Societatea noastră se dezvoltă continuu sub stindardul capacității omului de a lua deciziile corecte pentru destinul său, cât și pentru prezentul menit să reprezinte o etapă definitorie în evoluția sa. Stagnăm din comoditate. Preferăm ca alții să ia hotărârile în locul nostru. Ezităm atunci când suntem chemați la vot, dar organizăm greve și scandări în piețele mari ale țării atunci când conducătorii aleși provoacă pierderi. De ce? De ce nu am putea să evităm neplăcerile ulterioare? De ce nu am putea să îmbunătățim prezentul pentru copii, în loc să ne rezumăm la sintagma „Noi oricum nu mai putem schimba nimic.” Iubim să milităm pentru păstrarea valorilor Antichității, însă atunci când se pune problema de a le practica, preferăm să ne lăsăm pradă dulcelui somn al indiferenței.

Poate, ne dorim să fim în tendițe, de aceea ne rezumăm la simple idei irosite în vânt sau poate, am uitat ce înseamnă ele cu adevărat. Ne amintim de personalități precum Cicero, ale cărui fapte le privim cu superficialitate, gândindu-ne că fiecare dintre noi ar proceda la fel, însă atunci când țara se îneacă în corupție, preferăm să-l judecăm pe cel de lângă noi spunând că nu ajută cu nimic, în loc să fim chiar noi cei care am face-o. Totul începe cu acel impuls interior, astfel că azi, aleg să schimb ceva, să depășesc măcar cu un procent ignoranța… să-mi reamintesc ce înseamnă valorile Antichității.

Marcus Tullius Cicero, personalitate emblematică a emisferei politice, oratorice și filosofice din toate timpurile este cel care concepe cele patru „Catilinare” (In Catilinam orationes quattuor) prin intermediul cărora dezvăluie conspirația pusă la cale de Lucius Sergius Catilina, candidat, pentru a treia oară consecutiv, la funcția de consul în cadrul Senatului Roman. Calea legală spre consulat fiindu-i închisă, Catilina pune la cale un complot. Începutul direct al primei Catilinare, „Exordium ex abrupto”, abundă în interogații retorice menite să destrame planul lipsit de scrupule al lui Catilina – cel de a răsturna forma de guvernământ și de a-i asasina pe cei doi consuli aflați în funcție, Marcus Tullius Cicero și Caius Antonius Hybrida.

Corupția generează similitudini negative între ceea ce a însemnat societatea antică și ceea ce ne este dat să vedem azi. Individul, deși incompatibil cu statutul dorit din cauza anumitor calități esențiale necesitate, își dorește să-și atingă scopul apelând la metode ilegale. Diferența este că, din păcate, societatea noastră acceptă aceste metode în multe dintre cazuri, refuzând să acționeze asemenea lui Cicero, pentru a beneficia de anumite aspecte ulteriore. Merită, oare, să ne vindem destinul și demnitatea pentru incorectitudine? Merită să suportăm incompetența oamenilor care și-au primit funcția pe nedrept în schimbul unui teanc de bani sau diverse servicii infime?

Cicero a considerat că răul trebuie tăiat de la rădăcină, motiv pentru care incipitul abrupt marchează calitatea de orator al acestuia, întrucât, deși Cicero nu se afla în posesia dovezilor, fusese crezut de majoritatea auditoriului – „Quousque tandem abutere, Catilina, patientia nostra? Quamdiu etiam furor iste tuus nos eludet?” (Până când, în sfârșit, Catilina, vei abuza de răbdarea noastră? Cât timp, chiar, furia asta a ta își va bate joc de noi?).

Adesea, este de ajuns să ascultăm acea voce care ne îndeamnă să nu rămânem indiferenți la ceea ce este incoerent în demersul vieții noatre sociale. Tumultul cuvintelor rostite de Cicero va persita și asupra următoarelor Catilinare, în cadrul cărora, consulul amintește pericolul pe care continuă sa-l reprezinte aliații lui Catilina, chiar și după exilarea lui. Cicero nu se limitează la cuvinte risipite în vânt, ci aduce dovezi solide pentru a demonstra veridicitatea discursului său, probe constituite de scrisorile către alobrogi, prin care aceștia erau atrași in complot. Cicero nu militează doar pentru apărarea funcției sale, ci și pentru a îndepărta orice pată de nedreptate de pe veșmântul societății pe care o conduce, Catilina devenind un exemplu negativ prezentat în plen. Acesta este momentul în care mulțimea se remarcă în mod indirect, deoarece calitatea conducătorului dovedește competența poporului, motiv pentru care trebuie să fim conștienți că cel ce devine conducătorul propriei națiuni, reprezintă vocea noastră. Nu permiteți să se audă altceva decât ceea ce gândițti cu adevărat!

Așadar, actualitatea socială și politică, deși fundamentată pe baza valorilor promovate în spațiul antic, necesită cu ardoare să nu dea uitării ce reprezintă ele cu adevărat, să nu renunțe la a acționa și a se exprima în numele binelui național, întrucât dincolo de aparențe, țara devine reflexia individualității noastre umane.

Hotea Maria-Manuela
clasa a XI-a E, C.N. „Dragoș Vodă”

Walter Übelhart s-a născut la Baia Mare în data de 08 .05.1970, într-o familie de etnici germani.

A absolvit Școala primară și gimnazială nr. 6 (actualmente Nichita Stănescu) din Baia Mare. A urmat apoi cursurile Liceului de Științe ale Naturii (azi Emil Racoviță) din Baia Mare.

Este licențiat al Facultății de Biologie din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj Napoca.

A publicat studii științifice de biologie în Reviste de specialitate ale Academiei Române și a participat la simpozioane internaționale pe teme de biologie vegetală în România, Ungaria, Elveția și Germania.
Coautor la două cărți – Cercetări floristice în Alpii Bavarezi, Munții Jura , Fiordul Lysefiorden – Norvegia.

Autor al unor articole de specialitate pe teme de istorie în Revista Prounione din Baia Mare s-a apropiat și de etnografie, susținând conferințele ,,Satul Maramureșean” și ,, Maramureș țară veche cu oameni fără pereche“ în Tubingen și Heidelberg (Germania).

A publicat diverse articole în ziarele Neustaedter Zeitung și Suddeutsche Zeitung din Stuttgart (Germania).

În anul 2004 i s-a acordat titlul de cetățean de onoare al comunei Welschenrohr, cantonul Solothurn, Elveția, iar din anul 2008 este Președintele Forumului Democrat German din România, organizația județeană Maramureș.

Din anul 1994 este antreprenor și cofondator al unei firme de producție și comerț exterior. Este reprezentant pentru județul Maramureș al Instituției Financiare Nebancare ,,Stiftung”.

În anul 2016 a publicat romanul ,,În umbra lui Shakespeare“ (Editura Maestro Tip).

La Sighetul Marmației, lansarea volumului ,,În umbra lui Shakespeare“ de Walter Übelhart va avea loc vineri, 24 noiembrie 2017, de la ora 17:00, la Casa Iurca de Călinești (str. Dragoș Vodă, nr.14). Moderator, Ion Mariș.

Vineri, 17 noiembrie 2017, ne-am hotărât să schimbăm ceva. Să creștem spiritual. Așa că ne-am dat întâlnire cu trei personalități sighetene și ne-am propus să numim evenimentul „Ceai cu poeții”. De care ceai? Nu contează. De care poeți? Formidabili – sau, cum îi place Antoniei Luiza Dubovici (Zavalic), una dintre invitatele noastre, să spună: „Poet(ul) – un preafericit bolnav incurabil” (fragment „Din cugetările (mele) de astăzi”).

Marin Slujeru ne-a făcut onoarea de a ne împărtăși cunoștințele sale despre cultura japoneză și Haiku,  poezie japoneză cu formă fixă, alcătuită din 17 silabe. Poetul Marin Slujeru nu este străin de această „formulă”. Obiectivitatea și tema naturii sunt surprinse într-o manieră surprinzătoare.

Cel de-al treilea oaspete cu care am avut șansa să schimbăm idei este Ion Mariş, fondatorul și coordonatorul Editurii Valea Verde. Ion Mariș s-a dovedit a fi o persoană ambițioasă care a reușit să-și îndeplinească visele printr-o muncă nu tocmai ușoară și prin pasiune.

Și, nu în ultimul rând, moderatoarea întâlnirii „Ceai cu poeții”, prof. Brîndușa Oanță de la C.N. Dragoș Vodă, care a impulsionat exprimarea sinceră a câtorva păreri ale tinerilor prezenți la acest eveniment inițiat de dumneaei.

Este o adevarată oportunitate să ai in fața ta oameni care îți vindecă întreaga ființă prin cuvintele pe care le aștern pe foaie. Mi-e greu să transpun în câteva cuvinte amalgamul de emoții pe care le-am trăit la această întâlnire, căci ele îmi vor rămâne mereu sub forma unui autograf al sufletului. (Mihaela)

Consider că această întâlnire a avut un impact mare în dezvoltarea mea personală, deoarece acești trei oameni au venit la întâlnirea cu noi gata să dea din casă tainele scriitoricești și învățăturile pe care le-au aflat de-a lungul unei vieți de om. Cuvintele spuse de aceștia m-au motivat să lupt pentru visele mele, indiferent de obstacole. Respect! (O. Andrei)

Întălnirea de astăzi cu scriitorii din Sighet m-a relaxat atât fizic, cât și mental! Impresionantă a fost răbdarea și atenția la detalii de care au dat dovadă poeții, răspunzând la fiecare întrebare pe care eu și colegii mei o adresam. Nu mă așteptam! Recunosc faptul că voi citi cu plăcere versurile acestora, fiindcă fără doar și poate transmit o emoție aparte. (Larisa)

Astăzi am realizat că poezia poate fi şi o treaptă către iluminare. Autorii care au venit în clasa noastră şi-au prezentat versurile, o parte din ființa lor, o trăire. Logica poeziei reprezintă pentru fiecare altceva. Fiecare cuvânt care apare în opera pe care o creează are o poveste şi o imagine (un miraj, o halucinație) anume pentru ei. Poeții sunt la fel ca umbra pe care o cauți vara când vrei să te fereşti de soare. Ei te introduc în lumea lor.  Pentru mine această zi a venit cu multe învățături şi m-a încurajat să scriu. (Mădălina).

A consemnat Mirela Costinar & clasa a XI-a F, CNDV

Cum am ajuns eu la concluzia asta care ar putea fi negată de majoritatea oamenilor din iubita noastră patrie? Îmi amintesc perfect momentul în care m-am hotărât să plec. Bucătărie, ceai, discuții, Alexandra. Mie-mi trebuie 5 minute să mă uit la ea și deja-mi vin ideile. Merci!

Uite-mă-n Danemarca, cu oameni de acasă la tot pasul – nu glumesc – pe care-i recunosc fie după limbajul pe care nu-l pot detalia aici, fie după „Aaaa, ești româncă! Credeam că eşti din Rusia.”

Primul român pe care l-am întâlnit a fost un beţiv. Stătea pe-o bancă în centrul oraşului cu sticla de vodcă lângă el şi cu ţigara în mâna stângă. Se uita în jur. Tare-aş fi vrut să ştiu la ce se gândea. Ce credeţi? Ştia că-s de-a lui. Cred că m-a întrebat dacă am ceva de băut. I-am zis că facem să fie bine.
Şi am continuat să cercetez.

Ca şi un om cu o lupă, ochelari rotunzi şi o haină lungă, maro, m-am făcut detectiv. Mă uitam în stânga şi-n dreapta, poate, poate mai găsesc pe cineva „de-al meu”.

Ce credeţi?

Trec zilele şi se face ieri, când mă hotărăsc să mă duc şi eu pe undeva să-mi caut motivaţia. Faţă-n faţă cu trei doamne superbe care încep să vorbească despre carierele lor pentru simplul fapt că vor să inspire noii studenţi, cei care poate nu mai ştiu pe unde să o apuce.

Manager, webdesigner, antreprenor, taximetrist, director, director, cântăreţ, tehnician, câte şi mai câte. N-aveam idee că la sfârşit voi avea o revelaţie. Îmi iau felia de tort şi ascult. Toate vorbesc limba română. Îmi ridic capul din farfurie şi le întreb fără să mă mai gândesc la nimic « Sunteţi românce? ». « Da! »

Românii noştri sunt aici și dincolo, fac cea mai bună treabă şi, în majoritatea timpului, zâmbesc.
Venisem aici cu scopul de a fura puţină meserie, eu chiar voiam să văd de ce suntem aşa de diferiţi, de ce la noi uneori nu se poate iar oamenii pleacă şi brusc totul devine posibil. Pentru că aici au oportunităţi, pentru că aici românii sunt trataţi la adevărata lor valoare şi chiar suntem buni. Cand zic buni, mă refer la inteligenţi, motivaţi să muncim, să învăţăm şi să ne dezvoltăm.

Românii mei sunt peste tot şi îi conduc, uneori, până şi pe cei de aici. Românii noştri îşi deschid afaceri, iar când vor să fluiere, fluieră doar că nu în ţara lor. În ţara lor s-ar putea să nu fie băgaţi în seamă pentru că deja sunt alţii mai buni care fluieră de zeci de ani şi-ar mai fluiera crezând că sunt nemuritori.

De azi cred în noi mai mult decât am crezut vreodată şi ajung la concluzia că pe zi ce trece demonstrăm din ce în ce mai mult că suntem opusul a tot ceea ce credem noi că suntem. România e o țară faină, cu oameni faini din care majoritatea aleg să plece, dar ce credeţi? Reuşesc. Am sute de exemple și încă număr, sper ca într-o zi să fiu şi eu unul dintre ele, promit că-mi fac o poză şi le-o trimit „ălora mai mari decât cei mici”, să vadă ce fericită sunt. Poate aşa mă vor crede.

Autor, Daiana Opriș
studentă la Bussines Academy Aarhus, Danemarca

În primul rând, am o întrebare: v-ați gândit vreodată ce înseamnă să fii voluntar? A fi voluntar înseamnă să oferi timpul, energia și abilitățile tale unei organizații caritabile fără a avea așteptări financiare. A fi voluntar înseamnă a oferi dragoste, a împărți fericire și a lega prietenii, cel mai important lucru într-o organizație non-profit.

De ce alegem să fim voluntari?
Alegem să fim voluntari pentru a împărtăși ideile noastre și pentru a le pune în practică;
Pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie de timpul, experiența și abilitățile noastre;
Pentru că a fi voluntar înseamnă să ne maturizăm, să învețăm mai mult despre viață și să simțim satisfacția unui lucru bine făcut;
Pentru a aduce bucurie, dragoste și pentru a împlini visele celor care au nevoie de un vis împlinit pentru a se ridica în picioare să își ia viața în brațe și pentru a-și construi propriul drum.

Sunt sigură că măcar o dată ați auzit de acest cuvânt ,”voluntar” , dar nu v-ați întrebat ce se află în sufletul unei asemenea persoane când împlinește un vis unui copil. Cu toții, de când eram mici copii, aveam, cel puțin, câte un vis – unii am avut norocul să ne fie împlinit visul, alții nu – atunci, haideți să ne implicăm în împlinirea viselor celor care nu au avut norocul pe care noi l-am avut! Haideți să cooperăm nu doar prin vorbe, ci și prin fapte .

Știți ce înseamnă să fii copil ?
Să fii copil înseamnă să crezi în dragoste, să ai credință. Înseamnă să fii atât de mic, încât spiridușii să ajungă să-ți șoptească la ureche, înseamnă să transformi bostanii în calești și șoriceii în vizitii, josnicia în noblețe și nimicul în orice, căci orice copil are o zână – nașă în sufletul lui .

Haideți să nu lăsăm visurile copiilor sa treacă pe lângă ei ca un pescăruș furând pește de la pescari. Să nu lăsăm copilăria să fugă pe lângă ei, fără ca ei să simtă cu adevărat dragostea de copilărie.

O grupă de elevi voluntari ai Colegiului Național „Dragoș Vodă” din Sighetul Marmației a realizat activități caritabile în cadrul Centrului Școlar de Educație Incluzivă, participând, împreună cu profesorii coordonatori (Luminița Colopelnic – responsabil SNAC – Strategia Națională de acțiune Comunitară, Daniela Andrașciuc, Simona Nodiș și Lenuța Petrovan), la…”Ziua fructelor și a legumelor”. Copiii s-au simțit foarte bine alături de elevii care au încercat să se apropie cât de mult au putut de viziunea – eco a micuților îngeri. Elevii le-au spus povești și au participat alături de ei la reprezentarea grafică a grădinii de fructe și legume din visele acestor copii, manifestând o dragoste și afecțiune speciale pentru micuți.

Voluntarii au oferit fructe mărturisind că au învățat ce înseamnă să dăruiești și să primești dragoste sinceră din partea unor copii deosebiți. În ochii copiilor se citea bucuria, dragostea dar și faptul că va urma o perioadă foarte frumoasă în viața lor deoarece elevii voluntari vor continua să îi viziteze și să împartă cu ei bucuria și dragostea care sălășluiește în sufletul lor.

Concluzia pe care o tragem din această activitate: voluntarii nu au doar mult timp liber, ei au o inimă în care îi implică pe acești spiriduși drăgălași și doritori de afecțiune. Haideți să fim fericiți și să împărtășim fericirea noastră cu toate persoanele care au nevoie de noi și de sprijinul nostru sufletesc, să fim alături de ei și să îi ajutăm să găsească drumul cel bun, drum care să le aducă vise împlinite și mai ales împlinire sufletească!

Autor, Nistor Georgiana
Colegiul Național ,,Dragoș Vodă’’
Clasa a XI- a F

N.R. CSEI Sighet: „Săptămâna legumelor şi fructelor donate” este o acţiune care se bazează pe voluntariatul elevilor şi al cadrelor didactice care donează legume şi fructe ce vor ajunge, mai apoi, la copii nevoiaşi sau adulţi aflaţi în dificultate. Evenimentul este cuprins în Calendarul Activităţilor Educative Naţionale, fiind un demers al Strategiei Naţionale de Acţiune Comunitară (SNAC).

Sursă foto: pagina de facebook a CSEI Sighet

Joi, 16 noiembrie 2017, de la ora 16:00, Sala Radio România Sighet găzduiește vernisajul expoziției personale de pictură ‘’Ecouri de Toamnă’’, a artistului plastic Sorin Halici.

Sorin Halici este un nume binecunoscut de comunitatea sigheteană. Este instructor de karate Shotokan cu centură 6 Dan, titlu acordat de Federaţia Japoneză de Karate, preşedinte Takashi Shibuya, 9 Dan. De asemenea, este instructor sportiv în cadrul Federaţiei Române de Karate (WUKF) şi Preşedinte al Clubului Sportiv KAMIZA DO din Sighetu Marmaţiei, singurul club din țară afiliat, din 2016, la organizaţia ESKA (European Shotokan Karate Association). Sorin Halici este preşedintele ESKA pe ROMÂNIA și președinte JKA ROMÂNIA din partea JKA JAPONIA (Asociația Japoneză de Karate Shotokan).

Pentru Sorin Halici, pictura este o completare a profesiei de instructor sportiv.

Între anii 1984-1986 urmează cursurile de pictură de la Şcoala Populară de Arte din Sighetu Marmaţiei sub îndrumarea doamnei profesor Erzsébet Péter Ütő.

A participat la numeroase expoziţii locale şi naţionale. Lucrările sale se află în multe colecţii private din ţară şi străinătate. Tehnicile de lucru preferate de artist sunt pictura în ulei şi vopseaua acrilică, pictând cu precădere peisaje.

Vernisajul este completat de un moment poetico – muzical susținut de Doina Rândunica Anton și de prof. Gheorghe Ștețca.

Expoziția va fi deschisă în perioada 16.11.2017 – 30.11.2017.

Comunicat de presă

Miercuri, 15 noiembrie 2017, în Sala Transist a Primăriei Municipiului Sighetu Marmației, de la ora 12:00, va avea loc ședința ordinară în cadrul căreia se va decerna post mortem titlul de „Cetățean de Onoare” profesorului Caius Lugojan și jurnalistului Ioan J. Popescu. La ceremonie pot lua parte toți cei care i-au cunoscut și apreciat.

În timpul vieții, atât profesorul Caius Lugojan cât și jurnalistul Ioan J. Popescu au activat în comunitate cu dăruire, și-au stabilit traiectorii diferite, dar cu un impact surprinzător și benefic asupra colectivității în care au trăit.

Cu o activitate sportivă susținută în domeniul artelor marțiale, pe care a desfășurat-o ani de zile, profesorul Caius Lugojan a fost și un dascăl minunat – generații întregi de copii s-au aflat sub atenta lui îndrumare la cercurile de pictură, a cizelat și a construit caractere care își amintesc cu drag de el. În ultimii ani de viață el a adus în comunitate un proiect minunat, Culori pentru Pace. Desenele copiilor din întreaga lume au ajuns la Sighetu Marmației. Fiecare copil are ceva de spus, iar când copiii din toată lumea au ales culoarea pentru a transmite mesajul Păcii, profesorul Caius Lugojan nu a făcut decât să ne facă cunoscută dorința lor! Și-a dorit mult ca acest proiect ce a pornit pe plan mondial și a fost adus pe meleaguri sighetene să rămână în comunitate, să nu se altereze sub nicio formă, iar inocența copiilor să fie protejată de adulți responsabili și dăruiți în educarea generației tinere.

Jurnalistul Ioan J.Popescu a fost istoricul nerecunoscut oficial al comunității, a cules informații, a studiat și disecat neobosit arhive importante pentru a aduce în atenția noastră trecutul istoric real, acele evenimente și fapte pe care nu le învățăm la școală. A fost pasionat de cultura iudaică, dar și de comunitatea sigheteană evreiască, comunitate care, de-a lungul timpului, a trecut prin transformări incredibile, dar a suferit și pierderi umane și materiale. A fost realizator de emisiuni radio, jurnalist, pamfletar, artist plastic.

Chiar dacă ei nu se mai află printre noi, rămân în conștiința comunității locale.

Comunicat de presă, Primăria Sighet

O adevărată revelație în lumea muzicii clasice românești! Prin strădania muzicologului clujean Cornel Țăranu, a fost descoperită în arhive o lucrare de tinerețe a marelui nostru compozitor George Enescu niciodată prezentată publicului și a cărei existență a fost unanim ignorată. Este vorba de „Concertul pentru pian și orchestră”, compus la Paris când compozitorul avea doar 16 ani. Concitadina noastră, Aurelia Vișovan, va avea onoarea de a fi prima interpretă a acestei lucrări scoase din uitare.

Concertul va avea loc la Cluj, vineri 24 noiembrie 2017, la Casa Universitarilor, Sala Auditorium Maximum, de la ora 19:00, și va fi susținut de Orchestra „Antonin Ciolan”, dirijor Gabriel Bebeșelea, solistă Aurelia Vișovan (asistent universitar la Universitatea de Muzică din Viena, Austria).

Alături de „Concertul pentru pian și orchestră” de George Enescu, vor fi interpretate și alte lucrări orchestrale de același compozitor.

Salut, Sighet!

De la Iași, odată cu revista am primit și acest mesaj, care ne umple și pe noi de înalte sentimente și ne încurajează solidaritatea culturală :

„Suntem la finalul unui an…special: Iaşi – Capitala României 1916-1918. Oraş al Marii Uniri.
Suntem în prag de CENTENAR 1918-2018 şi de …semicentenar al editurii Junimea.
Vă mulţumim pentru superioară înţelegere, tacită stimulare a eforturilor noastre,
fertilă colaborare culturală.
De Sfinţii Arhangheli…
P.S. Colecţia 2015-2017 a revistei Scriptor poate fi citită online, pe site-ul editurii Junimea (http://www.editurajunimea.ro/ revista-scriptor-2/).
Vă invităm să vizitaţi şi pagina de Facebook – Editura Junimea.”
Redacţia JUNIMEA-SCRIPTOR

Cornelia APETROAIE
Cezar BACIU
Viorel DUMITRAŞCU
Lucian VASILIU

Descărcați și citiți revista, cu un clik mai jos:
SCRIPTOR-11-12-2017
*
Și de la Familia, revista n-a venit doar ea „ambalată” în plicul virtual:
„Dragi prieteni, trimitem atașat numarul 9 al revistei noastre, dorindu-vă lectură plăcută!”

Revista de cultură Familia
Oradea, Piaţa 1 Decembrie nr. 12
tel: 0259/414.129
web: http://www.revistafamilia.ro
facebook: http://www.facebook.com/revistadecultura.familia
Citiți revista, în format pdf, procedînd la fel:
Familia nr 9_2017
*
Mișcarea literară, de la Bistrița, a ajuns la noi cu ajutorul confratelui Icu Căciun dar, mai complet, via Zorin Diaconescu. Le mulțumesc amîndurora.

Revista poate fi citită / descărcată aici.

Autor, Vasile Gogea

Timp de o zi, 05 noiembrie 2017, Baia Mare a fost gazda dansului sportiv în cadrul concursului “Cupa Castanelor”. Ediţia a V-a a adus în concurs mai multe cluburi de dans printre care şi clubul sighetean Let’s Dance, condus de antrenorii Cosovan Deneş Iosif şi Cosovan Ramona.

Au participat concurenţi pe diferite categorii de vârstă, de la 4 ani până la 35 de ani, cu toţii dorind să demonstreze juriului că sunt experţi în… arta dansului. De dimineaţă până seara, concurenţii au dansat, și-au toooot dansat: cha-cha, vals lent, vals vienez, tango, samba, quick-step, jive, rumba şi passo doble.

Clubul Let’s Dance s-a mobilizat exemplar pentru acest concurs, dovada fiind şi premiile pe care le-au adus oraşului nostru. Aşadar, am revenit acasă cu bagajele pline de… diplome, medalii şi cupe.

Haideți să ne mândrim și să ne evidențiem – cu modestie! – laureații:

La clasa solo fete debutante:  categoria 8-9 ani – Boglarka Megyeri, locul II; categoria 10-11 ani – Simon Jessica Rebeca, locul III;  categoria 12-15 ani – Corneştean Anca Maria, locul II.

La clasa debutanţi cha-cha: categoria 10-11 ani – Harvis Hunor Zsolt şi Buftea Nemeş Sara, locul II; categoria 12-15 ani – Rayak Roland Adalbert şi Codrea Denisa Georgiana, locul IV.

La clasa precompetiţională: 2 dansuri – categoria 8-9 ani – Popovici Cezar Radu şi Dancuş Maia, locul II; 3 dansuri – categoria 8-9 ani – Hrihorisan Matei Cristian şi Calena Alesia Oxana, locul III.

La clasa hobby, categoria 12-15 ani, Gulin Sorin Vlăduș Casian şi Ungurean Amalia Maria au urcat pe locul III din 19 perechi.

La clasa E, categoria 14-15 ani, Bokor-Nistor Karoly-Pal şi Ungurean Dora Andreea, au obșinut locul IV.

Pentru câştigarea acestor premii am avut nevoie de mult antrenament, multă răbdare şi ambiţie dar, fiindcă nouă ne place mult dansul şi avem parte de antrenori minunaţi care ne sprijină şi îndrumă cum ştiu ei mai bine, totul a decurs… perfect!

Pentru mine, a fost o experienţă nouă, prin care am cunoscut oameni talentaţi cu multă dăruire şi pricepere. Baia Mare ne-a oferit un concurs de înaltă calitate la care au participat o mulţime de copii şi tineri talentaţi cu mult potenţial.

Pentru echipa Let’s Dance, dansul nu înseamnă doar prezența la antrenament şi efortul susținut ci şi o metodă prin care ne liniştim sufletul şi ne detaşăm de lumea reală, trăind în lumea dansului ca o familie.

Din partea întregii echipe Let’s Dance, vrem să le mulţumim antrenorilor noştri pentru maxima lor răbdare față de noi şi pentru că ne fac să înţelegem că putem mai mult şi că vom fi mereu învingători. Suntem bucuroşi de premiile câştigate şi sperăm să le înmulțim!

În final voi încheia cu un citat al lui Curt Sachs care spunea că “Dansul elimină graniţa dintre trup şi suflet”, ceea ce ne defineşte din plin și pe noi, micii dansatori ai Sighetului!

Anca Maria Corneştean
clasa a IX-a A
Liceul Pedagagic “Regele Ferdinand”