Seara acestei zile, 11 decembrie 2020, a venit cu o veste tristă pentru noi. Filosoful Aurel I. Brumaru ne-a anunțat că Alexandru Surdu („Surducanul”, cum își zicea cu plăcere și mândrie!) a pierdut lupta cu perfidul Covid. Vicepreședintele Academiei Române, Alexandru Surdu, filosoful și prietenul care venea cu drag în Marmația și se simțea acasă printre noi, rostea cuvintele „Marmația” și „Marmațieni” într-un fel aparte, special, încât îți dădeai seama că le conferă respect și admirație.
Bunul Dumnezeu să-i facă parte de odihna mântuirii celei lumești!

Asociația Firul Vieții
Sighetu Marmației

***

Academicianul Alexandru Surdu, unul dintre marii filosofi români contemporani s-a născut la Brașov la 24 februarie 1938. A studiat la Facultatea de Filosofie a Universității din București (1959 – 1963) și ulterior la Universitatea din Amsterdam logica simbolică și fundamentele matematicii (1969 – 1970).

A fost membru corespondent al Consiliului Superior de Logică și Științe Comparate din Bologna (1972) și  Doctor în filosofie (1976), iar din anul 1992 Vicepreședinte al Secției de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie a Academiei Romane. În anul 1993 devine membru titular al Academiei Române și președinte al Secției de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie a Academiei Romane.

A fost profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București (1993 – 2007) și, în perioada 1994 – 2020, Profesor la Facultatea de Psihologie a Universității„ Titu Maiorescu” din București.

Din anul 1997 a fost Director al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.
Din vasta sa operă amintim: Logică clasică și logică matematică (1971), Elemente de logică intuiționistă (1976), Neointuiționismul (1977), Actualitatea relației gândire-limbaj. Teoria formelor prejudicative (1989), Vocații filosofice românești (1995), Contribuții românești în domeniul logicii în secolul XX (1999), Gândirea speculativă – Coordonate istorico-sistematice (2000), Filosofia modernă – Orientări fundamentale (2002), Filosofia contemporană (2003), Mărturiile anamnezei (2004), Aristotelian Theory of Prejudicative Forms (2006), Filosofia pentadică I, Problema Transcendenței (2007), Teoria formelor logico-clasice (2008), Cercetări logico-filosofice (2009).

Pentru opera sa academică și culturală a fost distins cu Premiul „Vasile Conta” al Academiei Române (1975) și Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de cavaler (2004).

Academicianul Alexandru Surdu a fost profesor al Facultății de Psihologie a Universității „Titu Maiorescu”, fiind unul dintre fondatorii acesteia. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.

A încetat din viață Vineri, 11 decembrie 2020, la București.

Foto: Timur Chiș

Radu Țuculescu, binecunoscut scriitor român contemporan, ne-a făcut pandemia mai… ușoară. A finalizat un important și atipic roman pe care-l găsim de săptămânile trecute în librăriile din toată țara, publicat la Editura Polirom. „Femeia de Marțipan” este – tehnic – un roman polițist dar pana romancierului transcende simpla încadrare într-o anumită categorie și dezvoltă în această apariție editorială o schemă… hibrid.

Veți citi și vă veți convinge dar, până atunci, îl „oprim” de pe traseul dintre Cluj și Sighet pe dl. Radu Țuculescu pentru un…. blitz – interviu.

Salut, Sighet!: Stimate domnule Radu Țuculescu spuneți-ne, vă rugăm, când, cum și unde ați scris acest ultim roman?
Radu Țuculescu: Romanul l-am început în 2017 și l-am terminat în primăvara acestui an. L-am început la Cluj, l-am continuat la Sighet și apoi la Basel, orașul în care se petrece întregul ultim capitol, acolo unde tînărul detectiv o pornește pe urmele unui criminal în serie pe care colegii săi elvețieni nu reușiseră să-l descopere.

Salut, Sighet!: Ce v-a determinat să abordați – contrar parcursului dvs. pe care-l cunoaștem – o altă „schemă” romanescă?
Radu Țuculescu: Da, oarecum e altfel. În unele din romanele mele anterioare apare cîte o….crimă. Una nerezolvată, în Povestirile mamei bătrîne, alta în Mierla neagră. Dar în acest nou roman, personajul principal este tînărul detectiv-criminalist Martin Breda (clujean) și iubita lui Maraia, chimistă și…alchimistă.

Salut, Sighet!: Care este povestea din „culisele” Femeii de marțipan?
Radu Țuculescu: Sînt mai multe povești. De fapt, aproape fiecare personaj își are povestea lui care-i definește personalitatea. E un roman extrem de alert, de doar puțin peste 200 de pagini. E un roman despre formarea tînărului detectiv, nașterea unei iubiri aparte, despre o călătorie fantastică prin Praga, Viena, Amsterdam apoi pe Rin, prin castelele, abațiile și cramele celebre de pe malurile sale, pînă la Basel, în fine, e și romanul unui straniu criminal în serie…

Salut, Sighet!: Cât din romanul dvs „aparține”…. Sighetului? :))
Radu Țuculescu: La Sighet, unde vin des și stau mai mult, am scris și la alte cărți ale mele. Mă inspiră atmosfera, ieșirile pe malurile rîului și, mai ales, oamenii cu care fac cunoștință ori deja îi cunosc, pe care știu să-i ascult… adică le ascult poveștile și unele dintre ele, cu ajustările de rigoare, poate-și găsesc loc în paginile cărții la care lucrez… Ei îmi creionează, involuntar, diverse personaje, mai mult ori mai puțin principale.

Salut, Sighet!: Aveți – ca să folosim un limbaj de marketing – un anumit public țintă? Ce profil au cititorii dvs?
Radu Țuculescu: Profilul iubitorului de literatură, indiferent de vîrstă! Din păcate, se citește puțin la noi, în schimb… scriu tot mai mulți. Să folosesc o butadă știută – la noi mai mulți scriu decît citesc…

Salut, Sighet!: Ce urmează – literar vorbind – pentru scriitorul Radu Țuculescu?
Radu Țuculescu: Cred că detectivul Martin Breda și iubita sa, chimista Maraia, care prelucrează probele în laboratorul de criminalistică, vor continua să rezolve alte cazuri de crimă. Deja am schema noului roman și, hai să dezvălui, de data asta personajele sînt, în marea lor majoritate, inspirate din… Sighet!

Salut, Sighet!: Vă mulțumim pentru mementoul literar pe care ni l-ați acordat și, sperăm, să putem beneficia – cât mai curând – de lansarea romanului dvs. la Sighet!
Radu Țuculescu: Și eu mulțumesc și sper să reușim o lansare, chiar dacă vremurile astea nu sînt prea ofertante în acest sens.

Salut, Sighet!

Chiar dacă pandemia a blocat marea majoritate a locuitorilor în case, Moș Nicolae, impulsionat de oameni cu suflet mare, și-a făcut datoria – atât cât s-a putut – la Sighet, a ajuns acolo unde era nevoie, unde nici măcar nu era așteptat, surpriza fiind cu atât mai mare pentru cei care l-au… „văzut”.

Un reprezentant marcant al Clubului Rotary Sighet, Vasile Godja, directorul societății Plimob SA, a hotărât să-și mențină generozitatea pe care o manifestă de mulți ani și, a decis să ofere 40 de tone de brichete unor familii nevoiașe, lipsite de resurse financiare, care nu-și pot asigura minimul necesar pentru încălzirea locuințelor proprii. Membrii Rotary Club Sighet, împreună cu alte ONG-uri cunoscute din oraș (Asociația Suntem Vocea Lor, Serviciul de Ajutor Maltez România, Rotaract Club Sighet) au hotărât să se implice în identificarea familiilor nevoiașe și au demarat distribuția celor 40 de tone de brichete acolo unde este urgentă nevoie, acolo unde sărăcia este cronică. Acțiunea din aceste zile, prin care este distribuită această cantitate importantă de brichete, va fi urmată – până în preajma Crăciunului – și de alte demersuri filantropice pe care rotarienii sigheteni (și în mod sigur și celelalte organizații neguvernamentale) le pregătesc.
Este o perioadă critică pentru toate comunitățile, pentru întreaga țară dar și pentru omenire, pandemia a lovit puternic și-a lăsat urme adânci mai ales în familiile care își duceau viața la nivel de subzistență. Cei care mai dispun de resurse, materiale și/sau spirituale, pot contribui prin gesturi – oricât de mici – la susținerea celor care au atins pragul de jos al suportabilității.

Din păcate, ar fi nevoie de un „Moș” Filantropic care să activeze multe luni – poate ani?! – de acum încolo, sărăcia se insinuează… pandemic, generozitatea oamenilor ar trebui să se manifeste mult mai „vizibil” și nu doar în această perioadă.

Ion MARIȘ
Rotary Club Sighet

Ne-am întrebat oare – măcar o dată – dacă știm să apreciem ceea ce avem? Știm oare să apreciem fiecare mesaj de „Bună dimineața!”, „Salut!” sau mai simplul „Ce faci?’’? De multe ori trăiesc cu impresia că oamenii pun mai mare preț pe cadourile scumpe și nu pe micile gesturi care nu mai sunt la „modă’’. Întrebarea este: de ce?

De ce este mai atractiv ca cineva să ofere ceva valoros, în timp ce niște cuvinte spuse din suflet sunt mult mai puțin prețioase? Cuvântul a avut dintotdeauna o influență foarte mare asupra noastră. Însă, nu vorbele tuturor contează, o încurajare care vine din partea celor dragi cântărește mai mult decât o vorbă spusă de oricine altcineva. Și compania familiei a ajuns să nu mai conteze pentru unii. Trăim cu gândul că este vreme și mâine pentru a petrece timp cu părinții sau bunicii noștri, însă viața este o călătorie sinuoasă a cărei destinație nu o știm. S-ar putea ca mâine să nu mai existăm, să dispărem precum o păpădie suflată de vânt. Și în final cu ce rămânem? Cu amintirile frumoase petrecute alături de oamenii pe care îi iubim, nicidecum cu darurile care odată ne-au încântat mai mult decât acele clipe unice. Nu ne dăm seama de importanța unui „Te iubesc!’’ spus din suflet, nu ne gândim că cineva, în câteva secunde ale vieții sale, s-a gândit la noi.

Odată cu această pandemie am devenit mai delăsători, mai rigizi. Această schimbare din viața noastră ar putea fi percepută ca fiind o pedeapsă. Înainte nu știam să apreciem libertatea de care aveam parte, faptul că puteam interacționa cu prietenii ori de câte ori doream și că puteam merge oriunde. Acum, că suntem separați de toate aceste bucurii ale vieții, începem să conștientizăm cât de norocoși eram nu cu foarte mult timp în urmă.

Așadar, nu ezitați să le spuneți – online și/sau live – celor pe care îi prețuiți, cât de minunați și cât de importanți sunt pentru voi. Chiar și un mic gest „virtual” ne poate aduce bucurii… reale!
Cu un efort mic puteți deschide drumuri generoase!

Crina ANDRECA
Clasa a IX-a E, C.N. „Dragoș Vodă” Sighetul Marmației

Doamna Anișoara Iulia Mihali este avocat (absolventă a Liceului Pedagogic din Sighet, promoția 1994 și a Universității București – specializarea Drept și Relații Internaționale, promoția 2000) și un om de bază al PNL-ului sighetean. Este membră PNL Sighet încă din anul 1997, deținând, succesiv, funcțiile de președinte TNL Sighet, președinte PNL Sighet, membru în Biroul Executiv al Organizației Femeilor Liberale din România etc. A fost consilier local pe parcursul a două mandate (2008-2016) și, în ultimii patru ani (2016 – 2020), a activat în Consiliul Județean Maramureș.
Ascensiunea doamnei Anișoara Iulia Mihali ar putea să parcurgă și să atingă un nivel superior: este deținătoarea unui loc (4), nu foarte „încurajator”, pe lista PNL la Camera Deputaților dar, speranța și implicarea, pot aduce surprize…. plăcute.
Având un background adecvat profilului de potențial parlamentar făcător de legi (să sperăm bune), putem să ne imaginăm că pot fi șanse (dacă și voturile vor confirma în 06 decembrie!) ca doamna Mihali să fie „trimisă” de cetățeni în Parlamentul României!
Oricum, percepția mea de observator din afara sistemului (politic, evident!) este că doamna Anișoara Mihali a fost o prezență neconflictuală, discretă, pozitivă, în echipele PNL în care s-a integrat pentru proiectele asumate, având de altfel o bună imagine la nivelul comunității sighetene.
Necunoscând-o foarte bine pe doamna Mihali, dar dorindu-mi să înțeleg resortul contextual care a determinat-o să accepte locul patru pe listele PNL Maramureș și, mai ales, din postura mediatorului – votant neutru, continui seria discuțiilor (limitate temporal) pentru a cunoaște cu toții – chiar dacă nu în profunzime – profilul candidaților sigheteni tentați de un „job” în Parlamentul țării.

Ion Mariș (IM): Doamnă Anișoara Iulia Mihali, de ce doar locul patru pe lista deputaților PNL Maramureș? Nu era normal să avem un sighetean chiar pe… „podium”?
Anișoara Iulia Mihali (AIM): Sunt convinsă că toți colegii mei din PNL Maramureș care vor ajunge în Parlament vor susține proiectele care vor duce la dezvoltarea Sighetului. Nu trebuie să fie cineva neapărat din Sighet pentru a lua decizii care să sprijine dezvoltarea orașului și creșterea nivelului de trai al oamenilor din zonă. Vă reamintesc că PNL și-a asumat deja mai multe proiecte bune pentru zona Sighet, finalizarea Barajului Runcu, Podul peste Tisa, variantă ocolitoare pentru oraș, iar acum la nivelul Guvernului și Consiliului Județean se lucrează intens la implementarea lor.
Revenind la întrebarea dvs, fiecare liberal maramureșean care va fi ales în Parlament va fi și un bun sighetean. Și există șanse mari să ajung și eu.

IM: Ați fost pe parcursul a două mandate consilier local. Ne puteți (re)aminti câteva proiecte notabile, destinate Sighetului, la care ați contribuit prin susținere, vot, etc la… adoptare?
AIM: Pe parcursul anilor, în calitate de consilier local am analizat și am votat nenumărate proiecte de hotărâre care au fost în beneficiul sighetenilor. Rapid îmi vin în minte, hotărârile privitoare la construirea pietonalei din centru, un reper urbanistic al orașului, sensul giratoriu de la Pompieri care a fluidizat mult traficul, locuri de joacă noi în cartiere sau evenimentele culturale, cum ar fi Gala Folk și Eternul Maramureș.

IM: Au fost situații când ați fost în dezacord cu colegii dvs. liberali și… când?
AIM: E un semn de normalitate să nu fim toți de acord sau să avem viziuni diferite. Însă de fiecare dată, pentru mine au contat argumentele valide care au determinat luarea unei decizii finale. Brusc, acum nu-mi amintesc o situație punctuală, dar cu siguranță au fost și vor mai fi, așa e logic să se întâmple în democrație.

IM: Eu, din exterior, vă văd foarte calmă și… „disciplinată”. Nu e nimic rău în asta, bineînțeles, dar, mă întreb… ce atuuri aveți pentru a participa la lupta dură din Parlament?
AIM: Atuurile mele sunt experiența și profesionalismul. Toată cariera mea profesională și publică este bazată pe muncă, pe experiența dobândită în calitate de avocat și de ales local. Știu care sunt problemele oamenilor și, alături de colegii mei, avem și soluții pentru a le rezolva, pentru a aduce bunăstare pentru maramureșeni. Cred că în Parlament e nevoie de oameni cu experiență în administrația publică, de buni cunoscători ai legilor, care să lucreze în interesul cetățenilor, nu al grupurilor de interese.

IM: Ce nemulțumiri aveți vizavi de imaginea Sighetului, azi, după câteva decenii de… democrație?
AIM: Iubesc mult Sighetul și oamenii locului, dar mă întristează când văd că nu profităm de toate oportunitățile pe care le avem. Sighetul merită să fie dezvoltat, oamenii merită să aibă o viață mai bună aici, acasă. Acum avem oportunitatea de a schimba în bine lucrurile și pentru Sighet, și pentru Maramureș, și pentru întreaga Românie. Parteneriatul dintre Consiliul Județean, Parlament, Guvern și președintele Klaus Iohannis va duce la realizarea tuturor proiectelor de care are nevoie Sighetul pentru a arăta ca un oraș prosper, un oraș european.

IM: La nivel de județ, în Consiliul Județean, ce contribuții mai importante ați avut? Altfel spus, cum și cu ce ați ajutat Sighetul de acolo?
AIM: Mandatul de consilier județean mi-a adus multe responsabilități și consider că m-am achitat de ele. Au fost multe proiecte de hotărâre care au vizat fie Sighetul, fie Maramureșul Voievodal și la care am analizat, dezbătut și votat pentru binele zonei din care provin, fie prin votarea unor finanțări directe de la bugetul județului spre bugetul local al Sighetului, fie pentru evenimente culturale sau investiții în infrastructură ori funcționarea unor entități locale.

IM: Parlamentul României nu are o imagine prea atractivă printre cetățenii României. De ce credeți că nu este o instituție prea apreciată de cetățeni?
AIM: Imaginea unei instituții este dată de oameni și, din păcate, de-a lungul timpului, unii parlamentari nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor electoratului. Parlamentarii sunt aleși să facă legi în beneficiul cetățenilor, nu al lor personal sau al unor politicieni cu interese de grup.

IM: Sunteți de acord cu reducerea numărului de parlamentari la 300? Dar cu pensiile speciale ale aleșilor noștri?
AIM: Știu că există un referendum care consfințește reducerea numărului de parlamentari și care nu a fost până în prezent pus în practică. Cu siguranță în momentul în care se va discuta revizuirea Constituției vom discuta și acest aspect și vom decide care este numărul de parlamentari cel mai potrivit pentru România. În ceea ce privește pensiile speciale ale parlamentarilor, trebuie precizat că acestea au fost introduse de PSD în 2017, că PNL nu a susținut niciodată aceste pensii și vom face totul pentru a le elimina, după ce vom avea majoritatea în Parlament.

IM: Ce credeți că poate face un parlamentar din Sighet pentru noi, pentru maramureșeni?
AIM: Un parlamentar din Sighet poate face exact ce poate face și unul din București, Cluj, Iași sau Timișoara. Poate face proiecte care să ajute la dezvoltarea comunităților pe care le reprezintă și vă asigur că toți parlamentarii liberali maramureșeni vor face proiecte pentru a implementa „Planul lui Bogdan”, un plan pe care cetățenii din județul nostru l-au votat în număr mare la alegerile locale. Toți candidații PNL la alegerile parlamentare au semnat un Angajament pentru Maramureș și pentru Planul lui Bogdan, un document prin care ne asumăm susținerea proiectelor din acest plan în Parlament.

IM: Ce înseamnă pentru dvs. liberalismul, capitalismul… neoliberal?
AIM: Pe mine mă reprezintă liberalismul, cu toate valorile sale. Am o profesie liberală, sunt un spirit liberal și cred cu tărie că valorile liberale sunt esențiale pentru dezvoltarea de care are nevoie acum România.

IM: Până unde poate merge lupta politică? Este permisă orice… „armă”?
AIM: Tot timpul am considerat că în politică decența și bunul simț sunt obligatorii și mă bucur că maramureșenii au apreciat acest mod de a face politică, în detrimentul atacurilor și scandalurilor suburbane. Prefer să spun că avem o competiție a ideilor și valorilor, nu o luptă politică, cu scopul final: prosperitatea cetățeanului.

IM: Cât de importantă este adoptarea unei noi legi pentru răspunderea magistraților (atât penală cât și patrimonială)?
AIM: PNL a anunțat deja că va solicita modificări la legile justiției, desigur toate vor trebui votate în Parlament. E important, în opinia mea, să adoptăm legi solide, predictibile și cu siguranță se va discuta și de răspunderea magistraților. Îmi doresc dezbateri de substanță cu asociațiile profesionale, cu societatea civilă, pentru a avea legi bune în domeniul justiției.

IM: Legislația țării noastre este, clar, perfectibilă. Unde, pe ce direcție credeți că ar trebui făcuți pași mai fermi?
AIM: Așa cum știți, din programul PNL, ne propunem schimbări importante și la nivelul legislației electorale, cu revenire la alegerea primarilor în două tururi, și la nivelul legilor justiției, cu asigurarea unei independențe reale a magistraților. De asemenea ne propunem revizuirea Constituției și sper să avem o majoritate în Parlament în jurul acestui obiectiv important pentru viitorul României.

IM: Pandemia a ridicat probleme serioase, inedite, atât pe relația legislativului dar și a executivului. Măsurile mai dure luate de Guvern, credeți că au fost în contradicție cu drepturile individuale, drepturile… omului?
AIM: Nu cred că a fost nimic în contradicție cu drepturile individuale, deoarece Guvernul a luat toate măsurile necesare pentru a salva viețile oamenilor. Sănătatea și viețile oamenilor sunt cele mai importante în aceste vremuri de pandemie și consider că măsurile luate sunt binevenite. Depinde doar de noi să le respectăm și astfel să revenim la o viață pe care o considerăm normală.

IM: Cât valorează echitatea socială pentru un liberal? Dar consecvența idologică?
AIM: Un liberal respectă toate valorile, inclusiv echitatea socială de care vorbiți. Și pe noi ne preocupă bunăstarea oamenilor și am demonstrat acest lucru și acum, când suntem la guvernare și am majorat pensiile, salariul mediu pe economie și alocațiile pentru copii. Ne dorim ca tot mai mulți români să trăiască bine la noi în țară și să nu mai fie nevoiți să plece de acasă în căutarea unui trai mai bun. În ceea ce privește consecvența ideologică, cred că pentru un politician e cea mai importantă carte de vizită.

IM: Spuneți-mi, vă rog, două – trei nume de politicieni onești, reprezentanți dedicați cetățenilor, demni de a fi reținuți de istorie, care au activat în ultimii 30 de ani!
AIM: Mircea Ionescu Quintus, Corneliu Coposu și Klaus Iohannis.

IM: Ați accepta un parteneriat trans-partinic pentru implementarea unui proiect integrat, pentru dezvoltarea României pe termen lung?
AIM: Cu siguranță. Așa cum am mai spus, interesele cetățenilor trebuie să primeze, nu cele ale politicienilor. Orice proiect de dezvoltare a Maramureșului, a României are susținerea mea, indiferent din ce partea a politicii vine.

IM: După aceste luni de pandemie liberalii sunt în pierdere de imagine, iar țara pe care au gestionat-o în ultimul an are un deficit bugetar alarmant. Cum și în ce mod poate fi resuscitată România?
AIM: Nu aș vedea tabloul așa sumbru ca dvs. Deficitul a crescut desigur, pentru că au crescut cheltuielile din cauza pandemiei și au scăzut veniturile tot din cauza pandemiei. Dar vă amintesc ca președintele Iohannis a negociat pentru România peste 80 de miliarde de euro, bani care vor veni în România în următorii ani și vor fi folosiți pentru proiecte de dezvoltare și pentru repunerea economiei pe roate.

IM: România este plasată pe ultimul loc la mai toate capitolele/ ramurile esențiale dezvoltării sustenabile. Suntem ultimii la investiții în sănătate, educație, cercetare, cultură, protecție socială etc… Credeți că un singur partid, de o singură culoare, poate (re)construi o societate, o țară?
AIM: Am încredere că o majoritate parlamentară dedicată dezvoltării țării va reuși să adopte proiectele de care avem nevoie pentru a nu mai fi pe ultimele locuri în UE. Și am convingerea că, în urma votului de duminică, această majoritate va fi construită în jurul PNL.

IM: Sunt, oare, șanse ca o clasă politică pervertită, „rodată” în înțelegeri obscure, urmărindu-și – în general – propriile interese să se schimbe… radical? Să lucreze doar pentru țară, pe baze meritocratice?
AIM: Poate sunt mai idealistă, dar eu cred în puterea oamenilor de a face schimbările de care societatea are nevoie. Acum e rândul oamenilor politici loiali, devotați politicilor cetățenești, iar după aceste alegeri sunt convinsă că vom vedea această schimbare.

IM: Considerați – în caz că veți ajunge în…. Casa Poporului – că veți putea accepta și susține dorința maselor largi de cetățeni pentru a decide, rapid, eliminarea privilegiilor financiare pentru categoriile sociale recompensate incorect, de către seriile de parlamentari ce s-au perindat pe la putere?
AIM: Categoric voi susține eliminarea privilegiilor financiare care sunt acordate doar pe baza apartenenței la o anumită categorie socială. E timpul să revenim la principii oneste.

IM: Cine vă inspiră mai multă încredere: politicianul sau tehnocratul?
AIM: Mă inspiră oamenii care sunt dedicați binelui public, indiferent dacă sunt politicieni sau tehnocrați.

IM: Știu că pare, în acest moment, o întrebare puerilă dar, vreau să încheiem într-o notă… „degajată”. Ce v-ar putea determina ca să demisionați din PNL?
AM: Nu cred că mă poate determina ceva sau cineva să demisionez din PNL. Cred și mă identific cu valorile liberale. Sunt în PNL de atâția ani și rămân consecventă, indiferent că suntem în opoziție sau la guvernare.

IM: Vă doresc inspirație și succes în proiectele dvs. politice și… personale!
AIM: Mulțumesc. Succesul depinde atât de implicare și dorința personală, dar și de încrederea oferită de cei cu care lucrezi. Personal, am atins toate obiectivele propuse. Politic, în contextul actual, ca și candidat la Camera Deputaților am încredere că maramureșenii văd că PNL este pentru următorii ani soluția pentru dezvoltarea României într-un ritm susținut și cu rezultate ce se vor vedea cu ochiul liber. Vă doresc și eu sănătate și hotărâre.. la vot! ☺

Ion Mariș

Sighetul în anii ’40, la începutul celui De-al Doilea Război Mondial, era un oraș aparent liniștit, în care locuitorii sunt vizibili, în număr mare, pe principala stradă din centrul orașului.

Completările cititorilor la această fotografie sunt binevenite.

Fotografie din colecția Ernest Villand.

Salut, Sighet!

Miercuri, 04 noiembrie 2020, pe la orele amiezii, la noul său loc de muncă, primarul ales al Sighetului a invitat presa (distanțat – mascată) la o întâlnire cu cifrele/ legile/ hârtiile, prezentate la… vedere.
Am văzut primul pas (mic?!), într-o intervenție mediatică fair-play, din partea d-lui Vasile Moldovan care, este convins că va avea un bun parteneriat cu noul și bine-intenționatul Consiliu Local! Sunt sigur că asta se dorește și la nivelul cetățeanului ordinar: colaborare maximă! Filosofiile, cunoștințele (chiar relațiile) și experiența consilierilor locali trebuie direcționate, repetăm (de prea mult timp!), spre mult-așteptata dezvoltare a Sighetului.

Primarul Sighetului ne-a informat că-și dorește o perioadă scurtă de tatonare și acomodare cu spiritul și dorința de muncă pe care a depistat-o, prin toate ungherele, din inima administrativă a municipiului nostru. Și, sigur, așa cum se întâmplă în toate familiile (democrației) originale, mai sunt și „hibe”, unii se mobilizează mai greu, alții sunt mai greu de pornit (da’ se opresc rapid), ceilalți iubesc o anumită „orientare” în loc să iubească Orașul și se mai bat pe/ printre piepturi sănătoase că… mai rău să nu fie.
Lăsând hazul de necaz(uri) la o parte, trebuie să vă mai destăinui că s-a discutat foarte sincer despre domeniul public al Primăriei, străzi și asfaltări, ROI-urile (in)existente prin zona administrației locale, domeniul Sănătății, avalanșa de câini comunitari de pe străzile orașului, problemele generate de (ne)respectarea PUZ-ului, performanțele financiar – organizaționale de la Urbana, vitalitatea Vitalului, lucrările de construcții „neinspirate” la clădirea Părplastului, proiectele depuse spre finanțare și cele ce s-ar putea propune etc. etc…. Mi-e și greu să punctez toate problemele discutate (le cunoașteți atât de bine, stimați cititori!), dar așteptăm – totuși – să se și rezolve (rapid?!)… Mda, nu va fi ușor!!…
Oricum ni s-au promis informații – în timp real – despre tot ce vizează gestionarea municipiului.

Am participat în urmă cu doar câteva săptămâni la ceremonia de învestire a primarului și a consilierilor locali și, atunci, am fost impresionat de discursul „mobilizator” al liderilor de partide care promiteau colaborare, efort comun, dezbrăcarea (sau dezbărarea?) de năravurile pur (și simplu!) politicianiste etc. totul doar cu singura țintă precisă: Sighetul. Le avem înregistrate toate luările de cuvânt! M-au înfiorat (pozitiv!), m-au bucurat (bine că le-am înregistrat!)
Păstrez, de asemenea, toate broșurile/ pliantele/ flyerele promisiuni, în care bine – intenționații candidați (azi ajunși în demnități publice!) făceau promisiuni solemne că… știți dumneavoastră!… vor curge proiectele, banii europeni, fericirea etc pe toate străzile din orașul dintre ape. Să nu se ducă (Doamne ferește!) pe apa… Sâmbetei! Oricum, vom analiza/ evidenția constant (ne)materializarea… promisiunilor!

Da, în altă ordine de idei, a fost o primă întâlnire relaxată, transparentă; am promis, cei prezenți, că vom participa cu drag la ședințele Consiliului Local și că vom informa rapid și corect cititorii  cum/cât s-au schimbat (în bine!) conducătorii noștri vremelnici!
Și, ca să fiu pe vorba domnului primar: dacă respect pentru cetățean nu e, nimic nu e!…
Să auzim și de bine!…

Ion Mariș

Foto: Ion Mariș

Incidența cazurilor COVID 19, confirmate în ultimele 14 zile (până la data de 02 noiembrie 2020), în principalele localități din Maramureș arată astfel:

Baia Mare – 686 cazuri (în ultimele 14 zile), indice 4,72 (la total cazuri),
Sighetu Marmației – 111 cazuri (în ultimele 14 zile), indice 2,57 (la total cazuri),
Borșa – 38 cazuri (în ultimele 14 zile), indice 1,28 (la total cazuri),
Vișeu de Sus – 48 cazuri (în ultimele 14 zile), indice 2,7 (la total cazuri).

În săptămâna 26.10.2020 – 01.11.2020, în județul Maramureș s-au înregistrat un număr de 749 cazuri confirmate Covid-19. Din totalul cazurilor confirmate, în săptămâna precedentă, 64,22% cazuri s-au înregistrat în localitățile Baia Mare (355), Sighetu Marmației (53), Baia Sprie (28), Seini (22) și Vișeu de Sus (23).
Tot în săptămâna 26.10.2020 – 01.11.2020, în județul Maramureș s-au înregistrat un număr de 18 decese Covid-19. Din totalul deceselor din săptămâna precedentă, 44,44% s-au inregistrat în localitățile Baia Mare (4), Sighetu Marmației (1), Vișeu de Sus (1), Șomcuta Mare (1) si Borșa (1).

În perioada cuprinsă între luna martie 2020 și data de 01.11.2020, în județul Maramureș s-au înregistrat un număr total de 4603 cazuri confirmate Covid-19.
De la începutul pandemiei Covid-19 până la data de 01.11.2020, în județul Maramureș s-au înregistrat un numar total de 191 decese Covid-19.

(preluare de la DSP Maramureș)

Salut, Sighet!

Cu o zi mai devreme decât ziua Luminațiilor, Ziua Morților sau Ziua Tuturor Sfinților (01 noiembrie), reprezentanții Asociației Firul Vieții (constituită la începutul acestui an) au trecut ieri, 31 octombrie 2020, prin Cimitirul Central al Sighetului pentru a depune coroane de flori la mormintele unor personalități  remarcabile ale Maramureșului.

Un obiectiv important al Asociației Firul Vieții este „identificarea, protejarea și îngrijirea mormintelor și monumentelor funerare aparținând unor personalități marcante ale Maramureșului, înhumate în cimitirele Sighetului sau în alte localități din țară sau străinătate și cinstirea memoriei acestora prin diverse manifestări specifice (medalioane, simpozioane, diverse expoziții comemorative, editarea sau reeditarea unor lucrări etc.)”.

O parte dintre membrii Asociației  (Ioan Ardeleanu Pruncu – președinte, Rodica Gheorghiu, Alexandru Țiplea, Vasile Hotico, Marius Vișovan, Ion Mariș) au participat la depunerea de coroane de flori la mormintele lui Simion Balea de Ieud (1863 – 1938), fost deputat și senator de Maramureș în Parlamentul României interbelice, dr. Ioan Mihalyi de Apșa (1844 – 1914), membru corespondent al Academiei Române, autorul celebrei lucrări „Diplome maramureșene din secolul al XIV – lea și al XV – lea” și dr. Titu Doroș (1880 – 1934), redactor al „Sfatului”, prima gazetă românească din Maramureș apărută la sfârșitul anului 1918.

Această primă activitate va fi urmată, până la sfârșitul anului, de alte acțiuni care vor contribui la păstrarea, conservarea și promovarea patrimoniului cultural al Maramureșului.

Salut, Sighet!

Foto: Ion Mariș

Marți, 27 octombrie 2020, ambasadorul Israelului în România, Excelența Sa David Saranga, și-a continuat vizita demarată în ziua precedentă în Maramureș cu un „popas”  oficial la Sighet. Excelența Sa a fost oaspetele primarului proaspăt instalat la Sighet, av. Vasile Moldovan, care – la debutul mandatului – s-a bucurat de o întâlnire cu adânci semnificații.

Deși era programată inițial o vizită – fulger, „popasul” domnului ambasador la Sighet s-a prelungit la mai multe ore. După o scurtă primire la Primăria Sighet, traseul oaspetelui a inclus opriri la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Monumentul Victimelor Holocaustului (unde a fost depusă o coroană de flori), Gara, Sinagoga Sefardă și, spre finalul timpului petrecut în municipiul nostru, vizita la Casa Memorială Elie Wiesel.

În cadrul discuțiilor de la Primărie a fost subliniată contribuția comunității evreiești la viața socio – economică de pe aceste meleaguri dar, au fost atinse și aspecte ale potențialei colaborări strategice, pe palierele economic și cultural. S-a convenit să se finalizeze demersurile inițiate în anii precedenți cu o înfrățire oficializată, conform legislației în vigoare, a Sighetului cu orașe din Israel.

La Casa Memorială Elie Wiesel, ambasadorul Israelului și primarul Sighetului, însoțiți de dl. David Lieberman (președintele Comunității Evreilor din Sighet) au fost primiți de reprezentanții Muzeului Maramureșului (Mirela Barz – manager interimar și Alina Marincean – muzeograf), fiind ghidați profesionist, expunându-li-se detalii despre viața laureatului Premiului Nobel pentru Pace dar și a conexiunilor acestuia cu orașul în care s-a născut.

Excelența Sa a promis să faciliteze colaborări ale Muzeului Elie Wiesel cu instituții similare din Israel (avansându-se chiar numele Muzeului Beit Lohamei HaGetaot – Luptătorii Ghetourilor) și o eventuală înfrățire a Sighetului cu o localitate importantă – Netanya – primarul acesteia având origini românești.

Plăcut impresionat de această prima vizită la Sighet, Excelența Sa David Saranga a promis să revină pe meleagurile noastre din dorința de-a asigura continuitate acestei întâlniri preliminare.

Ion MARIȘ

Foto&Video: I. Mariș