio România Sighet.
Este co-autor (împreună cu Ion Mariș) al volumului „#CNDV 100 – Convorbiri mărturisiri” (Editura Valea Verde, 2019).
Din anul 2016 până în prezent este redactor coordonator al publicației online „Salut, Sighet!” (www.salutsighet.ro).

Salut, Sighet!

Nota redacției: În imaginea reprezentativă (de la stânga la dreapta), Brîndușa Oanță împreună cu Ducu Bertzi – cantautor, Toma Enache – regizor și Radu Țuculescu – scriitor.

„Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe noile taxe – document final”, scria în presa online din 27 septembrie 2023. Ura! Sau: în sfârşit! Un eveniment notabil, mult aşteptat de toţi plătitorii de taxe din România.

Documentul (?) o fi bun, o fi rău, va rezolva dacă se va aplica, nu va rezolva dacă nu se va aplica, nu ştiu şi nici nu mă hazardez în a-l lua la bani mărunţi. Tot mărunţi şi puţini sunt şi banii rezultaţi din duduitoarea economie.

Pot să mă întreb, în schimb, în ce constă „asumarea răspunderii”. Nu e prima dată când un guvern al României zice că-şi asumă răspunderea. Noi, neiniţiaţii în arta guvernării, când auzim/ citim despre asumare, mai-mai să nu cădem pe spate de admiraţie pentru vremelnicii conducători şi vitejeasca lor atitudine.

Daaa… Dacă-şi asumă răspunderea, e clar! E suprem! Putem să stăm linistiţi. Noile taxe se vor încasa, că doar aşa a zis guvernul. E suficient un act de mare curaj din partea celor mai destoinici şi mai bine pregătiţi, că deja de mâine vom fi mai încrezători. Se îndreaptă strâmbăciunea. Gata cu risipa. Gata cu puşculiţa goală. Taxele şi impozitele mai mari vor umple „Punguţa cu doi bani” (sursa: Ion Creangă)

În fapt „asumarea răspunderii” guvernului pentru un proiect de lege înseamnă că actul în cauză e „supus unei dezbateri strict politice, având drept consecinţă menţinerea în continuare sau demiterea Guverului în funcţiune, prin retragerea încrederii acordate de Parlament şi declanşarea, în condiţiile Constituţiei, a proceduri[i] pentru alcătuirea unui nou Guvern”. (sursa: https://www.avocatconstanta.com/index.php/blog/102-ce-inseamna-asumarea-raspunderii)

Urmează şi alte explicaţii, cine atacă proiectul de lege, cine ce poate să facă, dar nu vreau să plictisesc. Destul că o fac alţii, toată ziua, iar reporterii sar să le scoată cuvintele „din puţul gândirii”(aş scrie sursa, dar autorul pare că s-a pierdut în negura istoriei postdecembriste).

Asumarea răspunderii ar trebui să însemne că dacă nu se face ce trebuie să se facă, atunci să plece tot guvernul să facă nani. Lucrul pare imposibil, din moment ce Parlamentul e de stânga-dreapta, oricând de stânga sau oricând de dreapta, iar preşedintele are guvernul lui, format din două jumătăţi ca doi fraţi, unul lipit de sufletul prezidenţial, celălalt frate fiind vitreg.

Horia Picu

P.S: L-am pomenit pe Ion Creangă şi una din poveştile sale. Nu-mi doresc ca efectul asumării răspunderii să mă/ne trimită cu gândul la altă poveste a aceluiaşi autor.

Luni, 07 august 2023, prozatorul, poetul, eseistul, jurnalistul Vasile GOGEA, născut la Sighet (07 august 1953), a împlinit 70 de ani. Un mesaj concis dar sclipitor a fost transmis sărbătoritului de către scriitorul Dorin Tudoran. Ne permitem să redăm în continuare mesajul „surprinzător” – chiar și pentru mulți dintre noi – al lui Dorin Tudoran și să-i urăm Maestrului Vasile Gogea multă sănătate și forță… inegalabilă!

Salut, Sighet!

* * *

Anselmus, vara – 70

Retras, dar nu marginal. Discret, dar nu umil. Curajos, dar nu retoric. Loial, dar nu servil. Cultivat, dar nu infatuat. Moralist, dar nu moralizator. Boem, dar nu extravagant. Amuzat, când se confruntă cu superficialitatea. Încruntat, când prostia și reaua-credință ating cote alarmante. Un dârz de cursă lungă și un tandru inegalabil.

Iată câteva dintre scurtele, posibilele caracterizări care-mi vin în minte, când mă gândesc la Vasile Gogea, un om despre care se poate spune “They don’t make them like you anymore” (Rory Gallagher). Melcul Gogea, locuitor în aforismul lui Suetonius festina lente, mă ia prin surprindere astăzi, grăbindu-se să împlinească 70 de ani. Dar este și senectutea o cochilie. Se câștigă anevoie, dar, în fața agresiunilor imorale, se poate dovedi o cazemată inexpugnabilă.

Supraviețuind doar în traducerea în limba maghiară, n-am avut acces la primele povestiri ale lui Vasile Gogea cum ar fi Anselmus, iarna. Cred că primul contact a fost cel cu scene Scene din viața lui Anselmus, un roman de neuitat. Am avut atunci sentimentul că mă aflu în prezența unui autor cu totul deosebit și m-am bucurat când, peste ani, Ion Bogdan Lefter, unul dintre cei mai atenți și aplicați critici și istorici literari al optzecismului, scria despre destinul prozei lui Gogea: “Anselmus îl sprijină majestuos, cu aerul său de capodoperă bizară, sumbră, grotescă. Evanghelie pe dos a unei lumi pe dos. Cutremurătoare.”

Cândva, într-un Marș de Crăciun, Vasile Gogea scria:

„Raportez:
‘În timpul serviciului meu s-a născut Isus!’ ”

Într-o lume aflată mereu pe dos, poetul ar fi putut oferi și o variantă complementară:

„Raportez:
‘În timpul serviciului meu a fost ucis Isus!’”

În urmă cu aproape un deceniu, am avut bucuria și onoarea de a scrie o prefață pentru una dintre cărțile lui Vasile Gogea. Reiau aici un gând din acel text, fiindcă mi se pare definitoriu pentru ceea ce cred despre personalitatea celui sărbătorit astăzi:

„Vasile Gogea l-a citit pe Lautréamont și nu a uitat că nici toată apa oceanului nu poate spăla o picătură de sânge intelectual nevinovat. Dar este și dintre cei care știu, de asemenea, că până și o singură picătură de sânge intelectual murdar poate infecta toată apa oceanului planetar. Vasile Gogea caută să afle unde și de ce trebuie să se afle intelectualul și cum poate acesta din urmă să se dovedească mai mult decât un abțibild.

La mulți ani, Vasile Gogea!

Dorin Tudoran

Radio România Sighet și Asociația Valea Verde (Editura Valea Verde) invită sighetenii la vernisajul expoziției de pictură a doamnei Ana SIMONI. Vernisajul va avea loc la Sala Radio Sighet (str. Plevnei, nr. 8), marți, 07 martie 2023, ora 14:00.

Parteneri: Salut, Sighet! și Aska Grafika

Salut, Sighet!