Cuvinte și metafore nu pot exprima durerea noastră la trecerea în neființă a bunului nostru prieten și coleg, sculptorul Mihai Borodi.

Ne vom aminti altruismul său, de un pitoresc inegalabil, dragostea pentru români și România, pentru Maramureș. Mulțimea de prieteni, de la un capăt la altul al lumii, de la Viorel Igna în Italia, la Olga Lazin în America, de la numeroșii prieteni necunoscuți nouă, pe care-i aborda după fusurile orare, la cei de acasă, din Maramureș, cu care era într-un dialog continuu. Îmi spunea că ”acela îți este prieten pe care poți să-l suni la 3 dimineața și nu se supără”.
Cetățean de onoare al municipiului Sighetu Marmației a lăsat în memoria colectivă perenitatea în marmură a generalului Leonard Mociulschi, a marilor români Ion Buteanu, Ioan Mihalyi de Apșa și Mihai Eminescu. Avea în intenție să desăvârșească sculpturile pentru Dragoș Vodă, Iosif Man. Ca o obligație de dragoste și recunoștință, voia să facă bustul primului nostru director al Muzeului Maramureșan, Dl. Francisc Nistor.

A iubit și Franța, mereu cu gândul la România.

Nu a mai putut continua. Timpul s-a grăbit. Mihai, cel care a făcut crucea lui Nichita Stănescu în Cimitirul Belu, așteaptă ca noi să îi cinstim opera și memoria. Când a început bustul poetului nostru național Mihai Eminescu, i-am spus parafrazându-l pe Titu Maiorescu ”Mihai, tu semeni într-un fel cu Eminescu. Ești fericit în nefericirea ta”.

Se va odihni în același cimitir cu Francisc Nistor, Vasile Balea, Vasile Mănăilă, Vasile Bârlea.

Fie-i țărâna ușoară și memoria în veci binecuvântată.

Adio, prietene!

În numele colegilor și foștilor colegi de la Muzeul Maramureșean,

Director,
Gheorghe Todinca
10 mai 2019

Foto: „Salut, Sighet!”

Sculptorul Mihai Borodi s-a născut la 26 septembrie 1950 (Sighetu Marmației), a absolvit Liceului “Dragoș Vodă” și, din anul 2011, este Cetățean de Onoare al municipiului Sighet. A fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (din 1992).

Studii academice:
1969 – 1971 – Școala Tehnică de Arhitectură, București;
1978 – Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Facultatea de Arte Decorative, Bucureşti.

Activitate profesională:

1979 – 1992 – Muzeograf în cadrul Muzeului Maramureșean, Sighetul Marmației; AEI Sighetul Marmației; Primăria din Sighetul Marmației;
1992 – 2019 – liber profesionist; a locuit în ultimii ani, din 2002, lângă Dijon, Franța.

Expoziții personale:
1983 – Sighetul Marmației;
1993 – Braine-le-Comte, Belgia.

Expoziții de grup:
1978 – Bienala de Pictură și Sculptură, Sala Kalinderu, București;
1979 – Expoziție de Sculptură, Galeria Uniunii Artiștilor Plastici, Filiala Maramureș;
1979 – Expoziție organizată de Uniunea Artiștilor Plastici din România, Filiala Maramureș, Ivano Frankivsk, URSS;
1982 – Expoziție organizată de Uniunea Artiștilor Plastici din România, Filiala Maramureș, Gyula, Ungaria;
1986 – Bienala de Pictură și Sculptură, Sala Dalles, București;
1989 – Bienala de Sculptură Mică, Arad;
1999 – Expoziție organizată de Uniunea Artiștilor Plastici din România, Filiala Maramureș, Negrești, Oaș;
2001 – Istanbul, Turcia; Fontaine-lès-Dijon, Franța;
2003 – Bienala Internațională de Sculptură, Toyamura, Japonia;
2004 – București, România;
2005 – Dijon, Franța;
2007 – Fontaine-lès-Dijon, Franța;
2008 – L’Essor, Dijon;
2009 – Fontaine-lès-Dijon, Franța; Museé Magnin, Dijon, Franța; Carroussel de Louvre, Paris; Baia Mare, România; Quetigny, Franța;
2010 – Shangai, China.

Lucrări monumentale:
1980 – Disc solar, lemn, parcul Liceului „Regele Ferdinand”, Sighet;
1986 – Arborele muzicii, Școala de Muzică, Sighet;
1989 – Acad. Dr. Ioan Mihaly de Apşa, marmură, Curtea Veche, Sighet;
1996 – Generalul Leonard Mociulschi;
1999 – Ion Buteanu, bronz, Piața 1 Decembrie 1918, Sighet;
2000 – General Leonard Mociulschi, marmură;
2007 – Apollinaire, piatră, Franța;
2018 – Mihai Eminescu (bust nefinalizat), Sighet, Maramureș.

Mihai BORODI este unul dintre laureaţii Premiului „Michelangelo” (Roma, 2015), pentru munca artistică şi întreaga sa activitate de creaţie, de asemenea a primit, pentru pictură, Premiul „Leonardo de Vinci” (Florenţa, 2016).

Salut, Sighet!

Foto: ”Salut, Sighet!”

În Sighetu Marmației se organizează cursuri gratuite de formare profesională adresate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Printr-un program cu finanțare europeană, cei care nu lucrează sau care sunt înregistrați la ALOFM Sighet primesc, de luni până vineri, servicii gratuite de informare, consiliere, orientare și formare profesională, fără a plăti niciun ban. Mai mult, în curând se va organiza un curs gratuit de calificare în meseria „Lucrător finisor pentru construcții” la care pot participa și la finalul căruia vor primi și o subvenție în bani.

„Proiectul nostru – O șansă pentru angajare, vizează categorii de persoane defavorizate sau, mai bine spus, vulnerabile. Nu doar sighetenii pot participa la aceste cursuri, ci și persoanele din mediul rural al județului Maramureș. Trebuie doar să îndeplinească câteva condiții. Au acces gratuit și persoanele de etnie romă și cei peste 54 de ani, desigur, fără să figureze angajați pe undeva sau cu o firmă înregistrată pe numele lor. Cursul le dezvoltă niște competențe de care se vor putea folosi mai pe urmă, iar diploma acreditată pe care o vor primi, va fi cartea lor de vizită pentru a se putea angaja. Punem accent pe angajarea acestor persoane, acesta fiind și scopul proiectului. Așteptăm persoanele interesate să ne contacteze.”, explică Alexandra Mocian-Ardelean, expert relații publice.

Cursurile sunt organizate în Sighet, iar înscrierile se fac pe str. Dragoș Vodă nr. 1, de luni până vineri, între orele 9.00-16.00.

Informații suplimentare se pot primi la nr. 0757011456.

Comunicat de presă

Sigheteanul Radu Roman, cunoscut pentru performanţele sale în domeniul alergării de anduranţă, a alergat la sfârşitul săptămânii trecute (perioada 04-05 mai 2019) pe plaja din Mamaia la evenimentul caritabil Autism 24h Marea Neagră, 2019.

Evenimentul a reunit 60 de echipe a câte 20 de alergători, echipa IPA din care a făcut parte Radu Roman a strâns 1.830 km (1 km alergat = 1 leu pentru Plaja Terapeutică), ocupând la final locul V. Traseul s-a întins pe distanţa de 3 km între Piaţeta Perla – Cafe del Mar şi retur.

„A fost o onoare şi un privilegiu pentru mine să fac parte dintr-o echipă de oameni minunaţi şi motivaţi să acumuleze cât mai mulţi kilometri, pentru un scop nobil. Sunt foarte mândru de reuşita noastră, iar la anul îmi doresc să urcăm pe podium.” (Radu Roman)

Pe 25/26 mai 2019, Radu Roman va participa la Campionatul Naţional de 24 de ore alergare ce se va desfăşura la Timişoara.

Îi dorim mult SUCCES!

Despre performanțele sigheteanului Radu Roman citește AICI și AICI.

*

Evenimentul caritabil – sportiv Alerg 24h Autism Marea Neagră este organizat, de 3 ani încoace, de Asociația ”Centrul Psihologic Marea Neagră”.  Alerg pentru Autism are ca obiectiv principal strângerea de fonduri pentru amenajarea Plajei Terapeutice destinată persoanelor cu dizabilităţi din România.

Salut, Sighet!

Foto: arhiva personală Radu Roman

Biletul de intrare la Balul tinerimii române (Balulu Romanu) desfășurat în Oradea (Mare) la începutul anului 1870. Titularul biletului a fost sigheteanul… Ioan Mihaly (de Apșa).

N.R. Fotografie din colecția prof. dr. Mihai Dăncuș

Salut, Sighet!

Se împlinesc 70 de ani de la deportarea evreilor maramureşeni. Stabiliţi în regiune începând cu secolul al XVII-lea, aceştia au căzut victime „soluţiei finale” aplicate în anul 1944 de către autorităţile horthiste de ocupaţie.

Adunaţi iniţial în ghetouri, evreii maramureşeni au fost deportaţi în lagărele de la Auschwitz-Birkenau, lista „trenurilor morţii” fiind următoarea:

-16 mai, tren plecat din gara Sighet cu 3007 evrei.
-17 mai. Tren cu 3052 evrei, plecat din Boureni (Maramureşul de nord, azi în Ucraina).
-18 mai. Tren cu 3248 evrei, plecat din Sighet.
-19 mai. Tren cu 3032 evrei, plecat din Vişeu de Sus.
-20 mai. Tren cu 3104 evrei, plecat din Sighet.
-21 mai. Tren cu 3013 evrei, plecat din Vişeu de Sus.
-22 mai. Tren cu 3490 evrei, plecat din Sighet.
-23 mai. Tren cu 3023 evrei, plecat din Vişeu de Sus.
-24 mai. Tren cu 3328 evrei, plecat din Hust (Maramureşul de nord).
-25 mai. Tren cu 3317 evrei, plecat din Ocna Slatina (Maramureşul de nord).
-25 mai. Tren cu 3006 evrei, plecat din Vişeu de Sus.
-26 mai. Tren cu 3249 evrei, plecat din Hust (Maramureşul de Nord).
-28 mai. Tren cu 2208 evrei, plecat din Teceul Mare (Maramureşul de Nord).
-2 iunie. Tren cu 2396 evrei, plecat din Hust (Maramureşul de Nord).
-6 iunie. Tren cu 1852 evrei, plecat din Hust (Maramureşul de Nord).

În acest mod, aproape toţi cei cca 80 de mii de evrei din Maramureş (40 de mii locuind în sectorul aflat azi în România, iar restul, la nord de Tisa), au fost trimişi în lagărele de exterminare (unii dintre ei fiind deportaţi din ghetourile din Ujgorod, Muncaci, Seleuşul Mare, Beregovo sau Mátészalka). Foarte puţini (cca 100 de persoane de la sud de Tisa şi un număr probabil asemănător de la nord de râu) au scăpat, fiind ascunşi de către unii români sau ucrainieni curajoşi ori refugiindu-se în munţi.

Numărul supravieţuitorilor care s-au întors în Maramureş a fost foarte redus: recensământul românesc din 1948 a înregistrat 3072 evrei, în timp ce, conform Comitetului Democratic Evreiesc, numărul acestora era în anul 1947 de cca 5000 de suflete. La nord de Tisa, în anii 1950 se estimează că trăiau cca 5-6000 evrei. Marea majoritate a acestora au emigrat apoi în Israel, SUA etc., cu precădere între anii 1950-1980.
©Teofil Ivanciuc, mai 2014

Completare, mai 2016:
În afara trenurilor de mai sus, evreii din sudul actualului judeţ Maramureş (din Lăpuş, Chioar şi Codru) au fost deportaţi în următoarele transporturi:
-19 mai, Satu Mare (în ghetoul de aici au fost aduşi şi evrei din Baia Mare, Copalnic, Şomcuta şi Seini), tren cu 3006 evrei.
-22 mai, Satu Mare, 3300 evrei.
-26 mai, Satu Mare, 3336 evrei.
-29 mai, Satu Mare, 3306 evrei.
-30 mai, Satu Mare, 3300 evrei.
-31 mai, Baia Mare, 3073 evrei.
-1 iunie, Satu Mare, 2615 evrei.
-5 iunie, Baia Mare, 2844 evrei.

Sursă articol: teofil-ivanciuc.weebly.com

Vedere generală a Sighetului interbelic. În prim-plan, Casa Irsa Bela.

Completările cititorilor la această fotografie sunt binevenite.

Fotografie dintr-o colecție privată

Salut, Sighet!

Marți, 30 aprilie 2019, la Sala Radio din Sighet un destul de numeros public s-a reîntâlnit cu pictorul Octav Postolache, fostul sighetean care a fost implicat 35 de ani în viața culturală a orașului nostru. Au “zburat” șase ani de la ultima expoziție personală (2013) a profesorului Octav Postolache pe meleagurile sighetene.

Domnul Octav Postolache a transferat din actualul spațiu de reședință al Deltei Dunării nu doar cele cincisprezece lucrări expuse ci și o lume încărcată de simboluri, o lume zbuciumată, uneori “arzătoare”, tulburată de zboruri enigmatice, surprinsă în stilul caracteristic unui… expresionist. Maestrul Octav Postolache este el însuși un “zburător” și un căutător de inedite trăiri pe care le fixează cromatic pe întinderea pânzelor. A ales să zboare – în anul în care își va aniversa 80 de ani de viață – spre Sighet, orașul de care-l leagă povestite și nepovestite amintiri.

La acest vernisaj au participat prieteni din Sighet dar și din Baia Mare, Vișeu de Sus, Cluj Napoca, Negrești-Oaș și… Sulina. Expoziția a fost onorată de prezența prefectului de Maramureș, avocat Vasile Moldovan și a pictorului – scenograf clujean Gheorghe Codrea (născut la Sighet, absolvent al Lic. “Dragoș Vodă”).

S-a “discutat” destul de puțin formal (Ioana Popovici, Ion Mariș, Vasile Moldovan, Ioan Ardeleanu Pruncu, Codrea Gheorghe, Viorel Igna), dar mai ales informal, bucuria revederii cu mulți cunoscuți făcându-l pe artist să trăiască cu intensitate revenirea la… Sighet.

Salut, Sighet!

“Paști în Maramureș” (ediția a VI-a, 30.04.2019) a debutat la Muzeul Satului din Sighet cu frumoase melodii populare interpretate de grupuri de copii și ansambluri de adulți, reprezentând câteva dintre satele Maramureșului.

Primul eveniment din programul zilei a fost lansarea volumului “Prefecții Maramureșului (1919 – 2019)”, apărut la Editura ”Valea Verde”,  scris de Klara Guseth (șefa Serviciului Județean Maramureș a Arhivelor Naționale) și Vasile Moldovan (actualul prefect al Maramureșului), precedat de un scurt serviciu religios. La această primă activitate au fost prezenți, pe lângă primarul Sighetului, Horia Scubli, și numeroși invitați din județ dar și din țară.

Două grupuri folclorice, unul de copii din Oncești (Ansambalul Cetățuia) și celălalt din Rona de Sus au reușit, în jurul orelor 13:00 să alunge stropii de ploaie și să ofere un prolog muzical deosebit de gustat de public.

Salut, Sighet!