* „La mare me’r’em, …milioane pă zi hotelu’ şi micu’ dejun.” „Ooo! De banii ăştia mai bine mărg la noi la piscină şî mă pun de-a moiu tătă zâua!” (– moroşeni în Baia Mare, la mall) (& G. B.)
* „…Nu ştiu de unde să te iau, dom’nule…” – se adresează o nevastă către un tip în pantaloni scurţi şi ochelari de VIP. „Din Barcelona. Îs bărbatu Ioan’ii Mării lu’…” – răspunde stranierul. (– pe Aleea Pedagogicii) (& I. C.)
*…„Da de unde! Abia ne-am organizat. Unu’ din Dubai, altu’ din Polonia…” Revedere în oraşul anilor de liceu. Parada împlinirilor. Se pun în discuție binefacerile depărtării în realizarea de sine. Cei rămaşi sunt consolaţi: „mă întreb dacă nu voi aţi avut curaj…” Sighetul – „Zidul Curajului”…
* Un tânăr domn, mutat la bloc, întâlneşte în centru un fost vecin de grădină, la vreo 95 de ani. Îl întreabă, gata să-şi exprime compasiunea: “Soţia ce mai face?” “Mulţumesc, bine! Face grădina. Avem solari.”!
* „Aaaa!” – ascuţit. „Eu eram în mintea ta. Te montorizam!” (– copii la joacă)
* „Ceă corhazu’ ai? Zgârciuri?” – îşi ceartă un nene biţoacla, la schimbarea vitezei.
* „Csak peticsálták… Olyan csúnya! Incáb…!” (– gospodine despre asfaltarea unei străzi de departe)
* Tot mai mulţi vârstnici au motorete electrice, silenţioase. Apar şi dispar în viteză, salutând fiece pieton cunoscut, ca într-o trecere în revistă.
* La chioşc, pâinea a sărit cu aproape 1 leu. În plus: „O pungă? Pungi nu avem, numai de 1 leu. Sistemu’!…”
* „!Mândră eşti!” „Păi, orişicât!…” – plusează mândra moroşancă. Ori: “Poţi să ştii!…”
* N-şpe tarabe şi tejghele îşi oferă produsele pe fosta Alee pietonală. Destui clienţi, autohtoni sau nu, le admiră, târguiesc, savurează, în liniştea “Memorialului”. Că doar aici se spânzură harta-n cui… (Apropo: cineva zicea că ar fi corect să se pună o taxă la pironul respectiv, pentru pozarea turiştilor: “Dacă tot ne facem de ciuf, de ce să nu iasă un ban?…”)
* „Daţ’ şi un suc din ăla, ni!… Din ăla verde, …ăla mic, de suus!” „Ăla-i limonadă!!…” (– “Meniul zilei”, căldură mare)
* În sfârşit, am priceput mesajul celebrului scaun de giratoriu din muncipiul sighetean marmaţian: „Hodiniţi la noi!” – Rămâi lemn.
* Daenerys (Khaleesi). Apoi, nimeni pe covorul roşu– scrie pe faţa lor.
* Fără nici un vernisagiu, au mai pus de-o statuă la Sighet, pe Aleea Memorialului: Statua Îngheţăţii. Curje tătă, halb.
* „Ilonka! Vegyünk néhány prune?” (– gospodine în piaţa Sighetului)
* Reluând scrisul de mână zilele trecute, mi-am amintit versul “am mândruţ care şti’ scrie”, dintr-o culegere de folclor de pe la 1900, şi cum visa aceeaşi ţărăncuţă să întreţină odaia conţopistului din Oraş “cu mătură de Anglie”. La tastatură n-aveam cum să-mi amintesc…
* Apare câte un văduv la „Meniul zilei”. Priveşte masa plină de farfurii şi tacâmuri, absolut înstrăinat.
* „…cum o zâs ‘cela: tăt aşe’ oameni suntem, nici mai săraci, nici mai…” (– final de negociere, la piaţă)
* „Recent, am citit în media locală despre o campanie de sterilizare „a câinilor bagabonţi”. Între timp, s-a petrecut corectarea şi, sper, sterilizarea. Ci, eu continui să mă întreb: „LA CE FACULTĂ ÎNVAŢĂ SĂ SCRIUĂ AŞA?”
* O tânără pereche iese din piaţă. Sunt încărcaţi cu roadele toamnei. Când să ajungă la maşină, doamnei i se desface şiretul la bascheţii „Converse” (vulgo „converşi”). „Domnucăă, v-o ieşit ceaplaurile! Mn’i-i să nu vă-mpt’edicaţ’ înt’ele!” – îi atrage atenţia, din spate, o moroşancă. (& M. V.)
* After School program. Clasa „a 0″ intră pentru întâia oară în sala de mese. O linişte deplină, din atâtea inimioare mici… Cum ar intra în biserică sau la expoziţie. Nu trec, însă, nici 5 minute şi pitiicii îşi bălăngăne nerăbdători picioruşele, de pe scaunele înalte… (– nouaşii…)
* „…Spuus… Am pus capu-n pământ şi… Ce să-mi facă?” (– plimbare cu confesoarea)
* Urcând treptele digului, în faţă cu priveliştea, un domn îşi ridică pălăria spre Solovan, spre Iza. Sunt martor! (– La sera)

Marin SLUJERU

plouă cu lene

casa răsuflă ușor,
ploaia cerută de florile suferinde a răcorit țigla veche cu mici crăpături, ce îngăduie stropii mai curioși să invadeze podul casei unde-mi ascundeam grijile.

cu toții am vrea să culegem lauri,
doar dacă am scăpa din cușca lenei, mai ales sâmbetele.

scufundată printre cearșafurile plictisite mă văd printre flamuri zburând cu un zâmbet glorios,
dar apoi cad în ghimpii realității ce mă înțeapă mereu în același loc.

liniștea mă ridică pe vârfuri și ascult pasărea din priviri,
atunci când nu clipesc simt cum zboară înapoi la mine.

eternitatea mă ține de un picior și nu pot păși pe calea pietruită,
doar glasul meu atinge pereții fericirii iar notele pure se-ntorc spre suflet în ecou.

*

zile lungi, o viață scurtă

ne-am născut fară să vrem
într-o lume care ne-a învățat ce să nu fim,
straturi de dogme, credințe, recenzii netrăite se depun ca cenușa sub unghii și intră până în carne,

haosul monden te ia din patul cald și te azvârle în strada ce miroase a covrigi și urină,
te întrebi ce cauți aici, dar nu ai timp să-ți răspunzi căci îți sună telefonul iar ziua își ia cursul la fel ca și ieri.

soarele apune repede fără să îți dai seama, cafeaua cumpărată în grabă stă răcită pe jumătate savurată pe același birou cu care ți-ai petrecut jumătate din viață.

poza soției îți zâmbește și-ți amintește parcă aparții cuiva,
cineva apasă un buton iar picioarele te duc la ușa cărămizie ce ar trebui revopsită, cheia se potrivește în zăvor spre mirarea ta, încăperea te face să te simți real.

mirosul ei te duce-n dormitor unde deslușești o mângâiere caldă, sufletul ți-e blând și nu vrea nimic decât zile mai lungi
ca tu să ajungi acasă la timp înainte ca viața să se scurgă prin sita timpului pierdut…

Hajnalka CUTH

Activitatea culturală din cadrul Liceului „Dragoş Vodă” Sighetu Marmaţiei din perioada interbelică a fost puternic marcată de înfiinţarea la 21 noiembrie 1919 a Societăţii de Lectură “Dragoş Vodă”, sub îndrumarea prof. Dimitrie Simon. Conform “Cărţii de aur” a acesteia, cu acest prilej a fost elaborat statutul Societăţii, din care se desprinde scopul: “ membrii să se obişnuiască să-şi spună opiniile asupra operelor literare române sau străine, să ştie aprecia producţiunile originale ale membrilor, cunoaşterea amănunţită a frumoasei noastre limbi atât de oropsită pe vremuri, în părţile acestea, şi familiarizarea cu figurile cele mai de seamă ale literaturii noastre”.

Societatea de lectură era condusă de un profesor, ce se bucura de funcţia de preşedinte de onoare, şi un comitet format din preşedinte, 1-2 vicepreşedinţi, secretar şi 4-5 membri, toţi elevi din cursul superior. Astfel, în primul an, comitetul a fost format din Victor Dunca (clasa a VII-a) – preşedinte şi Liviu Bogdan (clasa a VII-a) – vicepreşedinte. În urma spectacolelor date în faţa publicului din localităţile Apşa de Jos, Biserica Alba, Berbeşti, Sarasău, Iapa s-a putut constitui în primul an de funcţionare un fond de 1000 de lei.

În al doilea an de funcţionare, averea societăţii era de 1.133 de lei; preşedinte de onoare a fost desemnat Mihail Şerban, profesor conducător Găvrilă Pop, iar comitetul era format din Andrei Coman – preşedinte şi Antoniu Serbac – vicepreşedinte, amândoi din clasa a VII-a.

În al treilea an de funcţionare, Societatea de lectură era condusă de către prof. Nicolae Angelescu. Preşedintele societăţii a fost desemnat Timiş Dumitru (clasa a VII-a), iar cei doi vicepreşedinţi: Godja Vasile (clasa a VII-a) şi Gheorghe Tite (clasa VI-a). Societatea a ţinut 12 şedinţe literare – recitări, disertaţii, lucrări de literatură originale, cântări – şi 7 şedinţe administrative.
În anul şcolar 1922 – 1923 Societatea de lectură a fost condusă de profesorii Ion Modreanu şi Paul Szilaghi; preşedinte Vasile Godja (clasa a VIII-a), vicepreşedinte Ştefan Bell (clasa a VII-a), secretar Nicolae Dunca (clasa a VIII-a), secretari de şedinţe: Mihai Marina şi Gheorghe Balint, iar casier Simion Pop.

Anul şcolar 1923 – 1924 marchează apariţia primului număr al revistei „Zări senine”. Societatea de lectură era condusă de către profesorii Ion Modreanu şi Victor Mureşan; preşedinte Pop Mihai (clasa a VIII-a), vicepreşedinte Mihai Marina (clasa a VII-a), secretar Balint Gheorghe, notari: Gavril Timiş (clasa a VII-a), Pop Nicolae (clasa a VI-a), casier Radu Petru, cenzori literari: Pop Dumitru (clasa a VIII-a), Paul Ardelean (clasa a VI-a), Şiman Ioan (clasa a V-a), controlori: Dumitru Homei (clasa a VIII-a), Andrei Kissgyörgy (clasa a VII-a), Cornel Jurca şi Vasile Kesner (clasa a V-a). Societatea a ţinut 10 şedinţe literare, 8 administrative şi una publică. La 1 februarie 1924 Societatea de lectură a dat un spectacol la Palatul Culturii cu piesa „Dezertorul” de Mihail Sorbul, iar în primăvara anului 1927, elevii clasei al VII-a au prezentat în sala teatrului de vară comedia „Amedeu Stânjenel”, pregătită de profesorii Dimitrie Simon şi Mihalcea Constantin. Din acest an şcolar comitetul director era format din Corneliu Jurca (clasa a VIII-a) – preşedinte, Ioan Şiman (clasa a VII-a) – vicepreşedinte, iar cenzor Gheorghe Dăncuş (clasa a VIII-a). În anii următori Societatea va continua să fie coordonată de către prof. Ion Modreanu până-n anul 1931, când această funcţie este preluată de către prof. Mihail Iosivaş. Preşedinţi au fost elevii Alexandru Chindriş, Septimiu Sânjosanu, Gheorghe Rednic, Simion Anderco, Mihail Răducanu, Petru Stancu şi Teodor Oniga, președinte în anul 1935, ultimul an despre care avem date certe.

În această perioadă se afirmă prin creații literare elevii Emil Micle, Constantin Tușe Simion Andor sau Andrei Radu, care în Mierea amintirilor ne relatează:

„Februarie, 1928. Pregătesc o disertaţie despre Al. Brătescu – Voineşti, pe care o voi citi la „Societatea de Lectură”, cu ocazia a 60 de ani de viaţă a scriitorului. Acest autor îmi place; scrie simplu şi emoţionant. Povestirile Niculăiţă Minciună şi Puiul sunt minunate. Apoi, scriitorul este şi un mare pescar, sport care mă pasionează şi pe mine.”

Şi tot Andrei Radu ne lasă unul dintre cele mai frumoase portrete de dascăl, evident, cel al profesorului Ion Modreanu, sufletul Societăţii de Lectură:

„Profesorul Ion Modreanu – adică taica Modreanu – venea şi el, ca Angelescu, din Vechiul Regat. Era originar din frumosul oraş Câmpulung – Muscel, fapt pe care îl ilustra zilnic, purtând vestitul costum muscelean – pantaloni şi haină de dimie bej deschis, cu găitane brune, cămaşă albă de borangic cu motive naţionale – prezent pentru prima oară pe meleagurile maramureşene.

Aducea cu sine prestigiul titlului de „căpitan de rezervă” dobândit pe front, volumul Clipe din viaţa de tranşee, şi o numeroasă familie de nouă copii.

Era înalt, cu faţa masivă şi rotundă, cu un păr blond spălăcit şi rar, cu ochii albaştri azurii şi avea toţi dinţii de aur, ceea ce-l determina să se numească el însuşi „Ion Gură de Aur”. În adevăr, această poreclă şi-o merita din plin. Căci nimeni nu avea un dar al povestirii ca el. Conştient de acest lucru, ne spunea odată:

– Vedeţi voi cum curg cuvintele din gura lui taica Modreanu? Ca un fir de aur dintr-un caier fermecat…”.

După al Doilea Război Mondial, în anul şcolar 1947 – 1948 se va încerca reînvierea acestei societăţi de lectură avându-i în frunte drept preşedinte de onoare pe părintele prof. Gavril Godja şi elevii Grigore Şofron – preşedinte şi Vasile Ofrim – vicepreşedinte, însă din păcate fără sorţi de izbândă.

Bibliografie:
xxxxx, Istoricul Liceului „Dragoş Vodă” Sighetu Marmaţiei, 1969.
Colecţia Anuarelor Liceului „Dragoş Vodă”
Vasile Anişorac, Liceul „Dragoş Vodă” Sighetu Marmaţiei. Monografie, Editura Valea Verde, 2012.
Andrei Radu, Mierea amintirilor, „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2008.
Mihai Marina, Maramureşeni – portrete şi medalioane, Editura Dragoş Vodă, Cluj – Napoca, 1998.
Ion Botoş, Personalităţi marcante ale culturii româneşti din Transcarpatia, volumul I, Apşa de Joş, 2016.
***** 100 de personalităţi maramureşene care au făcut istorie, coordonator: Teodor Ardelean, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, 2018.

prof. Marius VOINAGHI

sursă foto: arhiva liceului

Stabilită de peste un an în Statele Unite ale Americii, poeta Antonia Luiza Dubovici (Zavalic) s-a întors (pentru scurt timp) acasă, la Sighet. Dorul de casă și dorul de poezie „gândită” și scrisă pe românește, au determinat-o pe Antonia să revină pe meleagurile natale pentru a participa la „inaugurarea”… Templului de Adamamt!

Cel de-al treilea volum de poezie al Antoniei, „Templul de Adamant” (Editura Valea Verde, 2019), volum trilingv (română – engleză – ucraineană), va fi lansat luni, 12 august 2019, orele 17:00, la Galeria Vassiliev în prezența unor oaspeți din SUA și Ucraina (Lvov) dar și a numeroși prieteni iubitori de poezie.

Cei care doriti să vă „închinați” poeziei pentru/în Templul de Adamant sunteți invitați la întâlnirea cu Antonia Luiza Dubovici (Zavalic).

Salut, Sighet!

Azi, 5 august 2019, s-a stins din viață pictorul Aurel Dan.

*

Aurel DAN, marele pictor al satului maramureșan, s-a născut în 06 februarie 1946 în satul Aspra (comuna Vima Mică) – Maramureș.

Maestrul Aurel Dan și-a luat bacalaureatul la… Liceul „Dragoș Vodă” din Sighet.

Este absolvent al Institutului de Arte Plastice “ Ion Andreescu” – Cluj Napoca în 1980.

A fost decorator, desenator tehnic, profesor de desen – pictura în Săliștea de Sus, Rona de Sus, Coștiui, Școala de Artă Sighet, Liceul Pedagogic Sighet.

A practicat pictura de şevalet,  frescă clasică, frescă „al secco”, sgrafitto, a făcut coperte şi ilustraţie de carte, grafică publicitară, ex-libris, xilogravură, linogravură, desen grafic, pastel etc.

A avut peste 40 de expozitii personale în Baia Mare, Sighetul Marmatiei și în multe alte localități din țară.

Între anii 1980 – 2018 a participant la toate expozitiile anuale sau sezoniere ale UAP Filiala Baia Mare, în Baia Mare, în țară și străinătate.

A participat la tabere de creatie în Romania, Franta și Serbia și la expozitii internaționale în Przemysl (Polonia) – nominalizat în 1998, la Bienala de desen Saint Feliu de Guixols (Spania) – nominalizat în 2001.

La Bienala  “Lascăr Vorel” – Piatra Neamț a fost premiat în 1999 iar la Saloanele Moldovei – Bacău – Chișinău, nominalizat în 2012. A fost premiat la Cântarea Romaniei – Cluj 1985, Voronețeana – Suceava 1988, Premiul Festivalului “Lucian Blaga” din Alba Iulia 1996, Premiul UUR -1998, Marele premiu pentru Arte Plastice oferit de Consiliul Local și UAP-Baia Mare – 5 mai 2008, Diploma de onoare și placheta Cercului Militar Național București 2009 etc.

Are lucrări în muzee, colectii, fundații în țară și alte 42 de țări și albume în România, Franța, Germania, Ungaria.

Salut, Sighet!

10 – 11 August 2019

Gala muzicii folk
FLOARE DE COLȚ- ediţia a VII – a

10 – 11 August 2019
Parcul Central al municipiului Sighetu Marmației:

10 August 2019

19:00 – 19:05 – Deschiderea oficială (Adrian Păduraru și Dorel Todea)
19:05 – 19:25 – Tinerii de la Școala de Artă “Gheorghe Chivu”
19:30 – 20:00 – Ducu Hotima
20:05 – 20:35 – Vali Moldovan
20:40 – 21:20 – Magda Puscas și Rareș Suciu
21:25 – 22:25 – Andrei Păunescu
22:30 – 23:30 – Mircea Rusu Band cu Teo Boar și Vlady Cnejevici
Prezintă: Adrian Păduraru

11 august 2019

19:00 – 19:10 – Deschidere: Adrian Păduraru și Dorel Todea
19:10 – 19:30 – Gheorghe Ștețca
19:30 – 20:00 – Fox Studis (Marius și Tatiana Ojog)
20:00 – 20:30 – Dinu Olărașu
20:35 – 21:20 – Fără Zahăr
21:25 – 22:15 – Ducu Bertzi & friends
22:15 – 23,00 – Dan Bitman și Marius Bațu

Moment final cu toți artiștii.
Prezintă: Adrian Păduraru

Comunicat de presă

09 – 10 August 2019

ETERNUL MARAMUREŞ
AETERNUS MARAMOROSIENSIS
Festivalul de muzică şi artă medievală
ediția a IX-a

09 August 2019:

Parcul Central al municipiului Sighetu Marmației:

De la orele 11:00:

• Tabără medievală: Asociaţia Bistriţa Medievală, Asociația Maramorus (Barbarorum), Cnejii de Maramureș

11:00 – Deschidere Festivalul de muzică şi artă medievală ediția a IX-a
11:30 – Dansuri medievale cu formația NOSA
12:00 – Animație cu cavaleri – Cnejii de Maramureș
12:30 – Păpușile medievale uriașe ale Bistriței. Sesiune interactivă cu publicul. Prezintă Castelanul Săsărman
13:00 – Atac la Rege – demonstrații de şah
Pe toată perioada programului, la cortul Asociației Bistrița Medievală vor fi expuse costumații medievale, cu posibilitatea ca vizitatorii să se costumeze pentru fotografii.
14:30 – Moment de animație cavalerească
15:00 – Dansuri medievale cu formația NOSA
16:00 – Păpușile medievale uriașe ale Bistriței. Sesiune interactivă cu publicul. Prezintă Castelanul Săsărman.
16:30 – Animație cu cavaleri
Pe durata spectacolelor, cavalerii și domnițele vor rămâne la taberele lor, pentru activitați interactive cu publicul.

De la orele 19:00:

• IMAGINI PE PÂNZA VREMII – PERSONAJE ISTORICE ȘI COSTUME MEDIEVALE
  Prezintă: Casa de modă Ileana Vassiliev

19:00 – 19:05 – Deschiderea evenimentului
19:05 – 19:20 – Taraful rutenilor
19:20 – 19:35 – parada costumelor medievale (oamenii de rând și nobili)
19:35 – 19:50 – solistă, Anghelina Iovdi – Ucraina
19:50 – 19:55 – dans medieval, tematic
19:55 – 20:10 – parada personajelor istorice
20:10 – 20:15 – dans medieval, tematic
20:15 – 20:35 – Taraful rutenilor
20:35 – 21:00 – parada reginelor și prințeselor, tablou final costume medievale
21:00 – 21:50 – Florin Săsărman & Alexandru Filip și formația de dansuri medievale NOSA.
21:50 – 22:00 – Spectacol cu foc susținut de trupa SIRIUS
22:10 – 23:00 – RECITAL „SEMNAL M”

10 August 2019:

Parcul Central al municipiului Sighetu Marmației:
11:00 – 16:00

•  Tabără medievală: Asociaţia Bistriţa Medievală, Asociația Maramorus (Barbarorum) și Cnejii de Maramureș – prezentarea armelor gărzii, prezentarea păpuşilor medievale uriaşe.

Comunicat de presă

A devenit deja o tradiție ca la începutul lunii august, Sighetul să găzduiască o tabără internațională destinată tinerilor, tabără ce se desfășoară sub binecunoscuta “emblemă” ROTARY. În acest an, vineri, 02 august, a avut loc deschiderea oficială a taberei internaționale organizată de Rotary Club Sighet Voievodal, având sprijinul cluburilor Rotary Sighet, Rotary Vișeu de Sus și Rotaract Sighet, dar și al altor instituții și firme sighetene. La tabăra din acest an (la care cererea a fost de câteva ori mai mare decât numărul locurilor disponibile!), participă 13 tineri (cu vârste cuprinse între 16 și 21 de ani) din Cehia, Rusia, Elveția, Germania, Spania, Marea Britanie, Taiwan, Franța, Turcia, Egipt și Italia.

Primarul municipiului Sighet, Horia Scubli, membru Rotary și inițiatorul taberei, a fost prezent la deschiderea oficială a taberei, care a avut loc la sediul primăriei, la ceremonie fiind prezent și Viorel Brad (Rotary Club Arad), responsabilul programului YEP la nivelul Districtului 2241. Au fost prezenți și președinții cluburilor Rotary Sighet Voievodal (Gabriela Pipaș), Rotary Sighet (Ioan Oniga), Rotaract Sighet (Florin Pralea), Dan Iurca (asistent guvernator și supervizorul programului… culinar al taberei) dar și alți membri ai cluburilor implicate în desfășurarea taberei.

Responsabilul cu activitățile din program (diversificate și foarte „apetisante”), pe parcursul celor 10 zile de tabără, este Crina Pârja, membră a Clubului Rotary Voievodal. Ceremonia de deschidere a dat startul oficial unui program care oferă tinerilor ocazia de-a cunoaște Țara Maramureșului în detaliile cele mai atractive: turistice, culturale, culinare etc…

A șasea ediție a Taberei Internaționale Rotary de la Sighet oferă tinerilor participanți un “pachet tradițional” consistent, prin care se vor bucura de muzica și dansul maramureșean, meșteșugurile locale, obiectivele turistice consacrate (Mănăstirea Bârsana, Mocănița etc.), și mai ales, alături de voluntari locali, vor avea ocazia să interacționeze cu… oamenii buni ai zonei!

Distracție plăcută tinerilor din lumea largă, sosiți la noi ca să se îmbogățească spiritual din frumusețile durabile ale Maramureșului!

Ion MARIȘ
Rotary Club Sighet

*****
Soare-n eclipsă –
norii din vârf de Munte,
stană de piatră.

*****
Trupuri suave,
o nouă primăvară –
frate, asta e!

*****
Nori gonind pe cer –
alergător la finiș,
dedesubt, stele.

*****
Șapte silabe,
soare-n coasta Muntelui –
fără versul trei.

*****
Cărți rămase-n raft –
rândunici la vechiul cuib,
Iunie-n balcon.

*****
Lacuri de Munte –
lumini și umbre dansând
pe la răspântii.

*****
Gânduri de vară –
ploaie deasă-n cimitir,
fum purtat de vânt.

*****
Cer fără stele,
primul pătrar al Lunii –
un Iulie strâmb.

*****
Nori în trecere –
ce rost mai are vara
în vârf de Munte?

Marius VOINAGHI

Se apropie sărbătorirea Centenarului C. N. „Dragoș Vodă”! Continuăm prezentarea absolvenților, cu clasa a XII-a D, promoția 1998, diriginte, prof. Ioan Berci. Îi rugăm pe cei care pot aduce informații despre elevii din fotografie, să ne transmită mesaje la adresa: [email protected].

Fotografie din arhiva prof. Ștefan Huber.

Salut, Sighet!