Ambasadorul Israelului în România, Excelența Sa David Saranga, s-a întâlnit cu primarul Sighetului, Vasile Moldovan (autor, Ion Mariș)

Marți, 27 octombrie 2020, ambasadorul Israelului în România, Excelența Sa David Saranga, și-a continuat vizita demarată în ziua precedentă în Maramureș cu un „popas”  oficial la Sighet. Excelența Sa a fost oaspetele primarului proaspăt instalat la Sighet, av. Vasile Moldovan, care – la debutul mandatului – s-a bucurat de o întâlnire cu adânci semnificații.

Deși era programată inițial o vizită – fulger, „popasul” domnului ambasador la Sighet s-a prelungit la mai multe ore. După o scurtă primire la Primăria Sighet, traseul oaspetelui a inclus opriri la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Monumentul Victimelor Holocaustului (unde a fost depusă o coroană de flori), Gara, Sinagoga Sefardă și, spre finalul timpului petrecut în municipiul nostru, vizita la Casa Memorială Elie Wiesel.

În cadrul discuțiilor de la Primărie a fost subliniată contribuția comunității evreiești la viața socio – economică de pe aceste meleaguri dar, au fost atinse și aspecte ale potențialei colaborări strategice, pe palierele economic și cultural. S-a convenit să se finalizeze demersurile inițiate în anii precedenți cu o înfrățire oficializată, conform legislației în vigoare, a Sighetului cu orașe din Israel.

La Casa Memorială Elie Wiesel, ambasadorul Israelului și primarul Sighetului, însoțiți de dl. David Lieberman (președintele Comunității Evreilor din Sighet) au fost primiți de reprezentanții Muzeului Maramureșului (Mirela Barz – manager interimar și Alina Marincean – muzeograf), fiind ghidați profesionist, expunându-li-se detalii despre viața laureatului Premiului Nobel pentru Pace dar și a conexiunilor acestuia cu orașul în care s-a născut.

Excelența Sa a promis să faciliteze colaborări ale Muzeului Elie Wiesel cu instituții similare din Israel (avansându-se chiar numele Muzeului Beit Lohamei HaGetaot – Luptătorii Ghetourilor) și o eventuală înfrățire a Sighetului cu o localitate importantă – Netanya – primarul acesteia având origini românești.

Plăcut impresionat de această prima vizită la Sighet, Excelența Sa David Saranga a promis să revină pe meleagurile noastre din dorința de-a asigura continuitate acestei întâlniri preliminare.

Ion MARIȘ

Foto&Video: I. Mariș




Ambasadorul Israelului în România, Excelența Sa David Saranga, a sosit în Maramureș!

Luni, 26 octombrie 2020, ambasadorul Israelului în România, Excelența Sa David Saranga, a ajuns în Maramureș, într-o vizită oficială care include discuții cu reprezentanții administrației județene și, în următoarele zile, cu reprezentați ai administrației locale din câteva orașe din județul nostru.

Discuțiile au avut loc pe Valea Vaserului, un loc cu un potențial enorm pentru turismul din zonă. Ambasadorul Israelului a fost primit de către președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel Bogdan.
Aflat în prima zi de muncă, în postura de președinte al Consiliului Județean Maramureș, dl. Ionel Bogdan a subliniat că a discutat cu ambasadorul Israelului în România: ,,…despre oportunitățile pe care le are județul nostru. Excelența Sa iubește România, și-a început cariera diplomatică în țara noastră, iar după vizita făcută în Maramureș sunt convins că este cucerit de frumusețea județului nostru și că ne va fi alături în proiectele pe care dorim să le inițiem pentru dezvoltarea turismului. Maramureșul are un potențial turistic extraordinar, lucru remarcat și de ambasadorul Israelului în România, care s-a oferit să ne ajute să promovăm județul nostru în Israel. Am încredere că vom deschide porți noi spre dialog și vom reuși să aducem investițiile de care turismul maramureșean are mare nevoie”,

Au fost abordate în discuțiile bilaterale, pe lângă domeniul turismului și domeniile sănătății și tehnologiei, pentru potențiale investiții israeliene în județul nostru.

Istoria comunităților evreiești din Maramureș, în special din zona Sighetu Marmației și Vișeu de Sus, a fost de asemenea un subiect important, în acest context fiind vizitată și Casa Memorială Elefant din Vișeu de Sus.
Președintele CJ, Ionel Bogdan, a vorbit și despre posibilitatea deschiderii în viitor a unei linii aeriene directe între Israel și Maramureș, în condițiile în care va fi realizat un terminal nou pentru Aeroportul Internațional Maramureș, un proiect în valoare de circa 40 de milioane de euro.
La vizita oaspetelui israelian pe Valea Vaserului au luat parte primarul orașului Vișeu de Sus, Vasile Coman, și prefectul județului Maramureș, Nicolae Silviu Ungur.

(extras din Comunicatul de presă al CJ Maramureș)

Nota redacției: Excelența Sa, dl David Saranga se va afla marți, 27 octombrie 2020, în vizită la Sighetu Marmației.




Semn de carte: TEOFIL IVANCIUC – Vederi din Maramureş

TEOFIL IVANCIUC – Vederi din Maramureş
(cu o prefaţă de Ovidiu Pecican, Ed. Valea Verde – editor Ion Mariş, Sighetu Marmaţiei, 2020, tipografia Aska Grafica)

  „Maramureş sfânt,/ Vechi şi drag pământ…”

După „Ghidul turistic al Ţării Maramureşului” (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2006), „Sighetul Marmației. Ghid cultural-turistic” (Ed. Echim, Sighet, 2007), „Sighetul Maramureşului. Patrimoniu şi turism” (Ed. Valea Verde, 2012) și „Meșteșuguri tradiționale din Țara Maramureșului” (Ed. Proema, Baia Mare, 2016, cu fotografii de Radu Lazăr), Teofil Ivanciuc, enciclopedist de  Maramureş, ne oferă o carte-caleidoscop, cuprinzînd 68 de „poveşti” semnificative (selectate din 1000, ne asigură el), pe care le numeşte nu întâmplător „vederi”, despre fiecare localitate a Ţării Maramureşului, cu ilustraţia aferentă.
Rezonând cu preocupările concitadinului nostru, profesorul universitar Ovidiu Pecican, în prefaţa la carte, îl aminteşte pe istoricul Pierre Nora, cu al său concept de „locuri ale memoriei”, „locuri” profund semnificative pentru specificitatea unei regiuni. Desigur, cu timpul, criteriile de selecţie ale unor astfel de „locuri” se vor rafina. Acum, însă, să ne bucurăm de această carte, care are şi o finalitate pragmatică, de promovare turistică.
Ne sunt prezentate entuziast şi documentat personaje de legendă sau istorice, capodopere ale artei religioase sau ale naturii, rituri şi ritualuri străbune, aspecte revelatorii ale vieţii sociale, ale atitudinii maramureşenilor faţă cu istoria, artefacte, curiozităţi ş.a.m.d. O bogată listă bibliografică încheie lucrarea. Ataşarea unui CD cu muzică, poezie, elemente de grai maramureşean, ne-ar fi oferit alte „locuri ale memoriei” Ţării Maramureşului, poate…
Acest domn Teofil Ivanciuc este cunoscut ca un redutabil publicist de investigaţie, privind atât prezentul, cât şi trecutul locului, mereu documentat, abil în „a pune degetul pe rană”, „a pune lucrurile la punct”, a demasca erori şi minciuni, curajos, justiţiar… Dar, mai presus de aceste abilităţi şi competenţe, Teofil crede în Substanţa Maramureş – în Maramureşul legendar, în oamenii, istoria şi frumuseţile neasemuite al acestei Ţări. El parcurge sistematic arhivele, dar şi fiecare locşor, spre documentare, este prezent la manifestările poporane, si-a ridicat o casă maramureşeană, consemnează, fotografiază, înregistrează tot ce ţine de acest loc privilegiat.
Însă, ca orice om care cunoaşte şi iubeşte Ţara Maramureşului, Teo Ivanciuc este în dezacord (citeşte „îi pasă”) cu distrugerea sau alterarea unor valori originare, constitutive ale locului, cu promovarea neaoşismului, a unor mentalităţi „noi”, „moderne”, nelalocul lor. Numai că el are o atitudine activă, le contracarează prin toată munca lui de cunoaştere şi promovare a Maramureşulului autentic.
Cred că, la ora actuală, nu-i altă mai bună călăuză în Maramureşul întreg, rotund, ca acest domn Teofil. Ca o reverenţă faţă de dăruirea sa întru cunoaştere şi împărtăşirea cu Maramureş, le-aş aş zice acestor „ilustrate” – „vederi interioare”, un compendiu ilustrat de Maramureș.
Şi prin această carte, Teofil Ivanciuc se înscrie cu onoare în şirul „tezaurarilor de  Maramureş”.

Marin SLUJERU

Nota redacției: Este important de menționat și aportul sponsorilor la apariția acestui volum: Editura Valea Verde, Cabinet av. Vasile Moldovan, Tipografia Aska Grafika.




PoetikS – Hajnalka CUTH

Hajnalka Cuth

Castane, toamnă, amintiri…

afară miroase a toamnă târzie,
sărutul iernii ce se apropie îmi rumenește obrajii,
simt cum inima accelerează să îmi țină trupul cald și confortabil,
mă uit la cer și văd un stol grăbit de rațe sălbatice
căutând căldura verii, urmează o cale
ce doar ele o cunosc spre noi primăveri;
inocența de copil îmi umple sufletul de bucurie
mă plimb pe covorul de frunze colorat ce-mi încântă privirea,
ridic o castană abia desprinsă din castanul gigant din grădina bunicii,
legătura cu pământul devine mai vie când o ating,
coaja catifelată îmi trezește simțurile
îmi amintesc de străzile reci din New York
când mă plimbam de mână cu iubitul meu
și mâncam relaxați castane prăjite
zâmbeam amândoi și vorbeam cu gura plină
eram un întreg într-o lume dezbinată, străină;
gustul de cărbune ars îmi provoca un amar plăcut ce-l îndulceam cu fantezia
că odată ajunși în garsoniera de 35 de metri pătrați din Queens,
vom face dragoste la căldura șemineului, cu luminile stinse…
fără să îmi dau seama am grăbit pașii spre casa veche a bunicii
care acum o numeam “acasă”,
el mă aștepta pe verandă, sorbea încet din cafeaua proaspăt făcută,
mă privea cu o dragoste blândă
știam, gândurile mele nu-i sunt străine
și vorbele sunt de prisos,
atunci mi-am pus o dorință:
„cu el să îmbătrânesc aș vrea,
împreună să ne-ndreptăm spre acel loc mai luminos”.

 

Soare de toamnă

stau în odaie și privesc prin stropi de ploaie mari, uscați pe geamul obosit
ce lasă lumina să pătrundă tot mai greu acum,
soarele de toamnă încă jucăuș îmi ajunge la degetele leneșe ale picioarelor amorțite
îmi urcă încet, timid până la buze și se oprește brusc
simt un sărut fierbinte de adio;
fericirea unei amintiri de vară își face loc în cămara de amintiri
când mă scăldam în lumină și-mi sărutai cu râvnă tot trupul…
o păstrez bine pentru iarnă, când razele tale
îmi vor mângâia alene doar pletele ieșite de sub căciula galbenă croșetată de bunica
și degetele-mi vor cerși o atingere de-a ta
dar tu vei sta măreț, indiferent, ascuns printre ceruri;
timpul subțire va deveni mai greu
un chin până ce-ai să mă strângi iar în brațe
zilele cu-n ton de gri accentuat, îmi vor apăsa umerii reci
paltonul negru lung, înghețat ca o cușcă cu pereți de fier
mă va ține departe de tine;
somnul adânc va fi tot ce-mi doresc
cu vise din belșug prea colorate
iar pe când să mă trezesc
sărutul tău vibrant iar să-l primesc!

Hajnalka Cuth




Avem Primar! Avem Consiliu Local! Nu avem (prea) multă… răbdare! (autor, Ion Mariș)

Azi s-a dat „startul” unui nou mandat pentru repezentanții noștri din administrația publică locală. Într-o atmosferă sobră și fără artificii inutile, în prezența prefectului și a subprefectului județului, într-un grup restrâns – adecvat regulilor pandemice inerente – a avut loc sedința solemnă de învestire a noului primar dar și a Consilului Local (format din 19 membri). După micile discursuri formale și explicitarea procedurilor de învestire, reprezentanții noștri au depus (citit + semnat) jurământul, fiind, începând de mâine, pregătiți de… muncă! Primele declarații ale liderilor formațiunilor politice, votate de către sigheteni să ne reprezinte onest, au sunat foarte bine, au fost marcate de cele mai bune intenții dar, ce va fi vom vedea în următorii patru ani. Oricum, încă patru ani pierduți în dispute sterile și false orgolii nu pot fi acceptați de către sigheteni. De mâine, proiectul politicienilor locali trebuie să fie – așa cum au promis absolut toți! – unul singur: revigorarea socio-economică a Sighetului!
Dar, întortocheate sunt căile… politicii! Surprizele (să sperăm nu doar neplăcute!) le vom „gusta” din plin. Promitem să urmărim cu maximă atenție evoluția „cremei politicii locale” (vorba unui domn consilier) ca să ne dumirim pe cine/ ce să ne bazăm!

Așadar, primarul nostru pentru următorii patru ani este avocatul Vasile Moldovan.

Consilierii locali sunt: Oniţa Ivaşcu Daniela, Bodnar Vasile, Mircea Florin, Tomşa Petru, Petrovai Gabriel – Severus, Pop Ioan, Oros Anca (PNL), Ștefanca Vasile, Curmei Adriana, Rednic Petru, Logigan Daniel, Simion Florin Mihai (Coaliția pentru Maramureș), Filipciuc Gabriel, Grad Gheorghe (PMP), Fellner Artur, Petrovan Sorin Zaharia (USR – PLUS), Iuga Nicolae, Mihali Gavrilă (PRO Romania), Béres Ildikó Ibolya (UDMR).
Succes aleșilor!… și… vă sugerăm să aplicați conceptul…. STOP (Sinceritate – Transparență – Onestitate – Promptitudine)!

***

Pentru a-l cunoaște mai bine, vă prezentăm și o mică biografie a noului primar:
Vasile Moldovan s-a născut la data de 13 august 1974, în Sighetu Marmației. A absolvit Școala generală nr. 2 în anul 1988 și Liceul Industrial nr. 2 din Sighet în 1992.
Este absolvent al Facultății de Drept (1997) și al Școlii de Ofițeri de Poliție „Nicolae Golescu”, Slatina, Olt (1998). A intrat în avocatură în anul 1999.
A fost ales în anul 2011 – de către colegii avocați – membru în Consiliul Baroului Maramureș, mandatul încetându-i odată cu ocuparea funcției de prefect și suspendarea din avocatură.
În 2012 a candidat pentru Consiliul Local Sighetu Marmației din partea PSD, pe listele USL, intrând în Consiliul Local de pe poziția a 13-a. A fost desemnat secretarul comisiei de urbanism, poziție din care a propus adoptarea unui regulament de urbanism în Sighet. Din păcate, acel proiect nu s-a materializat, dar va insista în continuare pentru înființarea comisiei de estetică urbană.
În anul 2017 (august), i s-a propus și a acceptat să ocupe funcția de prefect, mandatul încheindu-se în luna decembrie 2019.

„Bine intenționaților” critici, primarul Vasile Moldovan le răspunde cu sinceritate: „Mi s-a reproșat că sunt prea moale. Într-adevăr nu ridic vocea, nu dau cu pumnul în masă, însă prin dialog și colaborare am demonstrat până acum că transform vorbe puține în multe fapte. Ca prefect am demonstrat că sunt omul faptelor. Vreau și pot să demonstrez același lucru ca primar.”

Ion MARIȘ

 

Foto: Ion Mariș




Un fel de bal mascat (autor, Ioana Trifoi)

Ioana Trifoi

Există iubire la prima vedere și când o vei găsi inima îți va fugi mai tare decât orice alergător profesionist, care concurează cu el însuși, în speranța că își va bate recordul anterior. Și știi de ce? Eu așa l-am întâlnit pe Costel, Dumnezeu să îl ierte, că e mort de 2 ani, l-am văzut și a fost de-ajuns să știu că este cel prin care vreau să-mi oglindesc viitorul. Tu, copilă, vei simți la fel, doar că ai grijă să nu care cumva inima ta să fugă pe drumuri fără ieșire…

Dacă tanti Lenuța ar mai trăi, aș întreba-o atâtea lucruri, pe care atunci nu aveam curajul să i le adresez, dar ce mai pot face…. acuma e alături de nea’ Costel continuându-și frumoasa poveste de iubire, iar eu sunt ca și oricare alt profesor pe Zoom, am un monolog continuu și repetitiv de care mă cam plictisesc uneori, dar pe care nu îl pot pune sub semnul tăcerii.

Dragoste la prima vedere zicea tanti Lenuța? Unde să o mai găsești acuma? Toți trecem grăbiți unii pe lângă ceilalți cu ochii la micile ecrane și stresați că nu vom ajunge la timp pentru a intra la curs sau, și mai rău, codurile de logare vor fi invalide. Mai are cineva vreme să se uite în jur? De abia observăm semaforul, ne amintim cu ce suntem îmbrăcați doar atunci când ne privim în trecere într-o vitrină și uităm că nu am luat micul dejun abia atunci când trecem pe lângă un restaurant, iar stomacul ne cam ceartă, dar vrem povești cu zâne și iubiri de basm. Ăștia suntem noi, visători din fire și chiar pricepuți la vorbe, ne ghidăm după proverbe și cum Speranța moare ultima de ce să nu sperăm și noi la o viață mai bună? E bine că suntem optimiști doar că vorbele fără fapte sunt nule, așa că nu are rost să ne așteptăm ca cei pe care i-am votat acum două săptămâni să ne aducă fericirea la pachet și chiar decorată cu o fundiță roz, deoarece o să așteptam o viață și încă o zi și tot nefericiți vom rămâne! Ei vor face o schimbarea în punctele esențiale, pe ici pe colo, însă schimbarea în ceea ce privește viața noastră ne aparține. Și dacă vrei să tot aștepți la nesfârșit e alegerea ta, însă eu tind să cred că hoinărind pe străzi, fredonând și dându-mi buclele în vânt, în drumul meu spre jogging la 7 dimineața, fericirea chiar mă ține în brațe, e o fericire simplă, dar îmi este de ajuns.

Îmi e dor de un zâmbet ștengar aruncat tipului de la mate-info, de o minciună inventată pe moment profei de engleză și de sala de sport care era doar un pretext pentru a-l putea admira pe „Gheorghiță din a 12-a” . Tuturor ne este dor, însă puțini vor recunoaște. Și, ce-i drept, cum să nu-ți fie dor de clipele pe care nu le-ai trăit decât din auzite?! Fără banchet de clasa a 12-a, fără festivitatea de sfârșit la care s-ar fi prezentat tot neamul și fără deschiderea noului an universitar la care mai mult ai fi stat lipit de ai tăi, cum să nu te cuprindă dorul? Trebuiau să fie amintiri de neuitat și povești memorabile de viitor, însă s-au transformat în amintiri triste și povești pe care niciun nepot nu cred că va dori să le audă.

– Ioana,sper că nu ai uitat că am programare la doctor într-o oră!

Vocea bunicii mă readuse la realitate și mă oprise din a-mi așterne gândurile pe caietul mâzgălit, apoi o privesc în ochii ei albaștri și senini, și ii spun doar atât:

– Bunica, oi fi eu visătoare, dar nu uit chestiile importante!

Înainte de a intra cu bunica în cabinet din grabă și repezeală, masca îmi rătăcea pe undeva prin buzunar, iar sala de așteptare era cam plină, dar un domn „drăguț” îmi spuse:

– Domnișoară dacă ați fi mai responsabilă, ați ști că masca se poartă pe față în locurile închise și populate, nu în buzunar!

Mă trădase albastrul țipător al acelei măști nevinovate care se vedea, însă, cu un zâmbet zeflemitor și câteva cuvinte rămase pe limbă i-am spus doar atât :

– Dacă ați fi fost mai atent, ați fi știut că măștile se poartă încă dinainte de acest virus!

Ioana TRIFOI
studentă, Facultatea de Educație Fizică și Sport, Cluj-Napoca

sursă foto: Instagram




Traista cu Bunătăți rămâne la Sighet?!…

Duminică, 04 octombrie 2020, pe la orele prânzului, când amenințarea ploii a dispărut, sighetenii, în număr rezonabil de mare, au avut ocazia să se bucure de un eveniment pe placul… majorității. Bunătățile (dimensionate la suprafața de expunere alocată) s-au revărsat pe tarabele producătorilor locali – amplasate în centrul Sighetului – aducându-ne aminte de anii când Ziua Recoltei aducea abundență (măcar pentru o zi) și ne sporea optimismul… alimentar.

A fost o reluare plăcută a acestui tip de sărbătorire a roadelor toamnei, „asezonată” cu muzică de fanfară și melodii celebre interpretate de o frumoasă soprană, Cristina Ioan.

Sighetul a arătat chiar bine, liniștit, mai puțin gri, fiind – să sperăm – această primă „traistă” un preambul pentru revenirea la normalitate, la evenimente/ acțiuni de calitate, simple, nefestiviste.

Salut, Sighet!

Foto & video: Ion Mariș




Traista cu Bunătăți la… Sighet!

A venit vremea să ne bucurăm de o inițiativă frumoasă, ce ne readuce într-o formulă cromatică de sezon, oferta de toamnă: ZIUA RECOLTEI!
Și cum toamna cu recoltele „palpabile” ne amețește cu belșug nerestrictiv, este binevenită inventarierea conținutului din… TRAISTA CU BUNĂTĂȚI!
În Parcul Central din Sighet, Duminică, 04 octombrie 2020, pe lumina zilei, înte orele 12:00 – 18:00 vă veți putea delecta olfactiv și gustativ cu bunătăți nealterate de nicio pandemie.
Pentru ca timpul să trepideze nu doar în ritmuri cu potențial… culinar organizatorii au invitat Fanfara municipală Baia Mare (dirijor Florian Matasaru) dar și pe soprana Cristina Ioan pentru un intermezzo duminical.
Nu uitați, duminică să nu vă izolați în tăcerea locuințelor, ieșiți în Centrul Sighetului și bucurați-vă de culorile toamnei.
Sunteți așteptați să vă bucurați de produsele din… TRAISTA CU BUNĂTĂȚI!

Organizatorii – Producători Maramureșeni Traista cu Bunătăți – au încredere în sigheteni și-n ale lor…. gusturi!
Distanțarea – dar nu vizavi de bunătăți – este obligatorie!!

Salut, Sighet!




INFORMAȚII IMPORTANTE privind Alegerile Locale din 27 septembrie!

Pentru a clarifica unele nelămuriri pe care le-au sesizat o parte din cititorii noștri, privind votul de duminică, facem câteva precizări importante.

Alegerile locale de Duminică, 27 septembrie 2020, vizează alegerea autorităților adiministrației publice locale: primării, consilii locale, consilii județene și președinți ai consiliilor județene.

Cetățenii Sighetului își vor exprima votul pentru: primarul Sighetului, consilierii locali (19), consilierii județeni (32) și președintele Consiliului Județean Maramureș.

ATENȚIE! Alegerile se desfășoară într-un singur tur de scrutin și se validează indiferent de numărul cetățenilor prezenți la vot. Așadar, din orice număr de voturi exprimate (indiferent cât de mic), candidatul la primărie cu cele mai multe voturi va fi validat după scrutinul de duminică. La fel și celelalte poziții din administrația publică locală, vor fi validate prin singurul tur de duminică, în funcție de numărul de voturi obținute de fiecare partid/ coaliție înscrisă pe liste.

Nu uitați, doar duminică avem posibilitatea de-a ne alege reprezentanții pentru următorii patru ani! Va fi un singur tur de scrutin! Prezența la vot este importantă!
Merită efortul?!…

Salut, Sighet!




Vreau să fiu Primarul Sighetului: Gabriel FILIPCIUC!

Da, vreau să fiu primarul Sighetului!
De ce?…. Pentru că eu cred în oameni! Cred cu tărie că puterea unei comunități o dă puterea fiecăruia dintre noi! Cred că binele nostru al tuturor îl avem în „rucsacul” nostru al fiecăruia! Lucrul acesta mă motivează să fiu în mijlocul vostru căutând soluțiile cele mai bune. Sighetul este crezul meu și credința mea este că am obligația să întorc totul comunității!

După mine, EDUCAȚIA și SĂNĂTATEA sunt pilonii esențiali ai unei societăți. Dacă nu avem oameni sănătoși și educați, nu avem nimic!

Vreau să încep prin a mulțumi încă o dată tuturor celor care ați semnat pentru mine și echipa PMP! Este prima mea campanie electorală. Sunt multe lucruri la care m-am așteptat, despre care mi s-a spus, dar am întâlnit și multe surprize neașteptate, unele plăcute, altele mai puțin plăcute, dar toate mi-au dat curaj și m-au făcut mai puternic.

Ce am să scriu mai jos vine dintr-o experiență personală. Ani la rând am observat neputincios lipsurile comunității noastre! Am trecut prin multe dintre locurile care în alte vremuri erau mândrie pentru fiecare dintre noi. Acum, am văzut doar ruine care doar amintesc de ceea ce eram odată! Așa că am așternut pe hârtie frânturile pe care le cred esențiale pentru a trăi normal într-o societate a secolului XXI.

SIGHETUL Urban

Nu putem să vorbim despre absolut nimic atâta timp cât nu avem lucrurile necesare să apropiem oamenii. În primul rând drumuri de acces care să îi aducă pe alții la noi, sau să ne ducă pe noi la ei. Trebuie urgent să reparăm, reabilităm și modernizăm infrastrucutra rutieră și pietonală!

SIGHETUL Civilizat

Trebuie să acordăm demnitatea și respectul oamenilor. Și asta trebuie făcut zilnic. Așadar trebuie să avem un comerț stradal ordonat, curat și elegant.

SIGHETUL Vesel

Dintotdeauna am privit Sighetul prin ochi de copil. Sunt trist că nu exista siguranță pentru copiii noștri sau locuri special amenajate unde să se joace fără ca noi să fim îngrijorați. Vom construi noi locuri de joacă și spații de agrement.

SIGHETUL Multicultural

Multiculturalitatea comunității datorită conviețuirii a multor popoare, fiecare cu tradițiile lor ne oferă posibilitatea și obligația de a depune toate eforturile pentru a păstra și a dezvolta ceea ce am moștenit. Astfel, vom consolida integrarea socială prin acces la educație și cultură.

SIGHETUL Orașul Impozitelor Mici

Trebuie să păstrăm în limite minime taxele și impozitele sighetenilor. Nu trebuie să încercăm să acoperim găurile bugetare pe spatele oamenilor prin mărirea de taxe și impozite locale, avem nevoie de oameni specializați pentru a atrage fondurile necesare proiectelor imediate ale Sighetului.

SIGHETUL Respiră

Problema protejărji mediului a fost doar subiect politicianist de campanie electorală o dată la 4 ani. În rest, nu s-a făcut nimic. Vom proteja mediul și vom ecologiza terenurile contaminate. Doar așa vom respira aer curat și vom putea să vorbim de sănătate în urbea noastră.

SIGHETUL Sportiv

Suntem o comunitate care iubește mișcarea și sportul. Avem sportivi care au făcut performanță pentru Sighet și România. Nu am știut niciodată să apreciem astfel de oameni. Să îi respectăm așa cum se cuvine! Vom reabilita și dezvolta infrastructura sportivă. Vom da sportivilor meritul care li se cuvine.

SIGHETUL are Suflet

Din păcate, astăzi mulți dintre noi nu ne gândim la cei care au construit orașul, la cei care ne-au dat o casa… la cei care ne-au dat suflet! Nimic mai eronat și mai grav! Trebuie să acordăm respect, îngrijire și iubire pentru seniorii noștri!

SIGHETUL Învață

Mă gândesc la băiețelul meu! Mă gândesc la viitor! Mă gândesc la ce le oferim azi copiilor noștri! Și în acel moment sunt sigur că trebuie să construim și să reabilităm creșe, grădinițe și școli.

SIGHETUL Casa Ta

Orașul nu s-a dezvoltat. Mă gândesc că nu punem accent pe oameni valoroși care să dezvolte Sighetul, pe oameni care să lase amprenta profesionalismului lor. Trebuie așadar să ne apucăm de treabă și să construim locuințe pentru tinerii specialiști și locuințe sociale.

SIGHETENII Parchează Comod și Rapid

Vrem dezvoltare! Vrem turism! Dar nu oferim comoditate și accesibilitate. Trebuie să reproiectăm parcări publice supraterane sau subterane și parcări de domiciliu.

SIGHETUL în Haine Noi

Văd oameni triști, care se deplasează ținând capetele plecate! Nu privesc cerul! Nu privesc imobilele. Uitându-mă în jur mi-am dat seama că nu au motive. Clădirile sunt triste, peisajul e deprimant și fără speranță. Trebuie să reabilităm fațadele blocurilor, eficientizând consumul de energie al caselor noastre.

Și ar mai fi mult de dezvoltat! Oriunde îți întorci privirea îți dai seama câte ar fi de făcut. Te gândești că au trecut 30 de ani în care administrațiile nu au facut mare lucru! Scaune și cuie! Am pierdut respectul și demnitatea! Trebuie să ne scuturăm și să redevenim noi! Demni și respectuoși! Exact așa vreau eu să vă Sighetul și sighetenii!
Și nu uitați, noi nu luptăm împotriva cuiva, luptăm pentru CEVA.
Îndreptați-vă gândurile și eforturile spre lucruri POZITIVE!

Gabriel Filipciuc
Candidat la demnitatea de Primar al Sighetului