Prin Rezoluţia privind comemorarea Holocaustului a Adunării Generale a ONU (Organizaţia Naţiunilor Unite), din anul 2005, s-a decis ca data de 27 ianuarie să fie fixată în calendarul global ca Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Decizia s-a luat pentru a imprima în memoria colectivă conexiunea cu 27 ianuarie 1945, zi simbolică, în care forţele aliate (Uniunea Sovietică, SUA, Marea Britanie) au eliberat lagărul de concentrare – exterminare Auschwitz-Birkenau.
Cu ocazia Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului sunt organizate, în fiecare an, diverse manifestări şi la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite (New York) dar şi la birourile ONU din întreaga lume.

„Home and Belonging” este tema Zilei Internaționale pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului în 2023.

Foto & video: dr. Sorin Markus

Sâmbătă, 21 ianuarie 2023, la Sighet debutează Cupa „Unirea Principatelor Române” la Șah, ediția a IV – a, Open pentru copii sub 14 ani. Competiția se încheie Duminică, 22 ianuarie 2023.

Organizatorul turneului este C.S. SIG-MAR Sighetu – Marmației cu sprijinul Consiliului Local și Primăriei Sighetu Marmației.

Locaţia: Liceul Tehnologic Forestier, str. Dragoș Vodă nr. 43, Sighetu-Marmaţiei, jud. Maramureş.

Structura turneului: Turneul A – Open general pentru copii legitimați sub 14 ani, Turneul B – Open general pentru copii nelegitimați sub 14 ani.

Sistemul de joc: Turneul A: 7 runde, sistem elveţian. Durata partidei 61 min./jucător. Turneul B: 7 runde, sistem elveţian. Durata partidei 15 min./jucător.

Programul rundelor:
Turneul A: 21.01.2023, începe Sâmbătă la ora 9:00 şedinţa tehnică ora 10:00 – Rundele I – IV. Duminică 22.01.2023 – Rundele V – VII.
Turneul B: 21.01.2023, ora 10:00 – Rundele I-VII.

Festivitatea de premiere, după terminarea ultimei runde. Locul I – cupă + medalie, Locul II – medalie, Locul III – medalie.

Arbitri: Jurassa Andrei, Costiuc Ioan

Director de turneu: prof. Nemeș Loredana

Vă invit la micul (și, deja, aproape tradiționalul) tur de aerisire post – sărbători.

De data aceasta, mergând pe jos, ca de obicei, vom descoperi (în funcție de cum gestionăm timpul), umbrele unor construcții care nu mai există azi: 5 sinagogi, ghetoul evreiesc din 1944, 4 capele, 4 cimitire, 3 biserici, 2 monumente publice, 2 spitale, 2 poduri peste Tisa, 2 băi publice, 2 gări pentru „mocănițe”, 2 închisori, portul de pe Tisa, o fortificație medievală, o moară de sare, un teatru, uzina care producea electricitatea orașului, prima fabrică, cea mai veche casă locuită din oraș, stâlpul infamiei, locul unei bătălii…

Poate participa orice persoană cu vârsta peste 6 ani şi condiţie fizică medie.

Ca de fiecare dată, turul pe care-l propun este absolut gratuit, dar, dacă doriți, puteți face o donație pentru un ONG local care sprijină copiii aflați în dificultate: Asociația Kiwanis Club Maramureș, nr. de cont: RO35RNCB0185154349370001.

Ne vedem sâmbătă, 14 ianuarie, ora 14, în fața cofetăriei „Cristina” (fostă „Ileana”) de lângă OMV şi aduceţi-vă şi prietenii cu voi!

Teofil Ivanciuc

UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA
FILIALA MARAMUREȘ
СОЮЗ УКРАЇНЦІВ РУМУНІЇ
МАРАМОРОСЬКА ФІЛІЯ

Vă invită să luați parte la cea de-a XXX – a ediție a
Запрошує Вас взяти участь у ХХХ-ому випуску

FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL DE COLINDE, DATINI ȘI OBICEIURI LA UCRAINENI
МІЖНАРОДНОГО ФЕСТИВАЛЮ УКРАЇНСЬКИХ КОЛЯДОК ТА ЗИМОВИХ ОБРЯДІВ

care se va desfășura la Sighetu Marmației, Duminică, 15.01.2023, după următorul program:

 10:00-11:30 – Sfânta Liturghie în Biserica Ortodoxă Ucraineană Sighetu-Marmației
 11:30-12:00 – Formarea coloanei în fața bustului poetului național al Ucrainei Taras Șevcenko
12:00-12:40 – Parada grupurilor/ formațiilor participante
12:40-13:00 – deschiderea programului – Parcul Central din Sighetu Marmației
13:00-17:00 – concert de colinde – Parcul Central din Sighetu Marmatiei

який відбудеться в місті Сігету Мармацієй, 15.01.2023 р за наступним графіком:

10:00-11:30 – Свята Літургія в Українській Православній Церкві Сігету-Мармацієї
11:30-12:00 – Формування колони перед погруддям народного поета України Тараса Шевченка
12:00-12:40 – Парад груп
12:40-13:00 – відкриття програми – Центральний парк у Сігету Мармацієй
13:00-17:00 – Концерт колядок -Центральний парк у Сігету Мармацієй

Uniunea Ucrainenilor din România – Filiala Maramureș

Salut, Sighet!
urează colaboratorilor, cititorilor sigheteni și nesigheteni, de-acasă și din lumea largă:

LA MULȚI ANI!
Boldog új évet!
Felice Anno Nuovo!
Happy New Year!
Frohes Neues Jahr!
Bonne Année!
Щасливого Нового року!
Feliz año nuevo!
新年快乐!
Adveniens Annus vobis fulgida et optima portet!

Salut, Sighet!

Foto: Ion Mariș

Se încheie un an dificil, perturbat mai ales de războiul nemilos din vecinătate, un an care se pare că va avea nedorită „continuitate” în anii ce vin. Se simte criza punctual dar se simte și impasul financiar instituțional.

Am urmărit de-a lungul timpului – cred – vreo 25 – 30 de ediții ale Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Marmația”, din cele 54 derulate în orașul nostru. Am văzut câteva ediții înainte de 1989 când, cu toate că Festivalul era pe la începuturi, era riguros organizat și „monitorizat”; deși „produs” la comandă și făcut special pentru bucuria… clasei muncitoare a arătat chiar foarte bine. Am văzut ediții „pilot” în care s-a încercat ajustarea și modernizarea pe placul generațiilor noi apărute, doritoare de schimbare și spectaculozitate. Am văzut ediții cu foarte mulți turiști străini, l-am văzut ani la rând pe japonezul iubitor de Maramureș, Miya Kosei, căutând detalii fotografice și bucurându-se de spectacolul… tradițiilor.

Mai întotdeauna zăpada aducea în mod constant „confortul” vizual și liniștea vacanțieră.
Festivalul de anul acesta (dar și din ultimii câțiva ani) a fost – în primul rând – „pedepsit” de lipsa zăpezii. Vremea (și nu vremurile!) nu este întotdeauna o scuză credibilă. „Paloarea” unor ediții a fost amplificată și de griul orașului care – probabil nu pe toți – ne-a întristat.
La parada din acest an am văzut formații invitate din alte județe (Bihor, Gorj, Iași, Sibiu, Suceava), a parcurs traseul central și-un mic grup din Ucraina și – surpriză! – doar câteva comune din bogata noastră – în tradiții – Țară a Maramureșului. Doar… Onceștiul, Moiseiul, Groșii Țibleșului (din altă „țară”), Petrova, Săpânța, Săliștea de Sus (am uitat oare pe cineva?) și cunoscutele formații locale (Clubul Copiilor Sighet, „Flori de Maramureș” – Liceul Tehnologic Forestier, Ansamblul Mara) au fost prezente în „arena” stradală și în rest… o acalmie relativă a dominat axul central al orașului. În anii precedenți parada formațiilor participante se „întindea” pe multe sute de metri – colorând traseul – și nu puține televiziuni naționale se înghesuiau să imortalizeze „Maramureșul” în imagini atractive. Unde au fost reprezentații de drept ai datinilor și obiceiurilor rurale? Vadu Izei, Bârsana, Strâmtura, Rozavlea, Bogdan – Vodă, Botiza, Budești, Călinești, Rona de Jos, etc. etc., păstrătorii tradițiilor de pe Văile Izei, Marei, Ronișoarei și Cosăului unde și de ce au „dispărut”?…

Anul acesta, la paradă, câteva grupuri candide de copii și formațiile din județele invitate au captat – atât cât s-a putut – interesul publicului spectator. Până și „dracii” n-au fost ca altădată, au lipsit viflaimurile, tinerii, frumoșii tineri au fost prea puțini… ce să mai vorbim?…  după pandemie criză, după criză schimbări climatice (ăsta-i trendul?!) și cine știe ce ne rezervă viitorul?…

Programul zilei de 27 decembrie 2022 – în aer liber – a fost completat de spectacolul din Parcul Central și de „revigorantul” foc de artificii.

Foto & text: Ion Mariș

Marți, 27 decembrie 2022, se va desfășura în centrul orașului nostru tradiționalul Festival de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Marmația”, ajuns la ediția a LIV – a (54).

La ora 12:00 va avea loc parada formațiilor artistice participante.

Ziua dedicată Festivalului se va încheia în Parcul Central al Sighetului – la ora 16:00 – cu un spectacol de datini și obiceiuri de iarnă susținut de formațiile participante. Invitat special: interpretul de muzică populară Aurel Tămaș.
La finalul zilei va avea loc atât de așteptatul foc de artificii!

Organizatorii acestei ediții a Festivalului sunt: Consiliul Județean Maramureș, Consiliul Local și Primăria Sighet, Centrul Cultural Sighet și visitmaramures.ro.

Important: Traficul rutier în centrul Sighetului, marți, 27 decembrie 2022, va fi restricționat în intervalul orar 7:30 – 23:00.

Salut, Sighet!

„Salut, Sighet!” dorește colaboratorilor, cititorilor și tuturor celor ce sunt conectați la magia acestor zile: CRĂCIUN FERICIT!… și… Sărbători minunate!!

Boldog Karácsonyt! Frohe Weihnachten! Joyeux Noël! Merry Christmas! Buon Natale! Feliz Navidad! Καλά Χριστούγεννα! Vrolijk Kerstfeest! З Різдвом Христовим! Veselé Vánoce! God Jul! Սուրբ Ծնունդ! Счастливого Рождества! メリークリスマス！圣诞快乐！

Salut, Sighet!

Foto: picturi de Ștefan Hegedüs.

„Marea împărţeală″- vesteṣte 2mnews.ro. Şi eu zic că-i mare, dar – pentru Sighet –  mai degrabă aṣ numi-o marea ignorare.

Câteva precizări înainte de toate. „Luni, 19 decembrie 2022, Guvernul Ciucă a împărțit primăriilor peste 924 de milioane de lei din Fondul de rezervă, bani obținuți din colectarea TVA. 71 de primării din județ și Consiliul Județean (CJ) Maramureș au primit 20,8 milioane de lei, bani care pot fi folosiți pentru cheltuieli curente (de funcționare) și de capital. Practic, pentru orice: salarii, iluminat public, salubritate, plăți impuse de diverse sentințe, cofinanțarea proiectelor, asigurarea cu energie termică, corecții financiare, cheltuieli de capital cât şi alte cheltuieli neprevăzute″. (sursa: 2mnews.ro).

Cum  altcumva decât cu bani se poate reface o localitate? Sunt atâtea străzi de reparat, atâtea construcţii s-ar simţi mai bine dac-ar primi binemeritata ṣi îndelung aṣteptata reabilitare.

Guvernul  a dat niṣte bani Consiliului Judeţean. Mai departe, în nemărginita-i milostivenie, C.J. i-a împărţit echitabil(?) UAT-urilor aflate în suferinţă.

Echitabil… Să ne uităm puţin pe o parte a listei publicate de aceeaṣi sursă de ṣtiri.
C.J. Maramureș: 10 milioane de lei;
Baia Sprie: 400.000 lei;
Vișeu de Sus: 352.000 lei;
Târgu Lăpuș: 315.000 lei;
Tăuții Măgherăuș: 303.000 lei;
Ulmeni: 240.000 lei;
Cavnic: 232.000 lei;
Sighetu Marmației: 220.000 lei;
Copalnic Mănăștur: 215.000 lei;
Dumbrăvița: 214.000 lei.

„Din cele 76 de UAT-uri din Maramureș (a căror listă completă o aveți în fotocopii la finalul scrierii), 5 nu au primit niciun leu (ăștia au fost răi, iar celor răi Moș Gerilă nu le dă nimic. Nada). Cei 5 omiși sunt: municipiul Baia Mare (evident) și comunele Cernești, Leordina, Poienile de sub Munte și Remeți″. (sursa: aceeaṣi)

E „nada″ doar la prima vedere. Sigur are C.J. grijă de capitala judeţului care „La 31 octombrie, […] înregistra facturi neachitate către firme de peste 48 de milioane de lei: datoriile au crescut într-o singură lună cu 9 milioane de lei″ (sursa: 2mnews.ro).  De celelalte localităţi „uitate″ de Moṣ Gerilă (bine că nu i-au zis Moṣ Crăciun – pentru că acesta n-ar fi omis pe nimeni de la daruri!) nu pot spune de ce sacul Moṣului s-a golit tocmai la ele.

Dar pot spune că Sighetul e mai numeros decât Baia Sprie, Cavnic, Ulmeni, Viṣeu de Sus ṣi mult mai mare ṣi cu nevoi mai multe decât Dumbrăviţa sau Copalnic Mănăṣtur.

Nu ṣtiu dacă dreapta(?) împărţeală a banilor s-a făcut după cerere, după proiectele aflate în realizare sau după simpatii politice (deṣi guvernarea fiind majoritar bicefală nu cred să mai conteze partidul majoritar al localităţii).

Pe mine mă interesează cu ce argumente s-a prezentat Sighetul când a scos Moṣul cadoul din traistă. A spus cineva vreo poezie (altfel spus, au fost prezentate proiecte pentru dezvoltarea localităţii)? Sau s-a dus nepregătit la marea împărţeală ṣi alţii, cu lecţia bine învăţată, au primit drept răsplată „cadouri″ mai mari?

Dacă tot ne imaginăm în lumea visurilor, cum ar fi ca într-o nu prea îndepărtată zi să vedem pe cineva care să ṣtie, argumentat ṣi hotărât, ce să ceară Moṣului?

Moṣul despre care vorbesc stă la Bucureṣti, dar are oameni de încredere la Baia Mare, cărora le încredinţează responsabilitatea împărţirii unor daruri mai mari pe la unii care ṣtiu să spună poezii. Altora, care nu s-au pregătit cum se cuvine, le dă  daruri mai sărăcuţe. După interes, după străduinţa arătată.

Oare Sighetul când va spune poezii care să-l facă pe Moṣ să scoată daruri mai multe din tolba sa?

Dar înainte de toate, cine să-l înveţe poeziile? Se pare că acum n-are cine…

Horia Picu

Iarna lui 1964, la câteva luni după eliberarea din cei 16 ani de închisoare… încet, încet se apropia Crăciunul, un Crăciun oarecum liber. Intrat și eu în febra pregătirilor în aşteptarea Naşterii Domnului, gândurile mi se mai linişteau şi păreau să capete un sens… Casa noastră de la Locul Târgului fiind chiar la drumul principal a fost vizitată de multe cete de colindători.
… Picurau din cer colinzile ca nişte clopoţei, prin glasul copiilor de la geam. Ei anunţau – fără teamă – că s-a născut Isus. Erau copiii ce nu fuseseră alteraţi de presiunea ideologică ce se manifesta până şi asupra lor. Acasă aveam şi un pom de Crăciun; privindu-1 şi ascultând colindul copiilor, mintea mea a zburat spre Crăciunurile din închisoare, începând cu acea teribilă zi de Crăciun din 1949, zi când s-a dezlănţuit uraganul de la Piteşti, ce a doborât atâţia dintre noi. Apoi alte Crăciunuri, mai liniştite oarecum, de la Baia Sprie sau Aiud, când într-un colţ de celulă – pentru a nu fi auziţi de gardieni – cântam în şoaptă colinzi şi căutam să ne împletim gândurile cu cei de acasă, care nu ştiau nimic de noi, precum nici noi de ei.

Au început să mi se umple ochii de lacrimi şi-am fredonat un fragment din „colindul de închisoare” al poetului Radu Gyr: „O, brad frumos, ce sfânt erai / În altă sărbătoare! / Mă văd copil cu păr bălai / Şi ochi ca de cicoare,/ Revăd un scump şi cald cămin / Cu chipul Maicii Sfinte / Imagini de Crăciun senin / Îmi vin şi azi în minte. / Un pom cu daruri şi lumini / În amintiri se-arată / Şi-n vis zâmbeşte ca un crin / Copilul de-altădată ./ Azi nu mai vine Moş Crăciun / În noaptea de cenuşă /Şi doar tristeţile se-adun / Să-mi plângă lângă uşă ./ Omătul spulberat de vânt / Se cerne prin zăbrele / Şi pare temniţa mormânt / Al tinereții mele…” Ultimele cuvinte au fost în hohot de plâns, spre nedumerirea alor mei, care, totuşi, m-au înţeles şi m-au lăsat să-mi descarc sufletul.
Mama şi-a amintit când, cu ani în urmă, camarazii mei fugiţi în munţi au apărut într-o noapte de Crăciun, colindând la geam. Erau îmbrăcaţi în straie ţărăneşti, cu căciuli mari, ce le acopereau faţa, spre a nu fi recunoscuţi de oamenii cu gânduri rele. „A fost un amestec de frică şi bucurie”, a spus mama. Frica de a nu fi urmăriţi de Securitate şi prinşi, dar şi bucuria că sunt prietenii mei, care au adus cu ei un dram de speranţă în mai bine. Mama căuta să-şi imagineze că eram şi eu acolo printre ei, ca pe vremuri.

Dintre nepoţi (copiii surorii mele Viorica), era acasă numai Rodica, elevă în ultimul an de liceu. Băieţii, Grațian și Valentin, erau studenţi, urmau să vină doar în ajun de Anul Nou. Regimul politic al ţării căuta să laicizeze Sfânta sărbătoare a Crăciunului, transpunând-o peste Anul Nou. Am auzit că de frica de a nu fi prinşi cu pom de Crăciun în casă, unii activiști ai Partidului Comunist, recurgeau la următoarea stratagemă: cumpărau doi brazi – pe unul îl împodobeau într-un colţ cât mai ascuns al casei, iar pe celălalt îl ţineau în curte, la vedere, pentru ca trecătorii să creadă că bradul va fi împodobit doar de Anul Nou. Oare mai rămăsese în ei ceva din adevărata semnificaţie a sărbătorii? Sau au cedat presiunii copiilor, care vroiau neapărat să aibă un pom de Crăciun?…

Așa mi-am petrecut primul Crăciun acasă, la Sighet, după 16 ani… alternând între veselie și tristețe, printre speranțe și amintiri… dar prezența și bucuria mamei mele îmi dădeau încredere că iadul a rămas în urmă…

Aurel Vișovan (Dincoace de gratii)