Sf. Ioan Gură de Aur spune că: „Nu omul cel vechi este om, ci omul cel nou”. Cu adevărat, cuvinte grele de înțeles! De ce oare? – Pentru că omul cel vechi poartă în mintea sa sămânța minciunii (Tatăl minciunii către strămoșii noștri: „Nu, nu veți muri!… vi se vor deschide ochii și veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul” Fac.2,4-5).

Tocmai de aceea și Sf. Justin Popovici spune, că: „A fi om nu înseamnă nimic altceva decât a fi întruparea adevărului”. Așadar, omul cel nou – creștinul – trebuie să se lupte a purta în sufletul său sămânța adevărului. Virgiliu Gheorghe spune, că omul se află: „…între domnia minciunii și Împărăția Adevărului”. Acest mare apologet al credinței vremurilor noastre consideră că:  „…trăim fără să ne dăm seama sub adevărata dictatură a minciunii… Acum însă, minciuna este mult mai persuasivă, îmbrăcată în hainele poleite ale adevărului democratic, urcată sus  pe scena lumii mediatice… Minciuna s-a insinuat într-o măsură fără precedent ca adevăr al mulțimilor, deziderat al omului de mâine…”1).

Tot mersul vieții trebuie să-lprivim prin prisma cuvântului Sf. Scripturi. Însă, cuvântul proorocului Amos parcă este mai actual ca oricând. „Iată, vin zile zice Domnul Dumnezeu, în care voi trimite foamete pe pământ, nu foamete de pâine și nu sete de apă, ci de auzit cuvintele Domnului”. (Amos 8,11).

Prima binecuvântare care a dat-o Dumnezeu oamenilor a fost procrearea. „Și a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său, după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat și femeie. Și Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: creșteți și vă înmulțiți și umpleți pământul și-l supuneți.” (Fac.1,27-28). Însă, dușmanul neamului omenesc nu s-a mulțumit doar cu scoaterea strămoșilor noștri din rai, ci a început lupta împotriva omului, ridiculizând binecuvântarea lui Dumnezeu. „Această luptă se extinde la întreaga istorie și se amplifică cu trecerea timpului” 2).

Nu ne permite spațiul a face o exegeză profundă a primei binecuvântări date omului de către Dumnezeu, dar totuși aș dori să privim puțin asupra a două daruri: „stăpânirea pământului” și  „procrearea umanității”. De la bun început trebuie să spun că Biserica Ortodoxă (privesc aceste cuvinte din prisma Bisericii Ortodoxe) nu este împotriva performanțelor tehnicii vremurilor noastre, ci doar împotriva stăpânirii tehnicii asupra omului. Biserica ne îndeamnă ca noi să stăpânim tehnica, având discernământ autentic creștin.

Folosirea rețelelor de socializare: facebook, telefonul inteligent, televizorul fără discernământ a dus la concluzia oamenilor de știință, că „noii mediatori au devenit tirani”. Aceștia creează „imagini trucate a lumii reale”, spune Virgiliu Gheorghe.

„Deși tinerii de astăzi dețin mai multe informații ca în trecut, ei se dovedesc totuși incapabili de a face conexiuni, de a organiza cunoștințele pe care le posedă, de a trage concluzii… Televiziunea în loc să-i provoace, să-i obișnuiască pe copii să persevereze, să lupte pentru a dobândi ceva, îi învață să aștepte ca înțelesurile și lumea să li se descopere singure, să se desfășoare în fața ochilor lor sub formă de imagini. Învățarea departe de a fi facilitată de televizor, este chiar defavorizată de acesta.” 3)

Binecunoscutul psiholog și teolog francez Jean-Claude Larchet a scris o carte având titlul sugestiv „Captivi în internet”.
Deși vorbește despre devierile umanității, în introducere spune următoarele: „Nimeni nu contestă aportul pozitiv al noilor mijloace de informare în masă, în materie de comunicare, de informare, de acces la cultură în diversele ei forme.” 4)
Însă, tot în introducere spune următoarele: „Scopul studiului nostru este acela de a invita la o reflecție critică asupra folosirii acestor noi mijloace de comunicare, care au devenit pur și simplu invadatoare și cu efecte în mod vădit negative. Pornind de la o mai bună cunoaștere a deviațiilor provocate de noile media și a efectelor patologice reale și potențiale să învățăm să le controlăm și să reducem utilizarea lor în zona în care produc efecte nedorite. 5)  Amintește de o mulțime de stăpânitori falși ai bietului om, între care falsa impresie de libertate, distrugerea relațiilor interpersonale, patologii psihice, diminuarea capacităților intelectuale și sărăcirea vieții spirituale.

Tinerii zilelor noastre care sunt atacați cum nu au mai fost niciodată așa de atacați și hrăniți cu mâncarea antihristului (drogurile) sunt ispitiți și privitor la viața  spirituală. Li se propune să formeze o altă religie, care să nu aibă nicio legătură cu cerul, ci numai cu pământul.
Acest subcapitol este intitulat „O înlocuire a verticalului cu orizontalul”.

Astfel este amintit Alain Finkielkraut, care propune că „…odată cu noile tehnologii, e vremea ca lumea caracterizată prin reculegere și verticalitate să se sfârșească, pentru a intra într-o lume caracterizată prin deschidere și orizontalitate.” 6)

Cei ce mai citesc în Sf. Scriptură înțeleg prin aceasta că este vorba de pregătirea venirii antihristului. Iată ce ne spune, legat de aceasta, Domnul și Mântuitorului nostru Iisus Hristos: „Eu am venit în numele Tatălui meu și voi nu mă primiți; dacă va veni un altul  în numele său pe acela îl veți primi.” (In 5, 43)/ Antihristul nu are nicio legătură cu cerul.

Încheierea cărții lui Jean Claude Larchet este destinată capitolului „Terapii și profilaxii”, care trebuie să înceapă cu buna educație a copiilor.

Acest subcapitol are un motto foarte edificator și anume un text din psalmi: „Să rupem legăturile lor și să lepădăm de la noi jugul lor” (Ps.2,3) Spre aceasta ne îndeamnă și Sf. Ap. Pavel, care ne învață: „Nu vă înjugați la jug străin cu cei necredincioși” (II Cor. 6, 14)
Jugul străin este distrugător de suflete nevinovate, iar jugul lui Hristos este ușor și de suflete odihnitor. (Mt.11, 29-30)

Privitor la ridiculizarea primului dar al lui Dumnezeu, cel al procreației, dat omenirii, avem multe dovezi ale oamenilor de știință cinstiți și credincioși care spun că teoria suprapopulării pământului este neîntemeiată.
Foarte interesant, că această teorie au început dușmanii adevărului să o transmită tinerilor: „…există prea mulți oameni în lume. Nu mai avem  spațiu. Nu mai avem resurse energetice. Nu mai avem hrană. Și deși prea puțini oameni își dau seama de acest lucru, timpul trece cu repeziciune.” 7)

Elevii au fost îndemnați să citească cartea lui Paul Ehrlich, „Bomba demografică”. Astfel, au fost învățați „…în mod fals, că populația lumii crește cu 2% pe an, iar rezervele de hrană, cu 1% pe an… Apoi, elevilor li se mai spunea că familiile cu copii mulți cresc problemele suprapopulării și pe lângă asta, copiii sunt o povară costisitoare care au nevoie de atenție, 24 de ore din 24 și că distrug mariajele, făcându-i pe tații lor geloși, iar pe mame epuizate.” 8)

Profesoara Jacqueline  Kasun a făcut cercetări în urma cărora a tras următoarea concluzie: „În ceea ce privește pretențiile economice ale controlorilor demografici, ele dispar la o examinare atentă. Resursele, departe de a fi limitate, abundă. Nu mai mult de 1-3 % din suprafața pământului neacoperită cu gheață este ocupată de ființe umane, Populația mondială din prezent se poate susține pe sine și chiar dacă ar fi de 8 până la 22 de ori mai mare, cu actualul standard de viață.” 9)

 Pr. dr. Nicolae Lauruc

Bibliografie:

1. Virgiliu Gheorghe, Între domnia minciunii și Împărăția Adevărului, Rev. Familia Ortodoxă, nr.2/2025, pag. 4
2. Vocabular de teologie biblică, Ed. Arhiepiscopiei Rom – Cat., București, 2001, pag. 586
3. Virgiliu Gheorghe. Efectele televiziunii asupra minții umane, Ed. Evanghelismos, București, 2005, pag. 195
4. Jean- Claude Larchet, Captivi în internet, Ed. Sofia, București, 2018, pag. 5-6
5. Ibidem, pag. 7
6. Ibidem, pag. 282
7. Jaqueline Kasun, Războiul împotriva populației, trad. în lb.română Provita Media, București, 2008. Pag. 20
8. Ibidem, pag. 21
9. Ibidem, pag. 316

Foto: Ion Mariș (stânga – „Inima albă” de Adrian Chira, dreapta – „Rio – Contre jour” de Valentin Rozsnyai)

La alegerile locale de anul trecut (09 iunie 2024), avocatul Vasile Moldovan a reușit să „surclaseze” competitorii și să-și adjudece conducerea primăriei Sighet pentru al doilea mandat. Acest fapt înseamnă o și mai mare responsabilitate, așteptările cetățenilor fiind la cote înalte. Domnul primar a accepta să  discutăm despre problemele dar și despre perspectivele orașului nostru.

Ion Mariș (I.M.): Domnule primar cât de mult v-ați dorit un al doilea mandat la conducerea primăriei?
Vasile Moldovan (V.M.):  Am fost întotdeauna motivat de dorința de a contribui la dezvoltarea și binele comunității în care am crescut, care m-a format și în care am ales să mă întorc după terminarea studiilor. Al doilea mandat de primar este o continuare firească a proiectelor începute și a angajamentului față de locuitorii orașului nostru. Nu a fost vorba despre o ambiție personală, ci de un angajament față de comunitatea care mi-a acordat încrederea în urmă cu patru ani și care, pe parcursul primului mandate, m-a făcut să înțeleg că sunt pe drumul cel bun.

I.M.: Primul mandat, primii patru ani au fost marcați de lupta destul de „zgomotoasă” de la vârful conducerii primăriei. Totuși, contrar tuturor cetățenilor dezamagiți de puținele fonduri atrase, au intrat și bani din surse externe. Ce sumă totală a intat la bugetul local – în cei patru ani – prin proiecte, și care au fost cele mai importante?
V.M.: Peste 100.000.000 euro (implementate și în derulare). Astfel:

PROIECTE IMPLEMENTATE/ FINALIZATE ÎN ULTIMII PATRU ANI:
1.Achizitie mijloace de transport public – 7 autobuze electrice de 12 metri, destinate transportului public urban de călători, operabile în condiții de deal, 2 de staţii de încărcare rapidă și 7 de staţii de încărcare lentă, sursă de finanțare POR – valoare 23.800.050, 00 lei.
2.Etica si integritate, (creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților la corupție, creșterea transparenței și eticii prin dezvoltarea și implementarea unor măsuri de prevenire a corupției, îmbunătățirea cunoștințelor salariaților în ceea ce privește prevenirea corupției), sursă de finanțare POCA/924/2/2 – valoare 916,60 lei.
3.MARMATIA- Strategii și standarde (simplificarea procedurilor administrative și reducerea birocrației pentru cetățeni, implementând măsuri din perspectiva back-office și front-office pentru serviciile publice furnizate), sursă de finanțare POCA/972/2/1 – valoare 421.443 lei.
4.STEM Education in vocational and Professional Schools (ateliere de lucru privind educația STEM, cursuri de formare , tabără pentru elevi, program de mentorat în antreprenoriat, în robotică/ 3D și artă fotografică, întâlniri ale Consiliului Consultativ, achiziția de echipamente pentru modernizarea atelierelor/ laboratoarelor din cele 6 licee implicate), sursă de finanțare ENI CBC/RO/UA – valoare 490,28 lei.
5.SAFE FUTURE (realizarea Sistemului de supraveghere video, gestionat de Direcția Poliția Locală, compus din Dispecerat central de monitorizare, centru de backup și rețea de camere video fixe și mobile (36), distribuite în 17 locații), sursă de finanțare ENI CBC/RO/UA – valoare 196.750,25 lei.
6.REVITAL (revitalizarea resurselor naturale în Solotvyno cu o perspectivă generală pentru prevenirea poluării ulterioare a Bazinului Tisei Superioare prin pregătirea unui sistem complex de monitorizare), sursă de finanțare ENI CBC/HUSK/RO/UA – valoare 938,10 lei.
7.Construire Gradinită și dotare cu mobilier, sursă de finanțare POR/401/10/1 – valoare 690,90 lei.
8.Sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public (achiziționarea și instalarea unui număr de 687 de corpuri de iluminat cu LED și achiziționarea și instalarea sistemului de dimare/telegestiune), sursă de finanțare AFM – valoare 340.208,58 lei.
9.Wifi4you (acces de înalta calitate la internet în spații publice), finanțat de Comisia Europeană – valoare 000 lei.
10.Creșterea siguranței pacienților în Spitalul Municipal Sighetu Marmației prin reabilitarea/ modernizarea/ extinderea infrastructurii electrice, de ventilare și tratare a aerului, finanțat prin POIM – valoare 574.104,00 lei.
11.Programul „Curățăm România”- „Sănătatea Mediului, condiționează sănătatea ta!”, sursă de finanțare AFM – valoare 000 lei.
12.ROMarmatia – abordare integrată a sărăciei și excluziunii sociale, sursă de finanțare POCU – valoare 387.807,55 lei.
13.Întocmire documentații tehnice – DTAC- Muzeul „Dr. Ioan Mihalyi de Apșa” în vederea depunerii unei finanțări prin programul POR, finanțare prin POAT/868/1/1/1 – valoare  820, 00 lei.
14.Servicii sociale integrate, proiect depus de Consiliul Județean Maramureș în Parteneriat cu Municipiul Sigehtu Marmației în valoare de 587.920,55 lei.

PROIECTE ÎN CURS DE IMPLEMENTARE:
1.Creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădirea Liceului „Tehnologic Marmația”, finanțare prin AFM/BL – valoare 236.499,02 lei.
2.Renovarea energetică moderată a Școlii gimnaziale nr. 10, finanțare prin PNRR, Componenta 5 – valoare 036.565,24 lei.
3.Consolidarea mobilității urbane, finanțare prin PNRR, Componenta C10 – valoare 375.000 lei.
4.Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitare, finanțare prin PNRR, Componenta C15 – valoare 256.514,56 lei.
5.Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale, bloc nr. 4 de pe strada Cuza Vodă, și a blocurilor nr. 1 și nr. 2 de pe strada Independenței, localitatea Sighetu Marmației, județul Maramureș, finanțare prin PNRR, Componenta 5 – valoare 024.766,00 lei.
6.Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale, blocurile nr. 3, nr. 4 și nr. 9 de pe strada Independenței, localitatea Sighetu Marmației, județul Maramureș, finanțare prin PNRR, Componenta 5 – valoare 609.824,00 lei.
7.Construire, echipare și operaționalizare Creșă medie str. Făget, finanțare prin PNRR, valoare 640.271,92 lei.
8.Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană, finanțare prin  PNRR, Componenta C10 – valoare 384.211,29 lei.
9.PUZ – ZONA INDUSTRIALA/ PUZ-REGENERARE URBANA/ PUZ-MALURI/ PUZ-ZONA PROTEJATA/ PUZ – MODELARE CULOAR, finanțare prin PNRR, Componenta C10, valoare 925,01 lei (pentru fiecare puz)
10.Construire insule ecologice digitalizate în Municipiul Sighetu Marmației, finanțare prin PNRR – valoare 639.088,50 lei.
11.Reducerea riscurilor infecțiilor nosocomiale în Spitalul municipal, finanțare prin PNRR – valoare 679.772,45 lei.
12.Reabilitare si dotare Sectii chirurgicale Spitalul municipal, finanțare prin CNI- valoare 364.700,31 lei.
13.Reabilitare străzi: Gheorghe Barițiu, Zimbrului, Corbului, Locul Târgului, Gării, Pintea Viteazul – parțial, finanțare prin programul național Anghel Saligny – valoare 223.782,48 lei.
14.Pod peste Tisa în zona Teplița – în parteneriat cu Consiliul Județean, finanțare prin Programul Operaţional Infrastructură Mare – POIM, valoare 248.584,32 lei.
15.Construirea bazei sportive de pe strada Făget, finanțare prin CNI, valoare 375.205,58 lei.
16.Cresterea Eficientei Energetice a Spitalului municipal, finanțare prin PNRR C5 – valoare 808.884,34 lei.

PROIECTE IN CURS DE EVAUARE /CONTRACTARE:
1.REABILITARE MODERNIZARE ȘI DOTARE CLĂDIRE ȘCOALĂ CU 16 SĂLI DE CLASĂ, finanțare CNI (se află pe lista de sinteză);
2.REABILITAREA ȘI MODERNIZAREA LICEULUI TEORETIC „LEOWEY KLARA”, finanțare CNI (se află pe lista de sinteză);
3.NEXT SAFE FUTURE (continuare proiect safe future, instalare 30 camere de supraveghere), finanțare prin HUSK/RO/UA – valoare 1.460.000 lei (în evaluare);
4.GREEN HORIZONS dezvoltarea de zone verzi urbane, finanțare prin Interreg VI-A NEXT România-Ucraina – valoare 855 lei (se află în evaluare);
5.FIRST AID READY! Pregătirea a 100 de profesori din România și 100 de profesori din Ucraina în furnizarea în primul rând ajutor și să-și antreneze abilitățile de a răspunde situațiilor de criză, finanțare prin Interreg VI-A NEXT România-Ucraina – valoare 000 lei (în evaluare);
6.PROFI SCHOOL UP, 6 unități educaționale modernizate/îmbunătățite: școala profesională superioară #21, școala profesională superioară #13 în Ivano-Frankivsk (UA); Liceul „Simion Bărnuțiu” Liceul Tehnologic Carei Tasnad din județul Satu MAre (RO); Liceul Tehnologic Marmatia și Liceul Pedagogic Taras Sevcenko Sighetu Marmatiei; finanțare prin Interreg VI-A NEXT România-Ucraina – valoare 575.000 lei;
7.Bridges Between Cultures, achizitionarea unei scene mobile de concert, din aluminiu, pachet Sound Pachet Mixer, Cablaj, diverse accesorii si lumini de scena. Se va organiza un Festival multicultural cu participare internatională. Ungaria, Slovacia, Ucraina si ateliere de lucru de dans și artă tradițională, finanțare prin Interreg HUSKROUA – valoare 1.136.965,00 lei (în evaluare);
8.Regenerare urbană prin revitalizarea pieței agro-alimentare locale POR PRNV/2023/714.B/1 – Regenerare urbană și securitatea spațiilor publice – valoare  116.429,67 lei (în evaluare);
9.Construirea unei unitati de producere a energiei electrice din surse regenerabile in vederea compensarii consumului propriu, finanțare prin PFM/169/PFM_P1/NA/P1_OS1/FM_1.1 – evaluare 14.961.072,50 lei (în evaluare);
10.MaraHUB – Finanțarea bibliotecilor din județul Maramureș pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale, finanțare prin PNRR COMPONENTA 7 – valoare 17.856.902,45 lei (în contractare);
11.Reabilitare și dotare „Casa Muzeu Dr. Ioan Mihaly de Apșa”, finanțare prin PRNV/54/PRNV_P7/OP5/RSO5.1/PRNV_A1 – PRNV/2023/711/1 – valoare 19283050 (în evaluare);
12.Construire bazin de înot – finanțare prin CNI (aflat pe lista de sinteză).

I.M.: Cu ce gânduri ați demarat actualul mandat?
V.M.: Am demarat cel de-al doilea mandat cu gândul de a continua procesul de dezvoltare al Sighetului și de a îmbunătăți calitatea vieții concetățenilor mei . Poate veți spune că sunt cuvinte mari, dare eu consider că de asta avem nevoie acum la Sighetu Marmației.

I.M.: În actuala conjunctură, chiar criză economică am putea spune, care sunt prioritățile pe care vi le asumați?
V.M.: Prioritățile mele sunt clar stabilite: să aduc schimbări concrete în infrastructură, să sprijin educația, sportul și sănătatea și să asigur transparența și colaborarea continuă cu toți locuitorii. Am încredere că, împreună cu echipa din primărie, cu consilierii locali și cu sprijinul comunității, vom reuși să îndeplinim obiectivele stabilite.

I.M.: O problemă sesizabilă în orașul nostru este curățenia. Nu este la nivelul la care și-ar dori cetățenii. Cum vi se pare azi – privind acest aspect – orașul și de ce?
V.M.: Și eu consider că acest aspect trebuie să fie mereu o prioritate. Deși am realizat unele progrese prin creșterea frecvenței de colectare a deșeurilor, amplasarea unor noi pubele și organizarea de campanii de conștientizare – sunt conștient că încă există loc de mai bine.
Astăzi, privind orașul, pot spune că în multe zone s-au făcut îmbunătățiri, dar nu este suficient. Lucrăm la implementarea unor soluții pentru a optimiza managementul deșeurilor, prin îmbunătățirea infrastructurii de colectare selectivă și prin încurajarea cetățenilor să fie mai atenți la menținerea curată a spațiilor publice. Este un proces continuu și, cu ajutorul tuturor cetățenilor, sunt convins că putem face din orașul nostru un loc mai curat și mai plăcut de trăit.
Avem în implementare proiectul de construire de insule ecologice digitalizate, am semnat deja contractual pentru  execuția platformelor pe care vor fi montate cele 50 de insule ecologice și sunt convins că vom resimți o îmbunătățire a acestui aspect.

I.M.: Aveți și – se pare – veți avea o bună colaborare cu viceprimarul orașului. În Consiliul Local aveți o majoritate „impenetrabilă”. Ce proiecte credeți că veți implementa în următorii ani?
V.M.: Varianta de ocolire Sighetu Marmației a fost avizată de Consiliul Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional. În şedinţa Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe din 21 august 2024, au fost avizaţi indicatorii tehnico-economici pentru studiul de fezabilitate care vizează realizarea variantei de ocolire a municipiului Sighetu Marmației.
Valoarea totală a investiției este de 238.843.000 lei, traseul va avea o lungime de 4,15 km, iar durata de execuție va fi de 24 de luni. Finanțarea, asigurată prin Programul Transport 2021-2027, are ca ordonator principal de credite Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Centura va rezolva una dintre problemele cu care ne confruntăm tot mai mult în ultimii ani, congestionarea traficului rutier. Aceasta va face legătura cu cele două drumuri naționale care tranzitează orașul și cu noul pod peste râul Tisa, din zona Teplița.
Conform proiectului drumul de ocolire va avea un pasaj suprateran, intersecții de tip sens giratoriu, un drum care face legătura cu fosta platformă CPL, o parcare generoasă, iar podul de beton armat peste râul Ronișoara va fi reabilitat. Traseul variantei de ocolire suprapunându-se cu traseul drumului național DN 18, presupune totodată modernizarea acestuia.
A fost aprobat proiectul „TraFixNetwork_RO-UA: collaboration network for climate change adaptation and disaster risk prevention”, depus în cadrul Programului Interreg NEXT Romania-Ucraina 2021-2027.
În cadrul proiectului va fi înființat un Centru pentru Situații de Urgență și a unei rețele de cooperare transfrontalieră pentru schimb de bune practici în domeniul situațiilor de urgență.
Suma totală aprobată este de 656.329,85 euro din care:
Proiectul a fost depus în cadrul Programului Interreg NEXT Romania-Ucraina 2021-2027, în parteneriat cu Kalushawtodor – Ucraina și Seini – România, lider de proiect fiind Municipiul Sighetu Marmației, iar durata de realizarea a investiției este de 24 de luni.
De asemenea, vom identifica resursele financiare necesare modernizării infrastructurii rutiere, vom continua demersurile pentru extinderea rețelelor de apă, canal și gaz, urmând să acordăm atenție și cartierelor din municipiu prin amenajarea de noi locuri de parcare, spații de joacă și zone verzi.

I.M.: În mandatul precedent au fost multe și destul de „agitate” discuții pe tema organigramei primăriei. S-au lansat acuzații, s-au invocat scuze în ideea „flexibilizării” organigramei. În actualele condiții de austeritate bugetară aveți intenția de-a aduce modificări organigramei?
V.M.: Bineînțeles cu toții ne dorim o administrație eficientă și o primărie funcțională. Atât la finalul mandatului trecut, cât și la începutul noului mandat am reușit să vin în fața consiliului local cu propuneri de desființare de posturi (vorbim de un număr de 28 de posturi din aparatul de specialitate al primarului și instituțiile subordonate consiliului local), reducerea numarului posturilor de conducere, aducerea în cadrul aparatului de specialitate al primarului a unor direcții sau servicii pentru o mai eficientă activitate a acestora și nu în ultimul rând mutarea unor angajați pe posturi unde randamentul acestora a crescut. Și să nu uităm că prin implementarea proiectului „Marmația – Strategii, Standarde” relația cu cetăteanul s-a simplificat vizibil, digitalizarea primăriei neconstituind o obțiune, ci o necesitate în lupta cu reducerea birocrației.

I.M.: Mulți sigheteni discută destul de mult și despre reorganizarea instituțiilor din subordinea primăriei, Centrul Cultural, Școala Populară de Artă „Gheorghe Chivu”, Muzeul Maramureșean. Ce ne puteti spune despre acest subiect?
V.M.: Când este vorba despre oameni suntem puși în fața unor decizii care, evident, nu pot fi pe placul tuturor. Se pot desființa posturi, funcții de conducere dar vă asigur că propunerile cu care voi merge în fața consiliului local vor fi doar cu respectarea legislației în vigoare.

I.M.: Probabil, citind acest interviu, sighetenii mai „vocali” mă vor critica dacă n-aș aborda subiectul… VITAL. Deși sunteți/  suntem parțial „captivi” la livrarea apei noastre cea de toate zilele, credeți că veți mai accepta creșterea prețului în acest an, ținând cont că cetățenii sunt chiar „defavorizați” vizavi de resursele financiare proprii, individuale?
V.M.: Municipiul nostru este membru în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru servicii publice de apă și de canalizare iar contractul de delegare al serviciului este încheiat cu un operator autorizat, respectiv S.C. Vital S.A. Nu este cel mai mare tarif la apă din România, așa cun vehiculează unii, fiind situați undeva pe locul 25 ca tarife prestate de operatorii autorizați din țară (se poate verifica). Bineînțeles că nu vom fi de acord cu noi creșteri, dar nu am cunoștințe de o astfel de situație. Cert este faptul că prin ADI apă – canal Maramureș vom beneficia în perioada imediat următoare de extinderea rețelei de apă și canal, precum și de reabilitare în unele zone, suma alocată municipiului nostru prin această invesției atrasă din fonduri europene fiind de aproximativ 1.600.000 lei, cu o cotă de cofinanțare din partea noastră de 2 %.

I.M.: Ce se întâmplă cu clădirea „Studio” sau Viorel Costin?
V.M.: Este cuprinsă în Strategia integrată de dezvoltare urbană a municipiului Sighetu Marmației, în prezent este în lucru actualizarea documentației tehnice și obținerea avizelor, urmând să individuăm o linie de finanțare pentru depunerea proiectului privind reabilitarea întregii clădirii.
Datorită gradului avansat de deteriorare a clădirii s-a luat măsura de a interveni asupra acoperișului, pentru a stopa procesul de degradare al acesteia. Am reușit să înlocuim acoperișul, cheltuielile fiind suportate din bugetul local al Municipiului Sighetu Marmației.

I.M.: S-a finalizat cu întabularea străzilor sighetene?
V.M.: Întabularea străzilor este un proces de durată și cu costuri deloc de neglijat, anual cuprinzând bani în bugetul local cu această destinație. Ne-am stabilit un grafic și finanțăm documente de cadastrare în principal pe străzile pe care urmează să intervenim cu proiecte de reabilitare și modernizare, inclusiv pe cele pe care au loc extinderi de rețele de apă, canal, gaz, lucrări pentru care este necesară eliberarea autorizației de construire.

I.M.: Sunt șanse să se finalizeze noul pod peste Tisa, spre Ucraina, anul acesta?
V.M.: La începutul acestui an am avut o întâlnire cu Președintele Consiliului Județean Maramureș, șeful Inspectoratului Territorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației și factorii implicați în realizarea acestei investiții de 130 de milioane de lei, bani europeni prin care se va asigura o legătură directă cu comunitatea de români de peste Tisa.
La această dată execuția lucrărilor este realizată în proporție de peste 50%, următoarea etapă fiind cea de turnare a stratului de asfalt.
Lucrările sunt în desfășurare și pe partea ucraineană, iar până la sfârșitul acestui an va fi recepționat unul dintre cele mai moderne puncte vamale din țara noastră, dotat la cele mai înalte standarde internaționale.

I.M.: Dați-mi vă rog 2 – 3 exemple de proiecte pentru care sunteți sigur că veți primi finanțare și se vor finaliza în acest an!
V.M.: De la finanțare până la finalizare nu putem vorbi de un an pentru proiecte de anvergură. Vorbim de documentații, avize, studii atât antecontractare cât și postcontractare.

I.M: Aveți ceva important de comunicat sighetenilor dar – vă rog! – fără a apela la clișee, la generalități?
V.M.: Să fie responsabili și să aibă grijă de spațiile publice, să facă fiecare ce poate și ce-i stă în putință pentru a îmbunătăți imaginea orașului nostru, din jurul casei sau a blocului în care locuiesc și mai ales să aibă încredere și răbdare.

I.M.: Mulțumesc pentru discuție! Aș mai avea multe întrebări dar  – cu acceptul dvs – vom continua în… „episodul” următor. Așteptăm proiecte bune și foarte bune care să determine… „capitalizarea” Sighetului!
V.M.: Și eu vă mulțumesc pentru oportunitatea pe care mi-ați oferit-o de a mă adresa sighetenilor.

Foto & text: Ion Mariș

Am scris mai multe articole despre liderul de la Casa Albă. Însă, acuma când face cu nesimțire gafe după gafe, eu spun că atât el, cât și ortacii lui (vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, șeful Pentagonului Pete Hegseth ș.a.m.d.), ar trebui să citească și apoi, după o mult necesară spiritualizare prin meditație, în continuare să se călăuzească după nemuritoarele spuse/ sfaturi ale lui Baltasar Gracián din cartea Oracolul manual (BPT, Editura Minerva, București, 1975): „Decăderea cugetului e mai dăunătoare decât cea a trupului”; „Fii întâi stăpân pe tine însuți și vei fi apoi și peste ceilalți”; „Ce se face iute, iute se desface”; „Nu te făli necontenit, căci mâine nu vei mai uimi pe nimeni”; „Obișnuita restriște a norocoșilor este că au începuturi foarte prielnice, dar încheieri nespus de tragice”; „Mediocritățile nu sunt obiect al aplauzelor”; „Unora li se strică urechile de prea multă dulceață auzită în lingușiri”.
Să fie conflictele generate de administrația Trump dovada declinului Statelor Unite și al întregului Occident? Căci iată, cartea Declinul Occidentului a lui Oswald Spengler (primul volum în anul 1920, al doilea în 1922), ne informează Petre P. Negulescu în Destinul omenirii (Fundația pentru Literatură și Artă Regele Carol II, București, 1939), tratează „Ideea mobilității fatale și a inevitabilei nestatornicii a tot ce există”, o remarcabilă continuare a lucrării dedicată în 1904 (perioada studiilor universitare) lui Heraclit din Efes.
Întrucât, în opinia lui O. Spengler, culturile au un „ciclu vital”, cu durata maximă de un mileniu (cazul culturilor mari, adică cele care și-au parcurs în întregime ciclul lor – egipteană, babiloniană, indiană, chineză, greco-romană, mexicană, căci mai există și din cele care au pierit „mai înainte de sfârșitul normal al ciclului lor” – cazul culturilor hitită, persană, peruviană etc.), și întrucât civilizația reprezintă „moartea unei culturi și agonia perioadei istorice pe care a inaugurat-o ea”, iar cultura modernă/occidentală începe în jurul anului 1000 (de pildă renașterea ottoniană, adaug eu), concluzia gânditorului german este următoarea: După toate probabilitățile, durata ei nu va depăși cu mult anul 2000!
Luând aminte la toate semnele prezentului (devansarea culturii autentice de către civilizația mașinisto-calculatoristă, sporul anafalbetismului funcțional și al abandonului școlar, declinul moral-spiritul al întregii omeniri și cel educațional al tinerilor, totul din pricina goanei nebune după lucruri pieritoare etc.), noi, oamenii secolului 21, constatăm că realitatea depășește cu mult sumbrele previziunii spengleriene. Da, căci cugetătorul german era preocupat la vremea lui de decăderea doar a culturii și civilizației, însă – o sută de ani mai târziu – pământenii cu discernământ observă că lucrurile au luat-o razna pe întreaga planetă și că viața este pretutindeni amenințată cu dispariția (deja au dispărut mai multe specii și altele sunt în pragul extincției), toate acestea din cauza lăcomiei, nechibzuinței și cruzimii omului civilizat și mai puțin civilizat: consum exagerat, risipă, înarmare până-n dinți (inclusiv uriașe stocuri termonucleare), războaie nimicitoare, despăduriri, poluarea tot mai agresivă a solului, apei, aerului și alimentelor.
Sigur, toți muritorii sunt mai mult sau mai puțin vinovați de cumplita năpastă ce s-a abătut asupra casei noastre planetare, odată cu începutul revoluției industriale (startul necinstirii naturii-mamă de către robul banului) și care – tot progresând în timp prin forme din ce în ce mai perfide – astăzi constituie cea mai directă și mai serioasă amenințare la adresa vieții în general, a omului în mod special: unii (industriași, afaceriști, cârmuitori, cercetători) lucrând de zor pentru opulența lor și progresul otrăvit al generațiilor viitoare, alții conștienți de iminența pericolului generalizat, însă prea puțin capabili să schimbe ceva în bine prin avertismente întemeiate și/sau proteste îndreptățite, cei mai mulți inconștienți, ba chiar sfidători în raport cu chestiunile ce nu afectează imediat și în mod direct traiul lor obtuz-larvar, astfel contribuind – prin obediență și indolență – la înrăutățirea stării de lucruri.
Cum altfel se explică perpetuarea milenarei anomalii politico-sociale că o mână de cârmuitori (aristocrați, democrați, despoți ș.a.), cu ajutorul forțelor de ordine anume create (gărzi de corp, armată, poliție, jandarmerie, servicii secrete, justiție clientelară), au izbutit să domine și să exploateze popoare de ordinul milioanelor, pentru ca astăzi să fie prostite și ținute în nedemnă îmbotnițare peste opt miliarde de pământeni, chiar și atunci când sforarii planetari își permit să facă experimente (eugenice, pandemice, nutriționale) cu cei mulți sau își dezvăluie mârșavele planuri de exterminare într-atît de inumane, încât populația globului să nu depășească două miliarde (în variantele atroce sub un miliard)?!…
E clar că cea mai mare vină în toate chestiunile ce privesc sănătatea pământului și a viului revine guvernanților, îndeosebi cei ai statelor întinse și cu un mare număr de locuitori (India, China, Statele Unite, Indonezia, Brazilia, Japonia), respectiv ai țărilor militariste și cu apetit hegemonic (SUA, Rusia, China).
Într-o asemenea complicată situație internațională și potrivit hazardantei promisiuni din campania pentru Casa Albă („Voi încheia conflictul ruso-ucrainean în 24 de ore!”), Donald Trump și-a trimis emisarii în Europa (JD Vance, Pete Hegseth, generalul Keith Kellog) și în Arabia Saudită (Marco Rubio, consilierul Mike Waltz, emisarul special Steve Witkoff). Nu se știe cu exactitate ce a discutat delegația americană cu cea rusă la Riad (cică numai probleme bilaterale, „ciomăgarii americani”, vorba lui Traian Băsescu, fiind jucați pe degete de bătrânul vulpoi Serghei Lavrov), dar se știe prea bine că, respectând dispozițiile primite de la patronul lor, zărghitul arghirofil Donald Trump, și știind diplomație cam până la genunchiul broaștei, ceilalți s-au apucat să-i ironizeze, să-i muștruluiască și să-i tragă de urechi pe toți liderii și oficialii Uniunii Europene.
Memorabil la capitolul stridențe și incongruențe, dar fără să amintească măcar de război, pentru mult timp de-acu înainte va rămâne haoticul discurs al vicepreședintelui JD Vance, discurs pe care nu numai președintele Trump l-a găsit „strălucitor” (mă rog, a fost la nivelul priceperii și „eleganței” lui politice), ci și unii dintre gazetărașii noștri suveraniști, ce-l cred salvatorul României pe ridicolul „profet” Călin Georgescu și-i tâlcuiesc cu devoțiune toate aberațiile. Unul dintre aceștia, nu prididea într-o făcătură să laude logoreea vanciană (desigur, pentru scurta și inexacta referire a arogantului american la anularea primului tur al prezidențialelor de la noi, implicit la necușerul catindat suveranist), ba chiar să-l laude pe acesta că a venit în Europa cu soția și copilul, adică taman pentru ceea ce le-ar imputa oficialilor români („Cum, pe banii noștri îndrăzniți să mergeți în străinătate cu întreaga familie?”), chiar dacă întâlnirea ar avea loc pe bătrânul continent…
Spunea acest fost jurnalist de Ohio (ajuns vicepreședinte prin vrerea unui bătrân limitat și clonțos), printre altele, că primul tur al prezidențialelor din România a fost anulat de guvern, după care (dar asta mai încolo) a arătat cu degetul spre Curtea Constituțională. Vasăzică, informațiile primite de vicepreșeedinte, vagi și inexacte, provin dintr-o sursă colaterală (cel mai probabil de la un prieten sau adept al Georgescului), nicidecum din sursă oficială. La sfârșitul conferinței, același oficial american și-a permis să facă presiuni asupra ministrului român de Externe pentru ridicarea restricțiilor de călătorie în cazul fraților Tate (Andrew și Tristan), care au dublă cetățenie (americană și britanică), îl admiră pe Rățoi și, în anul 2022, au fost arestați în România pentru trafic de persoane, spălare de bani și înființarea unei grupări criminale.
Să vezi și să nu crezi la ce se pretează trufașa administrație Trump, același nezdravăn și mojic președinte care-și trimite ciracii nemintoși ca să le spună liderilor europeni că, pe aceste meleaguri, este ăncălcată în mod grav și repetat democrația, după ce el, marele Rățoi, în urmă cu cinci ani nu numai că n-a recunoscut victoria democratului Joe Biden, dar chiar – caz fără precedent în istoria democrației americane! – și-a îndemnat fanii ciomăgari să ia cu asalt Capitoliul (Congresul).
După cum tot fără precedent este ca un individ cu mai multe dosare pe rol să fie desemnat „nedreptățitul” candidat al republicanilor, ba chiar să câștige alegerile, pentru ca îndată după instalarea la Casa Albă, să-i vâneze cu armata pe imigranți, să-i grațieze pe atacatorii Capitoliului și să-i demită pe toți procurorii numiți de Joe Biden, să emită pretenții teritoriale (la fel au procedat Hitler, Stalin și Putin) asupra Canadei, Groenlandei și Canalului Panama (mai subtil și asupra Fâșiei Gaza), să dea înapoi în cazul Canadei și Mexicului, apoi să declanșeze războiul comercial cu China, India și Uniunea Europeană, pe care o vrea slăbită și dezbinată (pesemne că n-are habar că cea mai strălucită realizare a coloniștilor și misionarilor europeni este America, mai ales Statele Unite!) și să-și dea jos patalonii politici în fața neomului Putin (prin reactivarea sau restabilirea personalului ambasadelor rusă și americană, muscalii ies din izolarea internațională), dar îndeosebi să denatureze cu grosolănie adevărul (pretinde că Ucraina a pornit războiul!) și să-l insulte ca la ușa cortului pe președintele V. Zelensky (actoraș de comedie, incompetent, dictator).
Istoria ne spune că președintele Franklin D. Roosevelt și soția sa Eleanor (ambii sioniști) închinau pahare de șampanie în sănătatea megacriminalului I.V. Stalin și că liderul american, peste capul și (poate) fără știrea aliaților, pe 20 martie 1943 a trimis la Kremlin Scrisoarea către Zabrousky, prin care transmitea propunerile pentru Noua Ordine Mondială (implicit sferele de influență) de după al doilea război mondial. Da, dar a făcut-o fără încălcarea înțelegerilor și fără să uite de aliați, în primul rând de englezi…
Cărui fapt se datorează scandaloasa întoarcere a lui Trump împotriva lui Zelensky? Nicidecum neparticipării ucraineanului la discuțiile ruso-americane de la Riad (a cerut și continuă să ceară ca la negocieri să participe și o delegație a Uniunii Europene), ci cu siguranță refuzului acestuia de-a ceda americanilor, fără garanții de securitate din partea lor, jumătate din pământurile rare ale țării, cu o valoare de ordinul trilioanelor. Or, hapsânul de yankeu s-a simțit jignit că un oarecare fost actor de comedie l-a împiedicat să pună mâna pe această uriașă avere, în schimbul datoriei de război a Ucrainei, mult umflată de afaceristul gerontocrat.
Apropo de discursul vancian, respectul pentru adevăr mă obligă să precizez că singura parte din el, care merită reținută nu numai de români, este avertismentul în legătură cu democrația ce poate fi cumpărată, iar prin aceasta răsturnată cu câteva sute de mii de dolari, dovadă îndestulătoare că n-a fost o democrație consolidată.

George PETROVAI

Pentru că sunt femeie

și astăzi am voie să plâng,
să intru în fiecare casă ce miroase a dragoste
mâzgălită-n carnețele vechi,
pătate de mâini trecute prin viață,
cândva netede sfărmând frumos cojile de lună
și urme din flori.

Ochii aceștia negri ce încă visează
cum ar trebui să arate un poem
din care s-au șters pentru totdeauna
toți oamenii.
                                        Antonia Luiza Dubovici

* * *

■ Antonia Luiza Dubovici (n. Zavalic) s-a născut la 24 iulie 1989 în Sighetul Marmaţiei ■ Este licenţiată în Asistenţă Socială şi absolventă a Programului Masteral Asistenţă Socială în Spaţiul Justiţiei. Probaţiune şi Mediere în cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca. ■ Stabilită în SUA din anul 2018.
■ A publicat în revistele: Manatua lui Gogol, Actualitatea Literară, Singur, Oglinda Literară, Cronica, Negru pe Alb, Marmația Literară, Mișcarea Literară, Tu-carte deschisă și în ziarul județean Graiul Maramureșului.
■ Debut editorial cu volumul: ■ Despre fluturi și praf (Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2013).
■ După debutul editorial a publicat volumele: ■ Despre înfrângerea definitivă a întunericului (Editura Valea Verde, Sighetul Marmației, 2015) ■ Templul de Adamant/ Храм Адаманта/The Adamanth Temple (Editura Valea Verde, Sighetul Marmației, 2019).
■ Este inclusă în antologiile de poezie: ■ Cinci Poete (Antologia Concursului de poezie „Armonii de Primăvară”, Vișeul de Sus, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2015) ■ Pe aleea cuvintelor (Editura Inspirescu, Satu Mare, 2015) ■ Pași împreună (Editura Gutinul, Baia Mare, 2015).
■ Premii: Premiul „Ileana Mihai”, acordat de Centrul de Studii Maramureșene Sighetul Marmației cu ocazia Zilelor Scriitorului Sighetean, iulie 2015; Trofeul „Primăvara 2015-agonia.ro” în cadrul Concursului de Poezie „Primăvara 2015-agonia.ro”; Premiul Revistei „Mișcarea Literară’’ la Festivalul Naţional de Poezie „Armonii de Primăvară”, mai 2014;  Premiul pentru debut al Serilor de Poezie „Nichita Stănescu” Desești (septembrie 2013); Premiul pentru debut la Festivalul Naţional de Poezie „Armonii de Primăvară”, Vișeul de Sus (2013).
■ Traduceri: Când aveam 19 ani de Ian Macilwain, Broombank Publishing, 2016 (publicată ca ediție specială în limba engleză de Broombank Publishing, SUA) ■

Salut, Sighet!

Foto: dreapta Pinterest

Miercuri, 05 martie 2025, la CD Retro Pub din Sighet a avut loc lansarea albumului „Despre aripi și zbor” al cantautorului Cătălin Stepa.

În continuare puteți urmări înregistrarea video de la lansare:

Foto & video: dr. Sorin Markus

Gheorghe CODREA s-a născut la 02 martie 1928, la Sighet. Locuiește la Cluj. Are un fiu, Dan, arhitect, stabilit în Anglia, și o nepoată Anna, stabilită în SUA.

Gheorghe Codrea a absolvit Liceul „Dragoș-Vodă” în anul 1948. Pe la sfârșitul anilor ’40 este remarcat și îndrumat spre artele plastice de către cunoscutul pictor maramureșan Traian-Bilțiu Dăncuș. A urmat și absolvit Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj (1949 – 1953), specializarea pictură, clasa profesorilor Catul Bogdan, Aurel Ciupe, Nagy Imre, Andrassy Zoltan, după care a continuat studiile în scenografie la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (1953 – 1956) avându-i profesori pe Alexandru Moscu, Toni Gheorghiu, Walter Siegfried.

La încheierea studiilor, conform uzanțelor, a fost repartizat la Teatrul de Stat din Oradea dar, iubind Clujul, a aplicat la un concurs deschis pentru un post similar în inima Transilvaniei, unde a şi fost angajat în 1956 până la pensionare în anul 1989.

A inovat și modernizat tehnica scenografică a secolului trecut, introducând în spectacole proiecțiile, creând elemente scenografice ce relevau și talentul de pictor, adevărate lucrări de artă de sine stătătoare.
Gheorghe Codrea a fost 33 de ani un scenograf – artist al Operei Române din Cluj, aducând în scenografie o abordare modernă, fiind adept al spectacolului vizual total.

A creat scenografia pentru spectacole lirice memorabile, Bărbierul din Sevilla, Coppelia, Don Carlos, Lacul lebedelor, Secretul lui Don Giovanni, Tripticul puccinian (1972), Povestirile lui Hoffmann, Nunta lui Figaro, Flautul fermecat, Don Juan, Zamolxe și Ulysse, Voievodul țiganilor, Nabucco, Falstaff, Boris Godunov etc.

S-a remarcat și în pictura de șevalet, având mai multe expoziții personale atât în țară cât și în străinătate.

La mulți ani cu multă sănătate, Maestre!

Foto & text: Ion MARIȘ

Luni, 03 martie 2025, Centrul Cultural Japonez al Universității „Babeș-Bolyai”, în parteneriat cu Extensia Sighet a UBB, Primăria Sighet și Consiliul Județean Maramureș organizează la Extensia Sighetu Marmației, Facultatea de Geografie a Universității „Babeș – Bolyai”, amfiteatrul George Vâlsan, între orele 9:00 – 10:00 prezentarea „Cultura vestimentației tradiționale japoneze”. În continuare, de la ora 10:00, are loc prelegerea cu tema „Privire de ansamblu asupra situației internaționale, politica externă și turismul japonez”, cu participarea E. S. Katae Takashi, ambasadorul Japoniei în România. Moderator, conf. univ. dr. Marin Ilieș.

Marți, 04 martie 2025, în prima parte a zilei, primarul municipiului Sighetu Marmației va avea o întâlnire cu Ambasadorul Japoniei în România, Excelența Sa, domnul Katae Takashi. La finalul discuțiilor înaltul oaspete va oferi o declarație de presă.

Salut, Sighet!

O fotografie din albumul avocatului sighetean Oscar Dahinten: Sighetul și podul peste Iza văzute dinspre Dealul Cetății exact de Crăciunul anului… 1934. Nici în urmă cu aproape 100 de ani nu prea era zăpadă în orașul nostru! Și… deloc clădiri prin zonă.

Salut, Sighet!

NR: Fotografie dintr-o colecție privată.

Doamna Brigitta Éva Zahoránszki a obținut (la alegerile de la sfârșitul anului trecut) un mandat de deputat în Parlamentul României, din partea UDMR. Pentru a vedea în ce mod reprezentanții Sighetului la cel mai înalt nivel pot contribui la prosperitatea și evoluția pozitivă a comunității noastre am rugat-o pe dna deputat să accepte o discuție care ar putea atenua – prin fapte și transparență! – părerea foarte negativă a populației vizavi de această instituție (totuși) reprezentativă.

Ion Mariș (I.M.): Doamnă deputat Zahoránszki, ați preluat recent mandatul, sunteți într-o funcție înaltă în statul român. Ce înseamnă acest succes pentru dumneavoastră?
Brigitta Zahoránszki (B.Z.): În primul rând, trebuie să subliniez faptul că, acest succes nu îmi aparține exclusiv mie, ci și comunității maramureșene care m-a votat și m-a susținut. Fără votul și încrederea maramureșenilor nu aș fi ajuns aici, deci acesta este un succes comun, pe care încerc să îl onorez cât mai bine posibil în acești 4 ani.

IM: Patru ani este un interval semnificativ de timp. Cum veți gestiona – de la distanță – conexiunea continuă cu Sighetul?
B.Z.: Săptămânal vin acasă, în primul rând, deoarece familia mea este la Sighet, la fel și comunitatea care m-a votat. Este important să mă întorc săptămânal acasă pentru a fi în mijlocul maramureșenilor. Mi-am deschis două cabinete parlamentare, unul în Sighet, unul în Baia Mare, oamenii mă pot căuta cu diverse probleme.
Totodată, am fost învestită de către președintele organizației maramureșene Pintér Zsolt în funcția de președinte executiv al Maramureșului Istoric. Această funcție a fost ocupată până acum de domnul Orosz Krisztofer. Dânsul fiind ales viceprimar al Sighetului, el nu a mai putut continua, dedicându-se la maxim funcției de viceprimar. Funcția de deputat presupune multă deplasare în teritoriu, de aceea se conectează foarte bine cu funcția de președinte executiv al UDMR (Maramureșul Istoric).
Trebuie să cunosc foarte bine problemele maramureșenilor, problemele cu care se confruntă comunitatea maghiară din zonă.

I.M.: Vă este oare mai ușoară acomodarea la „nivel înalt” ținând cont că ați avut o funcție importantă în Guvernul țării? Din ce comisie/ comisii faceți parte?
B.Z.: Între anii 2021-2023, într-adevăr, am fost consilier de presă în cabinetul vicepremierului Kelemen Hunor, dar această funcție nu a fost una politică, ci mai degrabă una tehnică. Pe unii colegi am avut onoarea să îi cunosc dinainte, pe alții i-am cunoscut pe parcurs. Desigur, capitala nu îmi este necunoscută și, datorită acestui fapt acomodarea este mai ușoară.
Fac parte din două comisii, „Comisia de cultură, arte și mijloace de informare în masă”, respectiv din „Comisia tehnologia informațiilor și comunicațiilor.”

I.M.: Recent ați avut – din informațiile pe care le-am primit – un rol important în alocarea unei sume de aproape 400.000 lei pentru reabilitarea clădirii de patrimoniu din centrul Sighetului, așa-zisei „Casa pălărierului”. Cum ați reușit atât de repede?
B.Z.: La adoptarea bugetului de stat am reușit, într-adevăr, să alocăm 950.000 lei la nivelui județului Maramureș din care beneficiează patru localități: Baia Mare, Sighet, Coltău și Câmpulung la Tisa. Aceste sume sunt din cote defalcate din TVA, care sunt alocate pentru echilibrarea bugetelor locale.
Din suma de 375.000 lei autoritatea locală din Sighet va putea începe reabilitarea așa-zisei ,,Casa pălărierului”, impropriu denumită așa. Este o casă construită de o familie poloneză, la începutul anilor 1800, o casă de aproape 200 de ani, o casă monument, motiv pentru care considerăm că merită alocați acești bani pentru a prinde din nou viață această casă. Pas cu pas dorim să contribuim la reabilitarea monumentelor istorice din Sighet, ceea ce, de altfel, ne-am și propus anul trecut, în campania electorală, ca fiind un obiectiv al nostru.
Mereu ne comparăm și invidiem celelalte orașe din țară, care au fost puse la punct, admirând centrele istorice, monumentele lor.
UDMR face un pas în această direcție de a putea începe demersurile. La casa aceasta trebuie schimbat acoperișul, reconstruită șarpanta și peretele din spate, care este demolat.

I.M.: Cum credeți că veți putea sprijini dezvoltarea Sighetului din demnitatea de membră a Parlamentului?
B.Z.: Sunt în contact direct cu reprezentanții orașului, cu dl. viceprimar Orosz Krisztofer, care este deschis, de asemenea, pentru dezvoltarea orașului. Împreună încercăm să găsim soluții pentru proiectele importante ale municipiului.
Încurajez primarii din județ să depună proiecte, acolo unde sunt fonduri, și aici aș menționa faptul că sunt fonduri în programul național pentru realibilitarea clădirilor cu risc seismic. Sighetu Marmației este într-o zonă cu risc seismic, din nefericire, în schimb este un lucru pe care îl putem întoarce în favoarea noastră. În acest program sunt fonduri pentru reabilitarea clădirilor cu utilitate publică, dar și unitățile de cult pot depune proiecte pentru reabilitarea clădirilor care sunt încadrate în risc seimic.
De la domnul primar Vasile Moldovan am înțeles că dorește să depună proiecte pentru renovarea anumitor clădiri emblematice din Sighet. Sperăm să fie cu succes deoarece monumentele istorice, centrul istoric, trebuie reabilitate ca să își recapete strălucirea de odinioară.

I.M.: Finanțarea este baza oricărei dezvoltări. Ce proiecte pe termen mediu și lung aveți, prin care să favorizați un flux financiar relevant pentru dezvoltarea orașului nostru?
B.Z.: Bethlen Gábor, principele de Transilvania, a spus în secolul al 17-lea ceva ce și astăzi este foarte actual. „Nu poți face mereu ceea ce trebuie, dar mereu trebuie să faci ceea ce se poate.” După spusele acestuia trebuie să ne ghidăm și noi, politicieni și lideri ai comunității. Este important să ne folosim de toate oportunitățile date. Să vă spun un simplu exemplu pentru a clarifica despre ce vorbesc. Poate noi am dori construirea unui bazin olimpic la Sighet dar, dacă momentan sunt fonduri pentru reabilitarea clădirilor cu risc seismic, atunci trebuie să ne concentrăm pe acest lucru. Deci trebuie să profităm de fiecare finanțare care se ivește.
Desigur, Sighetul mai are depuse spre finanțare și alte proiecte foarte utile pentru oraș. Nu știm încă dacă vor fi aprobate, dar nu ne descurajăm, încercăm să ne folosim de toate posibilitățile care ne sunt date.

I.M.: Care credeți că ar trebui să fie prioritățile conducătorilor pentru dezvoltarea vizibilă a Sighetului?
B.Z.: Pentru o dezvoltare vizibilă a Sighetului, în care și locuitorii și vizitatorii să se simtă bine, trebuie să dezvoltăm turismul. Maramureșul are un potențial ridicat în ceea ce privește turismul, totuși încă nu sunt exploatate la maxim toate posibilitățile.
În Maramureș este esențială reabilitarea monumentelor istorice, și da, mă întorc aici, deoarece monumentele istorice, centrul istoric este cartea de vizită a unui oraș. Acestea reflectă trecutul nostru, identitatea noastră, istoria noastră, motiv pentru care e imperios necesar să fie toate bine puse la punct. În momentul în care un turist ne vizitează orașul să ne putem mândri cu toate aceste aspecte.
Pe lângă acestea, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea serviciilor publice joacă un rol important pentru Sighet, ca de altfel pentru fiecare localitate.
Să luăm un exemplu banal, străzile orașului sunt pline de praf, pietonala, care este un punct de atracție al orașului, nu este întreținută. Cetățenii își arată des nemulțumirea față de acest aspect. Aceasta este o problemă, a cărei rezolvare nu ține neapărat de buget, ci mai degrabă ține de voință și implicare, că până la urmă este vorba despre imaginea orașului și despre faptul ca locuitorii să se simtă bine.

I.M.: Cum percepeți „compoziția” actuală a Parlamentului? Ce șanse sunt pentru dialog și colaborare?
B.Z.: Noi, UDMR, am intrat la guvernare la sfârșitul anului trecut cu două ministere-cheie. Ne-am asumat responsabilitatea de a intra în Guvern într-o situaţie dificilă din punct de vedere politic, într-o criză politică majoră şi într-o situaţie dificilă din punct de vedere bugetar. Împreună cu partenerii de coaliție dorim o cale europeană pentru România, dorim să asigurăm o stabilitate în politică şi de a-i izola pe cei care sunt împotriva acestor principii şi idealuri şi sunt considerate forţe extremiste, cu o ideologie neolegionară şi nepotrivită pentru societatea românească.

I.M.: Sighetul mai are un reprezentant în Parlament, dl. senator Sorin Vlașin. Se va simți – și în ce mod – această dublă reprezentare a noastră în Parlament?
B.Z.: Nu aș vorbi eu în numele domnului senator, însă ceea ce ține de mine, voi face totul ca să fiu vocea maramureșenilor, să fiu în slujba cetățenilor. Primul pas a fost aducerea de fonduri la Sighet din bugetul de stat și sper că voi mai putea contribui la dezvoltarea Sighetului.

I.M.: Deocamdată eu mă opresc cu întrebările, vom mai avea cred și alte întâlniri pe teme socio-economice. Așadar, acum la finalul acestei discuții, dacă vreți să mai transmiteți ceva sighetenilor, vă rog să o faceți!
B.Z.: Cum am precizat anterior, am două birouri parlamentare, în Sighet, aștept cetățenii în fiecare a doua vineri din lună în intervarul orar 10:00 – 11:00, iar în Baia Mare, în ultima zi de vineri din lună tot de la 10:00 pâna la 11:00, la sediul UDMR de pe strada Vasile Lucaciu. Nu promit că pot rezolva toate problemele, dar promit că toată lumea va fi ascultată și ne vom da interesul la maxim să putem veni în ajutorul cetățenilor.

I.M: Mulțumesc și… succes!
B.Z.: Mulțumesc și eu!

Ion Mariș

Bogdan Alexandru Costache a început să studieze vioara la vârsta de 4 ani, ghidat de bunicul și tatăl său, muzicieni de renume în România, iar la vârsta de 7 ani își face debutul ca solist alături de Orchestra Filarmonicii Brașov. De la debutul său, a susținut constant recitaluri camerale și concerte în calitate de solist pe numeroase scene naționale și internaționale din Europa și Asia.
A fost distins cu premii la numeroase competiții naționale și internaționale, printre care: Marele Premiu și Premiul I la Concursul Internațional de Vioară ”Remember Enescu” (România), Premiul I la Concursul Internațional de vioară ”Monterosa Kawai” (Italia), Premiul I la Concursul Internațional de Interpretare „Paul Constantinescu”, finalist la Jeunesses International Music Competition, etc.
În 2011 a câștigat o bursă de studiu la celebra Royal Academy of Music din Londra, unde a studiat cu prestigiosul violonist român Remus Azoiței, iar în 2019 și-a finalizat studiile post universitare la Universitatea Transilvania din Brașov.
Deși este tânăr, cariera lui este remarcabilă. A condus Orchestra Internațională de Tineret ”CEI Youth Orchestra” și a fost concertmaestru și solist la filarmonica privată din Hamburg ”World Peace Philharmonic”, cât și a celebrei Philharmonie der Nationen, condusă de maestrul Justus Frantz.
Din 2012, Bogdan este dirijor al orchestrelor Opera Vox și Teatro d’Opera Italiana, cu care susține turnee naționale și internaționale în Europa și Asia, fiind singurul român ce afișează dubla postură de dirijor și solist violonist.
În prezent, cariera solistică a tânărului artist este în plină ascensiune fiind cotat printre cei mai buni tineri violoniști și dirijori români, cu prezențe constante și spectaculoase pe scenele de concert.
Bogdan Costache a fondat și conduce în prezent cvartetul „Fortissimi” cu care concertează atât în țară, cât și în străinătate. Printre cele mai inedite concerte se numără, „Marele Bal al Prinților și Prințeselor” din Monaco, „Expoziția Mondială” din Dubai și „Festivalul Cerbul de Aur”, Brașov.  (sursa: https://bogdancostache.com/biografie/)

Andreea Biro (A.B.): Ne-am cunoscut în urmă cu trei ani, când am avut pentru prima dată onoarea de a te avea oaspete la Sighet. M-au impresionat, din prima clipă, naturaleţea ta, personalitatea magnetică şi modestia ta. Unde se găseşte izvorul acestei minunate împletiri?
Bogdan Costache: Izvorul este pasiunea pentru muzică, bucuria inexplicabilă de a fi pe scenă în fața publicului, de a-i dărui experiențe de neuitat și este susținerea pe care o primesc constant de la cei cu care colaborez și în special, de la familia mea. Izvorăște din energia interioară care îmi oferă resurse nelimitate de a merge înainte pe drumul meu.

A.B: Vioara face parte din viaţa ta de la o vârstă foarte fragedă. Te-am văzut stăpânind-o, dar şi lăsându-te pradă ei – eraţi una, ca într-un dans ritualic complex, inaccesibil… „muritorilor de rând”. Vorbeşte-ne puţin despre ce înseamnă pentru omul Bogdan acele momente de virtuozitate care nouă, celor din public, ne înalţă efectiv spiritul!
Bogdan Costache: Avem o legătură aparte, profundă și de lungă durată, probabil provenită din alte vieți, insuflată sau nu de cei dragi mie… Cert este că a fost dragoste la prima vedere, inițial de formă și sunet, ca apoi să conștientizez ce aduce ea cu adevărat în viața mea. Chiar dacă această sintagmă este prezentă în viețile tuturor la un moment dat, cred că nimeni nu o poate defini concret, pentru că, de fapt, ea nu are nevoie de explicații, ci doar de emoție, puritate și simplitate, așa cum eu, un copil de numai 4 ani, am simțit când am primit în dar de la bunicul meu prima vioară, căreia nu i-am mai dat drumul de atunci. Nu am avut nevoie de cuvinte sau teorii convingătoare despre vioară, ci pur și simplu ne-am conectat, ne-am contopit într-o lume a profundului, frumosului și creației. Elemente care mă însoțesc și astăzi și care dau valoare actului artistic înălțător, așa cum îl percepe și îl trăiește publicul.

A.B: Mulţi dintre cei care au avut şansa de a te vedea şi mai ales asculta la Sighet mi-au mărturisit că nu s-au gândit vreodată că vor aplauda acasă un virtuoz de asemenea calibru, care a încântat publicul marilor scene ale lumii. Cum se face că ai ales să te întorci în ţară, de fiecare dată, în condiţiile în care atât de mulţi artişti români aleg calea străinătăţii?
Bogdan Costache: Mă copleșesc de bucurie aceste aprecieri și le sunt recunoscător tuturor pentru ele. Sighetul este casa mea, așa cum în fiecare oraș din țara asta mă simt acasă. Peste tot pe unde călătoresc port în mine rădăcinile acestei țări, educația și amprenta oamenilor care au contribuit la formarea mea. Iar muzica este și ea influențată de tradițiile și energia acestui popor. Mă simt bine pe oricare scenă din această lume, dar în țară mă simt valoros, pentru că îmi place să cred că prin ceea ce fac contribui la creșterea conștientizării beneficiilor pe care muzica clasică le aduce în evoluția noastră.

A.B: Strauss – Rieu – Bogdan Costache! Tradiţia unor înaintaşi celebri care au uimit o lume, dirijând orchestra cu vioara în mână. Cum ai ajuns să o îmbrăţişezi şi – mai ales – să o onorezi atât de frumos, tu fiind atât de tânăr?!
Bogdan Costache: Pe Andre Rieu îl admir și îl urmăresc de mic copil, de prin școala primară, când mama mi-a adus primul CD cu un concert de-al lui. El este dovada pură că a reușit să fie un promotor al muzicii clasice, un artist care a sfidat granițele muzicii clasice și a dus-o mai aproape de suflet, de oameni. Acum trei ani mi s-a oferit șansa de către managerul Operei Vox, Ioan Vrășmaș, care a crezut în capacitatea mea artistică, să îmbrățișez dubla ipostază de dirijor și solist violonist.
Asta se pare că este și misiunea mea, să fiu o sursă de inspirație la rândul meu, să atrag la concerte tot mai mult generațiile tinere și să perpetuez dragostea pentru frumos, pentru muzica clasică. Muzica este magie, singura formă de magie existentă, fără conotație mistică, care pătrunde dincolo de cuvinte și emoții, care aduce calm, bunătate și iubire în sufletele oamenilor. Așa îi văd eu pe spectatorii care pleacă de la concertele noastre cu acea aură de liniște, relaxare și fericire.  Mă bucur că am avut ocazia să concertez încă de tânăr pe scene din întreaga lume; pentru mine nu există satisfacție mai mare decât ceea a publicului care-mi răsplătește actul artistic prin deschiderea către a se dezvolta pe ei înșiși.

A.B: A existat vreun moment în care să te îndoieşti de calea pe care ai ales-o? În care să fi fost atât de greu, încât să te gândeşti să renunţi?
Bogdan Costache: Drumul unui artist este lung și complex, sunt foarte mulți factori decisivi care stau în spatele evoluției. Din fericire am avut lângă mine oamenii care au știut cum să mă susțină chiar și în momentele mai puțin strălucite. Acești oameni sunt familia mea, oamenii care întotdeauna au rămas alături de mine, mai presus de orice. Nu pot decât să le fiu recunoscător părinților și bunicilor pentru toate sacrificiile și pentru iubirea necondiționată pe care mi-a oferit-o, fiecare în felul lui.

A.B: Ce face tânărul Bogdan atunci când nu are vioara în mână? Care sunt pasiunile tale şi cât timp reuşeşti să le dedici?
Bogdan Costache: Ador să călătoresc și să petrec timp cu familia mea. Pot spune că sunt o fire sportivă, de mic copil susțin înfocat o echipă de fotbal și joc foarte des tenis. Timpul este prețios și există o prioritate pentru muzică întâi de toate, fiindcă viața mea este muzică, mereu cânt și întotdeauna caut să descopăr și să învăț lucruri noi în muzică, însă încerc pe cât posibil să-mi ofer timp pentru a-mi bucura sufletul cu alte mici pasiuni.

A.B: Să vorbim puţin despre viitorul imediat! Mai e puţin până la debutul turneului Trei Tenori Italieni 2025, care pe 15 martie revine la Sighet. Ce poţi să ne spui despre ceea ce, împreună cu oamenii minunaţi de la Opera Vox, ne-aţi pregătit?
Bogdan Costache: Este un regal italian pe care vi-l propunem, un omagiu adus celor 3 mari tenori Pavarotti, Domingo și Carreras. Voi avea alături de mine 3 soliști italieni de excepție care sunt convins că vor cuceri publicul și bineînțeles minunații mei colegi din orchestra și baletul Operei Vox cu care vă vom încânta și bucura sufletul. Repertoriul va include arii de operă, valsuri și numeroase surprize muzicale cu vioara pe care vă invit în număr cât mai mare să le ascultați în premieră la Sighet.

A.B: Unde te vezi peste 10-15 ani?
Bogdan Costache: Mă văd făcând ceea ce iubesc, cântând, bucurând inimile celor de azi și noilor generații care vor urma, de peste tot în lume. Chiar la Sighet să ne revedem și să celebrăm 10 ani de concerte neîntrerupte!  De asta iubesc această meserie, fiindcă îți oferă posibilitatea să călătorești peste tot și să lași puțin din tine în fiecare zonă și om pe care-l întâlnești în drumul tău. Îmi doresc să fiu un artist călător, să colind toată lumea cu vioara în mână și prin muzica mea să ofer tuturor emoții unice, stări de bine și zâmbete pe buze.

A.B: Ce impresie ţi-a lăsat publicul din Sighet? – un oraş cu o istorie de şapte secole, care se zbate să-şi păstreze identitatea în prezentul acesta tulbure.
Bogdan Costache: Am fost primiți de fiecare dată călduros, iar entuziasmul pentru participarea la concerte este minunat. În ciuda vremurilor tulburi, există și oameni deosebiți așa cum ești tu, care nu se lasă doborâți de dificultăți și piedici, ci reușesc să creeze evenimente absolut remarcabile pentru comunitate. Unui astfel de public doritor si primitor nu ai cum să nu-i oferi măcar o bucățică de cultură, pentru că asta îi inspiră în progresul lor și contribuie pregnant la creșterea pe mai departe de mici tineri artiști. Tot ce aduce emoție constructivă și motivațională ajută la dezvoltare, așa că promovarea muzicii clasice sau muzicii de calitate, care asta aduce, ar fi una dintre soluțiile pentru recăpătarea identității acestei țări.

A.B: Care sunt, în opinia ta, provocările acestor vremuri, în ceea ce priveşte promovarea culturii autentice, într-un stat care o plasează mai degrabă la note de subsol?
Bogdan Costache: Am pierdut tot mai mult din valori, din credință, din modele, totul pare să fi căpătat note superficiale și ne-am pierdut autenticitatea. Totul este pe repede înainte, astăzi liceul, mâine facultatea, apoi un job, și incertitudinea pensiei…am uitat să ne bucurăm de micile detalii, de gesturi mici, de simplitate și bunătate. Lumea în care trăim se schimbă pe zi ce trece și dacă nu ținem pasul cu ce este în trend, devenim cumva outsideri, iar pentru asta trebuie să găsim un echilibru între vechi și nou, să ne alimentăm constant cu doze de optimism și să lucrăm la noi înșine pentru a fi primii care producem micile schimbări în bine. Cultura autentică trebuie păstrată și asta ne revine nouă, celor mai tineri care prin respectul și dedicația totală putem duce mai departe pasiunea pentru creație, pentru muzică, frumos și autenticitate. 

A.B: Un gând de final pentru publicul care vă aşteaptă să ne încântaţi peste doar o lună!
Bogdan Costache: Revenim cu mult entuziasm la Sighet și îmi doresc să ne fiți alături în număr cât mai mare. Împreună vom trăi o seară de martie memorabilă. Vă trimit tuturor în zbor o mare îmbrățișare!

A.B: În numele sighetenilor, al asociaţiei Cultura Gratia Urbis pe care o reprezint, al meu personal, desigur,  îţi mulţumesc pentru disponibilitatea de a sta de vorbă cu noi!

                                                                         Andreea Biro,
                                                      Preşedinte Cultura Gratia Urbis