După mai puțin de un an de activitate în administrația publică locală a Edilului „Șef-adjunct” (vorbim desigur de Viceprimarul Sighetului) avem ocazia să intrăm în câteva detalii care ne vor convinge (sau nu?) că și-a făcut datoria și vom vedea dacă este mulțumită (și noi la fel?) de activitatea prestată până în acest moment.

Vă invit, stimați sigheteni, să analizați concretețea răspunsurilor la întrebările mele și să ne spuneți ce „notă” primește de la Dvs. Doamna Viceprimar.

Ion Mariș (IM): În campania electorală v-ați propus proiecte „spectaculoase”, cu repercusiuni pozitive pentru populație. Ce nu ați reușit să „implementați” din ce v-ați propus și… oare veți reuși în acest mandat?
Daniela Onița – Ivașcu: Consider că nu mi-am propus proiecte „spectaculoase”, ci proiecte necesare pentru comunitatea noastră, cu repercusiuni ce țin de dezvoltarea orașului. Programul electoral prezentat sighetenilor a fost construit luând în considerare câștigarea mandatului de primar al municipiului. Pentru a putea pune în practică un program electoral și a-l transforma într-o realitate concretă pentru oameni este necesară puterea deciziei, viziune și implicare. Această putere decizională nu o dețin în prezent. După cum bine știți, viceprimarului municipiului i se pot delega atribuții de către primar. Așadar, sfera decizională a subsemnatei este limitată la atribuțiile de coordonare ale serviciului comunitar de salubrizare și ofițer de stare civilă.
Câteva proiecte importante pe care le-am propus sighetenilor au fost: Reabilitarea parcurilor și locurilor de joacă pentru copii, Bugetarea participativă, Primul ghiozdan pentru copiii din clasa pregătitoare și Regulamentul privind acordarea ajutoarelor în situații de urgență (calamități, incendii etc). Din păcate, am întâmpinat numeroase obstacole în implementarea lor. Și am să le enumăr pe rând:
În cazul Reabilitării parcului din Piața 1 Decembrie 1918, în urma imposibilității identificării resursei financiare în bugetul local pentru anul în curs, buget votat în luna aprilie a.c, în cursul lunii mai am solicitat sprijin Consiliului Județean Maramureș, depunând în acest sens, documentația completă (proiect, deviz estimativ de lucrări și memoriu justificativ în vederea finanțării); proiectul a fost aprobat la finanțare în urma HCJ9/2021 la începutul lunii iunie a.c., în acest sens a fost alocată suma de 311.000 lei.
Din iunie până în prezent, din motive independente de subsemnata, cu banii alocați, nici până la această dată, lucrările nu au fost demarate de către cei responsabili, cu toate că, am solicitat în scris primarului atribuții în acest sens. Solicitarea mea nu a primit curs, răspunsul nefavorabil din partea primarului primindu-l în scris.
Bugetarea participativă, a stârnit multe „orgolii”! Cu toate că este un concept nou pentru sigheteni, un demers de succes aș spune, după numărul proiectelor depuse spre finanțare, a întâmpinat numeroase piedici în punerea lui în executare de către primar, după cum bine știți. Acest proiect a fost votat în unanimitate de către Consiliul Local Sighetu Marmației, iar comisia desemnată pentru evaluarea proiectelor îndeplinindu-și rolul și declarând câștigătoare prin vot, un număr de trei proiecte. Acestea așteaptă încă implementarea…
Primul ghiozdan pentru copiii din clasa pregătitoare, proiect implementat și în prezent de actuala administrație județeană, a fost propus dezbaterii și aprobării Consiliului Local, însă din nefericire nu a putut fi identificată suma de 20.000 lei în bugetul local. Vom închide anul pe excedent bugetar, deci consider că putea fi implementat cu succes pentru un număr de 103 copii sigheteni de clasă 0. La fel ca și în cazul proiectului cu parcul, copii se pare că nu sunt încă o prioritate.
Regulamentul privind acordarea ajutoarelor în situații de urgență (calamități, incendii etc) este depus din 15 iulie 2021 și zace probabil prin ceva sertare…

Ion Mariș: De ce credeți că nu ați reușit să aplicați/ finalizați multe dintre proiectele pe care vi le-ați propus?
Daniela Onița – Ivașcu: Cu punerea în aplicare a oricărei Hotărâri de Consiliu Local este mandatat primarul și aparatul său de specialitate. Acesta este cadrul legislativ. Probabil că, impactul electoral al acestor proiecte poate fi motivul real pentru care nu s-au dus la îndeplinire hotărârile de consiliu.

Ion Mariș: Vi se pare normal ca aproximativ 60 % din bugetul orașului să meargă pe salarii? Și, dacă răspundeți „nu”, ce se poate face concret și în timp real pentru a crește partea investițională din buget?
Daniela Onița – Ivașcu: Categoric nu. Așa cum am afirmat de nenumărate ori, o posibilă soluție ar fi o nouă organigramă a primăriei și instituțiilor subordonate, eficientă, adaptată nevoilor și cerințelor actuale precum și o cheltuire eficientă, transparentă și chibzuită a banului public.

Ion Mariș: Cum se poate „armoniza” relația dvs. cu Primarul Sighetului?
Daniela Onița – Ivașcu: În acest caz, armonia înseamnă în primul rând respect instituțional și colaborare eficientă. Din nefericire, din februarie și până în prezent, cu toată deschiderea pe care am avut-o, nu am primit niciun semn de bună intenție. Cazul de față este o dovadă a faptului că unele persoane atunci când ajung în funcții decizionale nu pot dezbrăca haina politică considerându-se în continuare în campania electorală, uitând de cele mai multe ori inclusiv faptul că cel mai important lucru este să fii om.

Ion Mariș: Aveți ceva ce vă reproșați în activitatea dvs din anul scurs în administrație?
Daniela Onița – Ivașcu: Întotdeauna dacă îți dorești performanță, îți vei găsi ceva de reproșat. Important este însă, ca în fiecare zi, să devii mai bun decât ai fost ieri.

Ion Mariș: Spuneți-mi vă rog un proiect de hotărâre pe care l-ați inițiat și l-ați… trecut/ implementat cu succes!
Daniela Onița – Ivașcu: Bugetarea participativă a trecut de votul Consiliului Local. Așteptăm implementarea…

Ion Mariș: Dați-mi vă rog un exemplu de proiect pe care l-ați propus și a fost – nejustificat – respins.
Daniela Onița – Ivașcu: Primul ghiozdan pentru copiii din clasa pregătitoare. În acest an, vom închide financiar cu un excedent bugetar, ceea ce mă duce cu gândul… că reaua credință a fost un motiv nejustificat în identificarea resursei financiare necesare adoptării și implementării lui.

Ion Mariș: Cum ați caracteriza relația dvs. cu propriii consilieri? Sunt… „ascultători”?…. „creativi”?…
Daniela Onița – Ivașcu: Noi suntem o echipă! Relația noastră este una de dialog, colaborare, deschidere, încredere și nicidecum una de subordonare cum se tot vehiculează în diverse medii. Hotărârile le luam împreună, analizând fiecare situație în parte, precum și impactul acestora asupra comunității.

Ion Mariș: Ce puteți face, ce măsuri s-ar putea lua, pentru a genera venituri mult mai mari la bugetul local?
Daniela Onița – Ivașcu: Atribuțiile mele, așa cum au fost stabilite de către primar, nu vizează generarea de venituri la bugetul local. Mai mult, după alocarea sumei de 311.000 lei de la Consiliul Județean Maramureș pentru finanțarea parcului din Piața 1 Decembrie 1918, prin adresa nr. 8910/10.06.2021 primarul municipiului înștiințează administrația județeană că „primarul nu a mandatat viceprimarul să solicite în numele municipiului sume de bani”.

Ion Mariș: Pe termen scurt – adică un an – ce proiect/e, în care credeți mult, veți susține pentru adoptare/ asumare în Consiliul Local?
Daniela Onița – Ivașcu: Bugetarea participativă, Primul ghiozdan pentru copiii din clasa pregătitoare și Amnistia fiscală. Pe lângă acestea, toate proiectele ce vizează reabilitarea și modernizarea drumurilor, reabilitarea clădirilor din zona centrală, izolarea termică a blocurilor, modernizarea pieței agro-alimentare precum și orice intervenție necesară în unitățile școlare și activitățile culturale, sportive din municipiu.

Ion Mariș: Cât s-a „consumat” până acum, ce procent, din bugetul local pentru investiții? De ce credeți că nu s-a „consumat” integral bugetul alocat pentru investiții?
Daniela Onița – Ivașcu: La data votării bugetului local, respectiv aprilie a.c., în unanimitate, Consiliul Local a considerat că se impun a fi alocate resurse financiare pentru: reabilitarea străzilor Avram Iancu, Mihai Eminescu, Iuliu Maniu, Dobrogeanu Gherea precum și asigurarea drumului de acces la blocurile sociale și ANL din zona Fucs, amenajarea și asfaltarea parcării din Piața de Cereale și aleile de la Piața Agroalimentară. Dintre toate aceste obiective, care au avut parte de finanțare, singurul obiectiv realizat este reabilitarea străzii Avram Iancu. Pe cale de consecință, vom închide acest an cu un excedent bugetar. Așa cum am mai afirmat, cu ducerea la îndeplinire a hotărârii a Consiliului Local este mandatat primarul și aparatul de specialitate al acestuia.

Ion Mariș: Credeți că veți reuși să „contribuiți” la reorganizarea URBANA și în ce mod?
Daniela Onița – Ivașcu: URBANA trebuie reorganizată. Conform legislației în vigoare, inițiativa în acest sens o are doar primarul municipiului, nu Consiliul Local. Sigur, dacă vom fi consultați de către primar, avem o viziune de reorganizare a societății URBANA.

Ion Mariș: Personalul din primărie este corect dimensionat? Angajările pe care le-ați aprobat în CL în anul pe care l-ați „bifat” sunt… justificate?
Daniela Onița – Ivașcu: Consilierii locali PNL și USR au votat împotriva înființărilor de posturi în aparatul bugetar, din nefericire, proiectele inițiate de primar au trecut cu votul consilierilor locali PSD, UDMR, PMP și PRO România. Ultima hotărâre a fost cea prin care s-a înființat postul de Administrator Public (City-manager) care grevează pe patru ani de mandat, bugetul local cu suma de aproximativ 500.000 lei. Susțin în continuare că sunt nejustificate înființările de posturi într-un aparat incorect dimensionat.

Ion Mariș: La nivel național, guvernamental, se pare că s-au fixat bazele înțelegerii între PNL și PSD. Credeți că acest aspect va schimba/ reconfigura colaborarea dintre Primar – Viceprimar și implicit între consilieri?
Daniela Onița – Ivașcu: Din punctul meu de vedere a existat întotdeauna deschidere pentru o colaborare instituțională. Nici o înțelegere la nivel național, guvernamental, nu poate reconfigura o colaborare, fără voința ambelor părți.

Ion Mariș: Vă considerați eligibilă pentru a candida din nou pentru un mandat în administrație? Considerați că ați convins sighetenii să vă voteze la viitoarele alegeri?
Daniela Onița – Ivașcu: Este prematur un răspuns la această întrebare.

Ion Mariș: Ce le puteți – sincer – promite sighetenilor pentru următorii trei ani vizavi de bunul mers al administrației sighetene?
Daniela Onița – Ivașcu: Le promit că voi face tot ceea ce depinde de mine și stă în puterea mea de decizie și acțiune pentru a asigura bunul mers al administrației sighetene. Se încearcă, constant, implementarea în memoria colectivă a faptului că „blochez” prin atitudine și acțiune, proiectele primarului. Cifrele vorbesc. Din aproximativ 134 de Hotărâri supuse votului în Consiliul Local, doar 10 Hotărâri au fost respinse (înființări de posturi, majorări de tarife la salubrizare etc). În schimb, din 8 obiective ce vizau investiții concrete pe străzi, aprobate și finanțate în aprilie a.c., doar unul s-a realizat (strada Avram Iancu).

Ion Mariș: Mulțumesc mult pentru timpul alocat acestui interviu și succes în continuare!
Daniela Onița – Ivașcu: Și eu vă mulțumesc pentru deschidere și colaborare!

Ion Mariș

O imagine din Sighet (nu suntem convinși!) de la începutul secolului XX.

Nu suntem chiar siguri că imaginea este din Sighet (nu suntem siguri deloc!), dar poate părerile cititorilor vor aduce clarificări. Cine ne ajută?…

Salut, Sighet!

NR: Imagine din arhiva prof. dr. Mihai Dăncuș.

Fotografia originală se află în colecția Müller.

Două săptămâni s-au scurs între conferința de presă a primarului Sighetului – av. Vasile Moldovan și cea a viceprimarului orașului nostru, av. Daniela Onița – Ivașcu. Am participat la ambele conferințe (fiecare a durat aprox. două ore – ca noroc că unii dintre noi dispun de timp berechet!) și am ascultat cu mare atenție rapoartele de activitate prezentate. Evident că presa sigheteană – restrânsă cum este la ora actuală – a fost prezentă, conștiincioasă și a „cerut” diverse informații punctuale dar nu s-a avântat (probabil din motive comunitare) în… profunzimi investigaționale. Cel puțin noi suntem…. pașnici! :))

A trecut un an din viața noastră și din viața tăcută a orașului, am participat la multe ședințe ale Consiliului Local și am audiat (făcând abstracție de nu foarte puținele derapaje) dezbateri foarte înfocate, aparent pe viață și pe moarte uneori; am asistat la lupte ideologice și nu numai, acuze și… scuze iar acum, la rapoartele ce-au analizat anul scurs din mandat, am constatat că s-au realizat chiar foarte multe lucruri (bune, evident) și că a fost „în principiu” un an bun. Puținele nerealizări țin de cauze „externe”!

Domnul primar a avut un raport generos pe care l-a primit și presa (peste 60 de pagini) iar doamna viceprimar a avut de asemenea un bogat conținut scris al activității și, ascultându-i, am avut impresia că totul a funcționat până acum – din punctul fiecăruia de vedere – acceptabil. Suntem oare pe… drumuri bune? (Nota bene: s-au asfaltat frumos străzile Rodnei și Avram Iancu, păcat că nu sunt mai multe!… deh, bugetul).

Revenind la conferințe și făcând abstracție de relația (încă) tensionată primar – viceprimar (pe care am perceput-o mai voalat și în prezentări) se pare că în rest totul a decurs rezonabil și toate partidele – mici și mari – sunt mulțumite. Ascultându-l – separat – pe fiecare edil ne vine să credem că orașul nostru chiar „rezistă” bine. În schimb sighetenii, cetățenii „ordinari”, au o cu totul altă părere, sunt chiar dezamăgiți, așa cum am intuit eu din discuțiile informale cu unii dintre aceștia.

Așa cum am reținut dintr-un expozeu, din 134 proiecte de hotărâri înainte spre discuții și vot în CL, doar 10 (zece) au fost respinse. Asta înseamnă că lucrurile au mers bine pe toate palierele adminstrației locale iar noi – cetățenii – suntem…. mulțumiți. Exagerez evident și, se pare că au fost destule derapaje pe care nu vreau eu să le analizez acum, pentru a nu părea prea… subiectiv. Nu sunt pentru proferarea de jigniri, accept ca argumente cifrele și lucrurile concrete, nu discursurile și apelul la ideologii de aceea am decis – și mă bucur că am primit răspuns afirmativ – să pregătesc un interviu, compus dintr-un set de 15 – 16 întrebări, pe care-l voi transmite Primarului și Viceprimarului și – după primirea răspunsurilor – le vom publica succesiv pe site-ul nostru, pentru edificarea dumneavoastră, cititorii noștri.
Așadar, întrebările vor fi identice și după primirea răspunsurilor concrete – la o dată stabilită de comun acord – în câteva zile le veți cunoaște și dumneavoastră. Prin urmare, veți putea citi interviurile „paralele” și veți putea trage concluziile adecvate, fără să fie trecute prin „filtrul” jurnalistului. Cred că este mai bine să vedem răspunsurile – negru pe alb – și să le putem compara, fără parti-pris-uri, având instrumente adecvate de analiză.

Să avem un pic de răbdare și să așteptăm răspunsurile din cele două zone „fierbinți” pentru a încerca să previzionăm cum se vor derula următorii trei ani din mandatul edililor noștri.

S-auzim numai de bine!

Ion Mariș

Strada principală din centrul Sighetului la început de secol XX.
În stânga se poate observa  o farmacie pe locul căreia, azi, există un magazin de… baticuri iar în dreapta o parte din Hotelul Koroana.
Centrul Sighetului era destul de animat și colorat în urmă cu peste… o sută de ani.

Completările cititorilor la această fotografie sunt binevenite.

     Salut, Sighet!

NR: Imaginea a fost preluată cu acordul scriitorului sighetean Gabriel Boros (Germania), de pe pagina sa de facebook.

Talentata doamnă Ileana Pisuc oferă publicului cititor cel de-al treilea volum de proză, „Anotimpurile copilăriei mele”, recent apărut la Editura Valea Verde. După succesul avut cu primele două volume, „Doar cu Dumnezeu în lume. Ursitul” (Editura Valea Verde, 2016) și „De suflet, de dor și de… parodie” (Editura Valea Verde, 2019), doamna Pisuc își completează tripticul literar cu o carte tipărită în condiții grafice deosebite la Aska Grafika din Sighet. Acest volum este structurat pe trei capitole: Amintiri cu tata, Primii pași și Anotimpurile copilăriei mele.

Ileana Pisuc este și o colaboratoare consecventă și atentă (a vieții sociale a zilelor noastre) a publicației online „Salut, Sighet!” (www.salutsighet.ro), unde este publicată periodic cu proză scurtă.

Succes pe mai departe autoarei!

Salut, Sighet!

Zilele importante, memorabile, se sărbătoresc în jurul mesei, alături de cei dragi, cu preparate alese și vinuri pe măsură de la cramele Domeniul Vlădoi, Budureasca, Aurelia Vișinescu, Crama Oprișor și Purcari. Componenta „vinotecă” este asigurată cu ajutorul prietenilor noștri de la Top Market.

Chef Martijn Geerts (profesor de gastronomie în Haga – Olanda) revine în #SighetuMarmației, la #HotelGrădinaMorii, aducând inspirație și magie culinară.

Vă invităm la 5 seri de #cinăgastronomică, pline de gust, bucurie și energie ~ 7, 9, 11, 12 și 13 noiembrie, de la ora 18:00 ~ pentru un răsfăț total al papilelor gustative.

Biletele se pot achiziționa de la recepția Hotel Gradina Morii, începând cu data de 25.10.2021, iar prețul este de 150 lei/persoană pentru o singură cină, sau 600 lei/ persoană pentru întreg pachetul de 5 cine.

Pentru informații suplimentare și rezervări, vă rugăm să ne contactați la telefon 0731-977.000 sau e-mail: [email protected].

Echipa HGM – Sighet

De Luminații sau Ziua Morților/ Ziua Tuturor Sfinților (01 noiembrie) câțiva membri ai Asociației „Firul Vieții” (președinte Ioan Ardeleanu – Pruncu) s-au deplasat în Cimitirul Central din Sighet pentru a depune coroane de flori la mormintele unor personalități importante ale Maramureșului.

Asociația „Firul Vieții” din Sighet este preocupată de „identificarea, protejarea și îngrijirea mormintelor și monumentelor funerare aparținând unor personalități marcante ale Maramureșului, înhumate în cimitirele Sighetului sau în alte localități din țară sau străinătate și cinstirea memoriei acestora prin diverse manifestări specifice (medalioane, simpozioane, diverse expoziții comemorative, editarea sau reeditarea unor lucrări etc.)”.

La fel ca și în anul 2020 și-n acest an au fost depuse coroane de flori la mormintele lui Simion Balea de Ieud (1863 – 1938), fost deputat și senator de Maramureș în Parlamentul României interbelice, dr. Ioan Mihalyi de Apșa (1844 – 1914), membru corespondent al Academiei Române, autorul celebrei lucrări „Diplome maramureșene din secolul al XIV – lea și al XV – lea” și dr. Titu Doroș (1880 – 1934), redactor al „Sfatului”, prima gazetă românească din Maramureș apărută la sfârșitul anului 1918.

Asociația „Firul Vieții” pregătește și alte acțiuni prin care dorește: „Să ne amintim mereu, să nu ne uităm personalitățile luminate care au contribuit la ridicarea Țării Maramureșului!”

Salut, Sighet!

Foto: Ion Mariș

E primul 1 noiembrie care ne găseşte divizaţi… Pro şi contra vaccin. Eu, fiind pro, de curând m-am vaccinat anti-Covid-19 şi cu doza a treia. Am făcut-o pentru mine şi pentru cei din jurul meu.

Am făcut-o pentru mine, convins că virusul ăsta cu coroane, dacă m-ar mai pune la încercare, nu va mai avea cum să fie atât de devastator ca în noiembrie 2020, atunci când o parte a omenirii doar visa la un vaccin şi o alta lucra de zor la obţinerea lui. Am făcut-o şi pentru cei din jurul meu, cărora nu mai vreau să le dau motive de îngrijorare, de suferinţă, de incertitudine.

Prin momente de cumpănă au trecut foarte mulţi şi pot să spună cum le-a fost. Alţii… nu mai pot. Anul trecut empatizam cu medicii, asistentele, personalul de serviciu, ambulanţierii. Le aduceam de mâncare, le cântam ca să le mai treacă de oboseală, de omeneasca neputinţă văzându-se în situaţia de a nu putea salva toţi internaţii.

Acum, aceiaşi oameni (care pleacă la serviciu cu speranţa că vor salva vieţi şi se întorc acasă cu gândul că pentru unii pacienţi străduinţele lor medicale au fost zadarnice), au devenit entităţi negative în minţile unora.

În noiembrie 2021 ni se pare firesc să avem vaccinul la dispoziţie şi pentru că-l avem ne întrebăm, ca şi cum ne-am pricepe, ce conţine. Dacă-l avem, nu-i grabă în a-l face. Poate mâine, poate poimâine, poate altădată, poate cu prima ocazie. Poate… prea târziu câteodată.

N-am încercat şi nu voi încerca să conving pe cineva să se vaccineze. N-o fac, pentru că ştiu că n-am şanse de reuşită. Ştiu asta, pentru că şi reciproca e valabilă. Nimeni nu m-ar fi putut convinge să n-o fac.

Vasile, Vasile, Petre, Ştefan, Csabi… pentru voi vaccinul a apărut prea târziu… Sunt sigur că l-aţi fi făcut! Astăzi este 1 noiembrie, acea zi din an când „Ascultând cu adâncime glasul gândurilor mele, / Uriașa roat-a vremei înapoi eu o întorc″ (Mihai Eminescu – Memento mori) şi o rog să-mi redea posibiltatea să vorbesc cu voi, nu doar să mă gândesc la voi.

Horia Picu

Gavrilă Mariș s-a născut la Sighet la 02 ianuarie 1979 (părinții Vasile și Ioana Mariș) dar a crescut la Dragomirești. La vârsta de 12 ani a intrat ucenic la Mănăstirea „Sfîntul Ilie” din Dragomirești pentru a se îndrepta spre călugărie. În anul 1995 s-a înscris la Seminarul Teologic „Sf. Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare după care a continuat studiile teologice la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1999-2003).

A făcut parte dintr-un program teologic studențesc de schimb fiind găzduit de Parohia Ortodoxă americană din Baltiomore (Maryland), unde l-a cunoscut pe părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa și a vizitat comunitatea ortodoxă înființată de Maica Alexandra (fosta Principesă Ileana a României) din Elwood City.

Masterul în Teologie l-a finalizat la Cluj și la Universitatea „Aristotel” din Salonic, Grecia.

A devenit frate la Schitul Românesc Prodromu din Muntele Athos – Grecia (în 08 septembrie 2005), unde a fost și secretar până în anul 2011. După o scurtă perioadă (2009 – 2010) în care s-a retras la Chilia Sf. Procopie – Kazanska, a revenit în anul 2010 la schitul românesc, unde a fost tuns în monahism în 8 septembrie 2012.

A fost recunoscut ca și o personalitate importantă, fiind trimis în misiuni internaționale (unde a avut ocazia să viziteze și parohii românești), reprezentând Schitul Prodromu la diverse evenimente monahale în Italia, Irlanda, Anglia, Franța, Belgia, Germania, Austria, Ungaria, Coreea de Sud.

Monahul – cărturar Gherasim Prodromitul a fost și bibliotecar al Schitului Prodromu, fiind traducător și editor de cărți.

Mulți pelerini din Sighet l-au întâlnit la Schitul Prodromu – Muntele Athos, schit căruia i-a dedicat și pentru care a tipărit mai multe albume.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Salut, Sighet!

În momentul când vor citi aceste rânduri, sighetenii vor fi petrecut deja primele ore în carantină. Până acum a fost distracţie mare, monşer. În autobuze, mai nimeni cu mască. La piaţă, în magazine, pe stradă, aşijderea. La nivel naţional, aglomeraţie la mare, hora mare în bazinele cu apă termală, mai un congres cu mii de excursionişti veniţi în capitală cu treburi ce nu suportau amânare, însăşi existenţa patriei fiind pusă, înainte de izbăvitorul scrutin, la grele cazne. Era oare asa de greu de prevăzut ce-ar fi putut să urmeze? Desigur, nu… Pe la începutul verii a venit unul şi ne-a spus că am învins pandemia. Păi dacă-i aşa, informaţie din sursă sigură, de ce să ne mai vaccinăm? Şi-au zis unii, nu puţini… Acum Sighetul e în carantină, pentru două săptămâni. Apoi, vom mai vedea.

Comitetul judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a emis Hotărârea nr 135 din 11 oct. 2021. Am citit-o şi n-o puteam lăsa aşa, să treacă fără a face unele constatări. Concret, la…

Art.2, scrie: „Astfel, începând cu ora 20:00 este strict interzisă intrarea și ieșirea din municipiul Sighetu Marmației, prin alte zone sau căi de acces decât cele deschise circulației publice de pe drumurile naționale, județene, comunale sau forestiere″.

– Asta e chiar o mare lovitură pentru cei care, dornici de mişcare „cel puţi 30 de minute în fiecare zi″, se deplasau pe jos din localităţile învecinate la Sighet sau din Sighet spre localităţile apropiate. Chiar mă gândeam că ce bună ar fi o plimbare pe jos, peste munţii patriei, până la Baia Mare… Mai bine nu, aşa-i ?…

Cu alte cuvinte spus, se interzice intrarea sau ieşirea din Sighet pe alte căi de acces decât cele normale. Păi cine se deplasează altfel decât pe drumurile publice???

Art. 4, alin. 1) Identificarea tuturor persoanelor cu domiciliul, reşedinţa ori adresa declarată şi introducerea acestora în baza de date dedicată.

– Aş vrea să ştiu dacă există o „bază de date dedicată″ acum. Cine a conceput-o, cine prelucrează datele, cine le verifică. E un interesant exerciţiu de imaginaţie: organul abilitat stând la ieşirile din oraş, verificând fiecare maşină, fiecare buletin, fiecare declaraţie pe propria răspundere. De obicei oamenii se duc cu maşinile pentru că au treabă, de multe ori sunt sub presiunea timpului. Poate cineva să-şi imagineze că se vor „identifica toate persoanele cu domiciliul″… etc, etc.? Eu, nu…

Art.4, alin. 2) „Limitarea la maximum a deplasării persoanelor şi monitorizarea permanentă a respectării acestei măsuri″.

– Cum se va face limitarea deplasării? E vorba de „intravilan″ sau de „intra spre extra″ şi invers? Cei care lucrează la nonalb şi au un loc de muncă din care îşi întreţin familia ce fac începand de azi de la orele 20?

Art.4, alin. 2) Ieşirea persoanelor din locuinţă e permisă numai pe baza declaraţiei pe propria răspundere, a legitimaţiei de serviciu.

– Eu n-am legitimaţie. Să ies din locuinţă ca să duc gunoiul am nevoie de declaraţie? Ne dă iar STS-ul formulare descărcabile de pe internet, sau scriem de mână traseul? Merg să cumpăr pâine, hopa şi declaraţia. Am uitat să cumpăr zahăr, hopa cu altă declaraţie? Dacă ies la o plimbare în pas vioi, între orele legale, prefăcându-mă că sunt foarte ocupat, mă mai opreşte cineva să mă întrebe ce-i cu mine?

Art.4, alin. 3) zice că se pot deplasa între orele 5 şi 20 doar persoanele vaccinate şi care fac dovada schemei complete de vaccinare.

– La schema asta se pune şi doza a treia? Cine a făcut-o şi n-are zece zile de la eveniment ce trebuie să facă? Sau schema completă e considerată doar din două vaccinuri, sau unul, de la caz la caz?

Art.4, alin. 3) c. zice că ne putem deplasa pt. asigurarea de bunuri „care acoperă necesităţile de bază ale persoanelor″ şi pt. desfăşurarea activităţii profesionale.

– Vreau să cumpăr două cepe din cartierul Independenţei că acolo se vând mai ieftin, pot? Să presupunem că stau în zona gării, de-aia întreb.

Art.4, alin. 3) f. zice că putem merge să donăm sânge. Excelent!!! A… să nu uit… Mai urmează încă un mic pas: să fie unde să donăm. Nu cred că va veni echipa din Baia Mare în perioada asta, care nu va dura doar două săptămâni.

Renunţ să mai comentez excepţiile de a ieşi pe stradă. Textul e făcut în aşa fel încât nu ştiu cine nu poate fi, începând de mâine, pe străzile Sighetului.
În intervalul orar 20-5, deşi ni se pun oprelişti, avem permisiunea să zburdăm în voie. Iată cum:
– La biserică se poate merge. Deşi popa nu va fi acolo, credinciosul, dacă ar fi întrebat, poate spune că merge să se roage. Singur.
– Dacă nu cumpăr cele două cepe din cartierul Independenţei că acolo ar fi mai ieftine, pot să le cumpăr din cartierul sighetean Valea Hotarului, şi nimeni nu mă poate amenda pentru asta.

5. „În/Din zona menţionată la art. 1 alin (2) este permisă intrarea/ieşirea pentru: g) deplasarea copiilor/elevilor / studenţilor la cursuri în afara zonei carantinate″.

– Asta, la nivel macro. La nivel micro, oare poate Gigel, sighetean aflat ca toată lumea în carantină, să meargă la Ionel care locuieşte în afara zonei carantinate ca să-şi facă temele pentru a doua zi? Apoi se poate întoarce liniştit acasă, sau rămâne pe capul părinţilor lui Ionel până pe la început de Brumar???

7. Ni se transmite că declaraţia pe propria răspundere trebuie completată în prealabil.

– E bună precizarea asta. Chiar mă gândeam să iau una nescrisă la mine, şi dacă mă opreşte cineva din „personalul autorităţii abilitate″ , să rog frumos organul competent să mă lase s-o scriu atunci. Cum ar fi asta?…
– Ca să ne lămurim cine ne poate întreba „De unde venim? Cine suntem? Încotro ne îndreptăm?″, am găsit legea 55 din 15.5.2020. Acolo, Art.67, alin 1), care zice aşa: „Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 65 și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 66 se fac de către subofițeri și ofițeri de pompieri și protecție civilă cu atribuții de îndrumare, control și constatare, anume desemnați de inspectorul general″.

8. Se poate tranzita oraşul, în fuga maşinii. Nu-i voie de oprit pentru cei care doar trec prin oraş. Chiar e bine să o ia la fugă, dar cu respectarea limitelor legale, normal. Dacă pe ocupanţii din autoturism îi apucă mersul degrabă spre cel mai apropiat WC? Mai bine nu… Avem noi nevoile noastre. Ajung!

Horia Picu