Ziua de 24 febrarie 2025 marchează trei ani de la demararea „acțiunii speciale” a Rusiei în țara vecină, Ucraina. Trei ani de suferință pentru un popor care a pierdut – pe lângă sute de mii de morți și răniți – aproximativ șapte milioane de locuitori din populația totală. Nu doar femei și copii ci chiar bărbați care au fugit din calea războiului. Am văzut chiar la frontiera noastră, la Sighet – în primele luni după declanșarea războiului – valurile de refugiați, spaima din ochii mamelor care, fără nicio altă variantă, au luat calea exilului de frica războiului și-a morții care amenința populația nevinovată a Ucrainei.

Pe malul românesc al Tisei, la punctul de frontieră Sighet de la trecerea spre Ucraina, a fost organizată o conferință de presă – en plein air – la care au fost prezente – prin reprezentanți – instituțiile implicate în gestionarea „crizei ucrainene”.
Au participat și au prezentat rapoarte/ evaluări concise chestorul de poliție Coman Florin – seful ITPF Sighetu Marmației, comisarul șef de poliție Simona Chioran – director al Centrului Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil Maramureș, comisarul șef de poliție Daniel Cătană – seful IPJ Maramureș, colonel Dan Pop – adjunctul IJJ Maramureș, lt. col. Bizău Florin – prim adjunct ISU Maramureș și domnul Dan Benga, șeful Serviciului Public Salvamont Maramureș.
Tema acestei conferințe a fost ,,Gestionarea situatiei operative de la frontiera de nord a României cu Ucraina”. Am aflat multe lucruri din categoria „foarte grave”, un exemplu fiind cei 13.000 de cetățeni ucraineni care au trecut ilegal frontiera în România, în anul 2024. Și am aflat că au murit oameni care au încercat să treacă granița spre România pe căi lăturalnice, periculoase. Acest război a făcut deja prea multe victime.

Prezentăm în continuare Declarația chestorului de poliție Coman Florin, șeful ITPF Sighetu Marmației, la conferința de presă:

„Stimați jurnaliști!

Sunt onorat să vă prezint o parte din activităț ile de supraveghere și control a frontierei desfășurate de către polițiștii de frontieră a ITPF Sighetu Marmației în anul 2024, la frontiera de nord a României.
Pe parcursul anului de referință, obiectivele noastre principale au fost acelea de a asigura securizarea și securitatea frontierei, de a combate migrația ilegală, criminalitatea transfrontalieră şi orice altă încălcare a regimului juridic al frontierei de stat.
Pentru realizarea acestor obiective foarte importante, misiunile și acțiunile noastre au avut la bază analiza de risc, exploatarea informațiilor operative, schimbul de date și informații cu toți partenerii noștri, încadrarea cu personal specializat, continuarea pregătirii personalului, tehnică de supraveghere și de mobilitate terestra performantă, și ceea ce este cel mai important, activitate desfășurată în sistem integrat cu celelalte structuri din sistemul de ordine publică și siguranță națională, de aceea am vrut ca la acesta conferința de presă alături de noi sa fie o parte din principalii noștri colaboratori.

CRIZA DIN UCRAINA – RĂSPUNS INSTITUȚIONAL
Pentru că astăzi se împlinesc 3 ani de la izbucnirea conflictului armat dintre Ucraina si Federația Rusă, iar pentru structurile implicate în gestionarea securității frontierei a fost o provocare nemaiîntâlnită, vreau să fac câteva precizări legate de modul în care ne-am organizat. Astfel, imediat după declanșarea conflictului militar, au fost puse în aplicare Planurile Strategice existente la nivel MAI și IGPF, planuri care conțin sinopticul activităților, structurile implicate, direcțiile de urmat, măsurile și responsabilități clare pentru toate structurile ministerului în situația în care la frontiera de nord ne vom confrunta cu un aflux mare de persoane strămutate de pe teritoriul ucrainean, care fug din calea războiului.
În principal, o parte din măsurile luate începând cu 24 februarie 2022, se mențin și în prezent, iar punerea lor în aplicare de către instituțiile statului a avut drept rezultat o gestionare eficientă a tuturor provocărilor care au apărut la frontieră, generând chiar un model de bune practici apreciat de toți partenerii noștri interni și internaționali.
Amintesc în acest context, o parte dintre activitățile desfășurate și măsurile luate în concordanță cu evoluția situației operative:
⮚ în punctele de trecere a frontierei de la frontiera cu Ucraina, în contextul unui aflux masiv de persoane (zile cu 15.000 – 20.000 de persoane, în principal femei și copii care s-au prezentat în punctele de trecere a frontierei), au fost dispuse în principal următoarele masuri:
• a fost suplimentat personalul;
• au fost deschise noi fluxuri pentru control;
• s-a suplimentat dotarea cu echipamente pentru control: tablete/telefoane portabile, autospeciale tip Schengen, suplimentare colante Tip VIZĂ;
• au fost intensificate controalele pentru identificarea dezertorilor, a combatanților, armelor și munițiilor, explozibililor, substanțelor periculoase, în cooperare cu autoritățile vamale și structurile informative.
⮚ s-a solicitat sprijin din partea celorlalte instituții (Poliție, Jandarmerie, ISU), pentru asigurarea unui climat de ordine și siguranță publică în punctele de trecere a frontierei;
⮚ au fost deschise/ reabilitate/ construite noi puncte de trecere a frontierei (deschiderea PTF Vicovu de Sus, reabilitare/ renovare PTF Siret, demararea construcției noului Punct de Trecere a Frontierei din Sighetu Marmației care va fi, la terminare, cel mai mare punct de trecere a frontierei de la frontiera Româno-Ucraineană);
⮚ la frontiera verde s-a luat măsura suplimentării de personal, suplimentarea aparaturii de supraveghere a frontierei, organizarea de patrule mixte cu structurile poliției și jandarmeriei;
⮚ s-au efectuat schimburi de date și informații cu partenerii interinstituționali;
⮚ sprijin pentru tranzitarea operativă și în cele mai bune condiții a convoaielor umanitare
⮚ suplimentarea cu personal din partea Agenției FRONTEX;
⮚ organizarea de misiuni de supraveghere aeriană cu IGAV;
⮚ menținerea Centrului Telefonic pentru informații în limba ucraineană – 9590, înființat la nivelul I.T.P.F. Sighetu Marmației începând cu data de 28.02.2022;
În ceea ce privește situația operativa constatată în anul 2024 la frontiera cu Ucraina menționez că și anul care a trecut a fost caracterizat de eforturile conjugate ale structurilor M.A.I. și în mod deosebit ale I.T.P.F. Sighetu Marmației pentru gestionarea situației operative determinate de conflictul armat dintre Ucraina și Federația Rusă.
În anul 2024 au fost înregistrate 6.298 cazuri de trecere frauduloasă a frontierei de stat din Ucraina în România, în care au fost implicați aproximativ 13.000 de cetățeni ucraineni (7.000 pe raza județului Maramureș, 4.500 pe raza județului Suceava și aproximativ 1.500 la granița județului Satu Mare cu Ucraina). În momentul în care au fost depistați în dispozitivul de supraveghere a frontierei de către polițiștii de frontieră, aceștia au solicitat o formă de protecție din partea statului român, reglementată prin Decizia UE 382/2022. Discutam despre protecția temporară, dar mai multe detalii legate de aceasta procedura legala urmează să vă transmită reprezentantul IGI. Din totalul detecțiilor la frontiera verde, 97,24% sunt cetățeni ucraineni.
Din datele statistice prezentate, se poate constata astfel o creștere semnificativa a numărului cetățenilor ucraineni depistați de polițiștii de frontieră la frontiera verde, în 2024 față de anul 2023 (așa cum am precizat 13.000 cetățeni ucraineni reținuți în 2024 față de 3.868 in 2023, adică vorbim de creștere de 3 ori).
De la începutul conflictului în Ucraina, mai exact din data de 24 februarie 2022 și până în prezent, la frontiera de nord a României au fost depistați pe raza județelor Maramureș, Satu Mare și Suceava peste 21.000 cetățeni ucraineni (mai exact 21.123) cu vârste între 18 și 60 de ani, care au declarat polițiștilor de frontieră că au fugit din Ucraina din cauza războiului. Din păcate, mulți dintre ei își pun viața în pericol, încercând să traverseze frontiera înot prin apa râului Tisa sau prin Munții Maramureșului. Cea mai periculoasă zonă din Munții Maramureșului este Vârful Pop Ivan care are o altitudine de 1.937 de metri, în care terenul este greu accesibil, cu stânci, prăpăstii, râpe, văi cu cascade înalte, deci un teren greu de parcurs, mai ales pentru cineva care nu este echipat corespunzător.
Mai mult decât atât, în această perioadă, pe munte stratul de zăpadă măsoară chiar și 2 metri, iar condițiile meteo sunt extreme, cu vânt puternic și temperaturi foarte scăzute, mai ales pe timpul nopții.
Polițiștii de frontieră cunosc foarte bine terenul, știu fiecare versant, fiecare vale, fiecare prăpastie – informații care ajută la deplasarea grupelor operative în teren, iar împreună cu lucrătorii de la Salvamont Maramureș, care dau dovadă, de fiecare dată de devotamentul și competență, am reușit să salvăm anul trecut 150 de cetățeni ucraineni.
Acționăm în sistem integrat, fiecare structură având competența specifică meseriei, avem o reacție rapidă în teren, iar pregătirea fizică, implicarea și cooperarea lucrătorilor din aceste grupe operative duc, în final, la reușita misiunii.
De când a început conflictul în Ucraina și până în prezent, am avut parte de mai multe situații tragice în care 28 cetățeni ucraineni au fost descoperiți decedați, 16 pe malul românesc al râului Tisa și 12 în Munții Maramureșului. Avem însă și peste 200 de acțiuni (71 în 2024) de căutare și salvare a cetățenilor ucraineni în Munții Maramureșului, în care alături de Salvamont Maramureș am reușit să salvăm peste 250 de cetățeni ucraineni rătăciți în zona de frontieră alpină.
Nu în ultimul rând, este important de reținut că toți cetățenii ucraineni care au fost reținuți la frontiera verde, dar și cei care au intrat legal prin punctele de trecere a frontierei, sunt verificați în bazele relevante de date, pentru identificarea tuturor amenințărilor active, precum și în scopul preîntâmpinării altor situații cu impact major asupra climatului de ordine și siguranță publică sau a celorlalte tipuri de amenințări la securitatea frontierelor.
Obiectivul principal pentru anul 2025, este acela ca împreună cu celelalte structuri din sistemul integrat de supraveghere a frontierei, cu sprijinul și coordonarea eșaloanelor de la nivelul IGPF și ministerului, să asigurăm securizarea frontierei de nord, frontieră externă a UE, și să facem față cu succes tuturor provocărilor care ar putea să apară. Avem dotarea necesară, personal pregătit și multă experiență acumulată iar toată activitatea noastra se desfășoară în interesul statului și al cetățenilor.

Stimați jurnaliști!
Închei această prezentare prin a transmite asigurările noastre și prin intermediul dumneavoastră, dorim informarea tuturor cetățenilor, cu privire la faptul că în continuare noi, polițiștii de frontieră vom depune toate eforturile necesare pentru a ne îndeplini sarcinile și misiunile încredințate la cel mai înalt nivel dar și prin a vă mulțumi pentru prezenta și pentru sprijinul acordat.”

S-au scurs trei ani tulburi, dramatici pentru Ucraina, trei ani de îngrijorare și presiune pentru țările vecine, trei ani care ne-au „demonstrat” că războiul corodează omenirea.
Oare câtă voință (politică) „investesc” actorii importanți ai lumii pentru a instaura o pace onestă, durabilă, în Ucraina? Cu ce costuri se va încheia conflictul și cine va… beneficia?
Doar timpul ne va da răspunsul… rezonabil!

Ion Mariș

Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei are în competență o frontieră cu lungimea totală de 464,306 km, din care 97,83 km frontieră internă – cu Ungaria şi 366,476 km frontieră externă a Uniunii Europene – cu Ucraina.
Obiectivul strategic al inspectoratului constă în asigurarea permanentă a supravegherii şi controlului trecerii frontierei de stat, în scopul prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale, criminalităţii transfrontaliere şi a oricărei alte încălcări a regimului juridic al frontierei de stat, la frontiera de nord a României, frontieră externă a Uniunii Europene. Acesta s-a realizat prin: prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, executarea misiunilor şi acţiunilor în baza analizei de risc şi a exploatării informaţiilor operative, organizarea şi coordonarea aplicării prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor de frontieră încheiate de România cu R. Ungaria şi R. Ucraina, precum şi cu alte state sau organizaţii internaţionale sau regionale, monitorizarea activităţii de supraveghere şi control la frontiera de stat din zona de competenţă și nu în ultimul rând menţinerea nivelului de pregătire al personalului la standardele profesionale, care să-i permită îndeplinirea eficientă a atribuţiilor şi misiunilor specifice.

CRIZA MILITARĂ DIN UCRAINA – MĂSURI

În toți acești ani, de când a început războiul în Ucraina, activitatea la frontieră a presupus eforturile conjugate ale tuturor structurilor M.A.I şi în mod deosebit ale I.T.P.F. Sighetu Marmației, pentru gestionarea situaţia operative provocată de conflictul armat dintre Ucraina şi Federaţia Rusă.
Astfel, fiecărui cetățean ucrainean care a venit din Ucraina, i s-a permis accesul pe teritoriul României și, după caz, accesul la o formă de protecție din partea statului Român, respectiv la forma de protecție temporară implementată ca urmare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022.
La frontiera cu Ucraina, pentru supravegherea și controlul trecerii frontierei și asigurarea ordinii publice în zona de frontieră, au fost implementate mai multe măsuri printre care: întărirea dispozitivului de supraveghere si control la frontiera de stat, suplimentarea personalului în punctele de trecere a frontiere, suplimentarea cu personal din partea FRONTEX, menținerea centrului telefonic pentru informații în limba ucraineană înființat la ITPF Sighetu Marmației, în anul 2022, misiuni de supraveghere cu IGAv şi mijloace aeriene FRONTEX, menținerea și întărirea mecanismelor de sprijin pentru cei sosiţi din Ucraina, precum și utilizarea la maxim a arterelor de control – inclusiv a celor de pe sensul de ieşire pentru permiterea intrării
În cadrul măsurilor de gestionare a crizei din Ucraina, pentru fluidizarea traficului de la frontiera cu țara vecină, a fost deschis traficului la frontiera cu Ucraina prin Punctul de Trecere a Frontierei Vicovu de Sus, din județul Suceava.
În același context se situează și măsurile de reamenajare din Punctul de Trecere a Frontierei Siret, măsură menită să optimizeze și să fluidizeze traficul dintre cele două state.

SITUAŢIE OPERATIVĂ privind CETĂŢENII UCRAINENI

Peste 19.000 de cetățeni ucraineni au trecut ilegal frontieră de nord.
În primele 10 luni ale anului curent, au fost înregistrate 9.500 cazuri de trecere frauduloasă a frontierei de stat din Ucraina în România, în care au fost implicați 10.700 cetățeni ucraineni, din care 5.869 pe raza județului Maramureș, 3.767 pe raza județului Suceava și 1.064 la granița județului Satu Mare cu Ucraina. În momentul depistării aceștia au solicitat protecție temporară. Din totalul detecţiilor la frontiera verde, 97,24% sunt cetățeni ucraineni.
De la începutul acestui an, la frontiera de nord a României se constată din nou o creștere a numărului de cetățeni ucraineni care au fost depistați după ce au trecut ilegal frontiera, față de aceeași perioadă a anul 2023. Daca în primele 10 luni ale anului trecut, la nivelul celor 3 județe (366 de km de frontieră cu Ucraina) au fost depistați 3.278 de cetățeni ucraineni, în acest an numărul s-a triplat, vorbim de 10.700 de cetățeni care au fost depistați după ce au trecut ilegal frontiera din Ucraina în România.
Analizând situația, constatăm că cei mai mulți dintre cetățeni ucraineni au fost depistați după ce au trecut frontiera în județul Maramureș (pe raza celor 163 de km de graniță a județului nostru cu Ucraina), asta și datorită terenului accesibil pe de partea ucraineană care este prevăzut cu drumuri forestiere până în apropierea frontierei de stat, lucru ce le permite să se deplaseze mult mai ușor pe teritoriul ucrainean.
Astfel că, de la începutul conflictului în Ucraina, mai exact din data de 24 februarie 2022 și până în prezent, la frontiera de nord a României au fost depistați pe raza județelor Maramureș, Satu Mare și Suceava, 19.068 cetățeni ucraineni cu vârste între 18 și 60 de ani, care au declarat polițiștilor de frontieră că au fugit din Ucraina din cauza războiului.
Din păcate, mulți dintre ei își pun viața în pericol, încercând să traverseze frontiera înot prin apa rece și învolburată a râului Tisa sau prin Munții Maramureșului la altitudini de până la 1.900 de metri, nefiind echipați corespunzător pentru terenul greu accesibil, în condiții de iarnă cu temperaturi foarte scăzute. De când a început conflictul în Ucraina și până în prezent, am avut parte de mai multe situații tragice în care 25 cetățeni ucraineni au fost descoperiți decedați, 15 pe malul românesc al râului Tisa și 10 în Munții Maramureșului.
De când a început războiul în Ucraina și până în prezent, în raza de competență a Sectoarelor Poliției de Frontieră Vișeu de Sus, Valea Vișeului și Poienile de sub Munte am avut împreună cu Salvamontul Maramureș 150 de intervenții în Munții Maramureșului, în care au fost salvați peste 200 cetățeni ucraineni (doar anul acesta am avut 65 de astfel de misiuni cu 80 de cetățeni ucraineni salvați).

Stimați jurnaliști,
Închei această prezentare prin a vă adresa asigurările mele că în continuare ne vom face datoria și vom depune toate eforturile necesare pentru a ne îndeplini sarcinile la nivelul cel mai înalt, dar și prin a vă mulțumi pentru sprijinul acordat.
Declarația chestorului de poliție Florin Coman, inspector șef al Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației
 

* * *

Centrul Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil Maramureș este o structură specializată a Ministerului Afacerilor Interne, aflată în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări, destinatã sã asigure în zona de competență, aplicarea într-o concepție unitarã a legislației în vigoare pe linia procesării cererilor de azil și a integrării sociale a străinilor beneficiari ai unei forme de protecție.
În perioada ianuarie – octombrie 2024, sub aspectul gestionării afluxului de persoane strămutate din Ucraina, au fost înregistrate următoarele:

I. Pe linia protecției internaționale acordată cetățenilor ucraineni
În perioada de referintă, au fost înregistrați 9 cetățeni în procedură de azil, în conformitate cu prevederile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România. În conformitate cu prevederile Ordonanței de Guvern nr. 44/2004 în programul de integrare au fost înscriși 8 beneficiari. În perioada similară din anul 2023, au fost înregistrate 26 de cereri de azil și 14 beneficiari în programul de integrare.
În perioada desfășurării procedurii de azil, cât și în perioada programului de integrare, străinii au o serie de drepturi, respectiv:
– să beneficieze de asigurări sociale, de măsuri de asistență socialã și asigurări sociale de sănătate, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;
– să aibă acces la toate formele de învățământ, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;
– să beneficieze de un tratament egal cu cel acordat cetățenilor români în ceea ce privește libertatea de a practica propria religie și de instruire religioasã a copiilor săi;
– să beneficieze de dreptul la protecția datelor personale și a oricăror alte detalii în legătură cu cazul său;
– sã beneficieze de dreptul la asociere în ceea ce privește asociațiile cu scop apolitic și nelucrativ și sindicatele profesionale, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;
– să participe, la cerere, la programele de integrare și să fie cazat în centrele Oficiului Român pentru Imigräri, în condițiile stabilite de lege;
– sã își stabilească domiciliul legal în România, potrivit legislației privind regimul juridic al străinilor;
– sã poată beneficia, la cerere, de asistență în vederea repatrierii voluntare;
– să aibă acces la dobândirea unei locuințe, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;
– să beneficieze de tratament egal cu cetățenii români în ceea ce privește echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii, recunoașterea diplomelor, atestatelor și certificatelor de competență, precum și a calificărilor profesionale care dau acces la profesiile reglementate din România, în conformitate cu reglementările în vigoare.

II. Pe linia protecției temporare acordată cetățenilor ucraineni, acordată în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 367 din 18 martie 2022 privind stabilirea unor condiții de asigurare a protecției temporare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor (Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare, publicată in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, ur. 71 din data de 4 martie 2022)
În perioada de referință au fost eliberate 7.535 de permise de protecție temporară, din care 2.328 prin ghișeul de lucru aflat la sediul ITPF Sighetu Marmației. Această cifră de 2328 de permise de protecție temporară emise în perioada august – octombrie 2024, apreciem ca fiind un efort comun al celor două structuri implicate, sens în care mulțumim conducerii ITPF Sighetu Marmației și polițiștilor de frontieră maramureșeni pentru implicare și sprijinul acordat.
Față de aceeași perioadă a anului trecut, anul acesta s-a constatat o creștere a numărului de cetățeni care s-au adresat centrului în scopul reemiterii permiselor de protecție temporară. În această situație s-au aflat 367 de cetățeni, care au apelat la procedura de emitere din diverse motive: fie documente pierdute, fie deteriorate, fie nevoia înscrierii unei adrese de reședință în noul permis.
De asemenea, a fost observată o creștere a numărului de beneficiari ai protecției temporare care au renunțat la această formă de protecție în România. Avem în această situație 414 cetățeni, gestionați în perioada ianuarie – octombrie 2024.
Beneficiile protecției temporare în România sunt prevăzute în Ordonanța de urgență nr. 20 din 7 martie 2022 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri de sprijin și asistență umanitară.
Declarația doamnei Simona Chioran – director al Centrului Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil – IGI – Maramureș

* * *

Prevenirea şi combaterea infracţionalităţii şi a celei transfrontaliere reprezintă una dintre prioritățile polițiștilor maramureșeni. În acest sens, Inspectoratul de Poliţie Județean Maramureş își canalizează în continuare resursele pentru a acorda sprijin acțiunilor desfășurate în direcția prevenirii și combaterii infracționalității în zona punctului de trecere a frontierei din Sighetu Marmației și implicit pentru limitarea efectelor generate de trecerea ilegală a frontierei de stat.
Un număr mai mare de cetățeni ucraineni care au ajuns pe teritoriul județului nostru a presupus manifestarea unei atenții sporite pentru îndeplinirea obiectivelor cadru pe care le are IPJ Maramureș, respectiv supravegherea și controlul traficului rutier în vederea fluidizării circulației și prevenirii accidentelor rutiere și menținerea climatului de siguranță publică, astfel încât cetățenii să se simtă în siguranță.
Pentru prevenirea implicării în activități infracționale, în cadrul activităților desfășurate cetățenii ucraineni au fost informați cu privire la legislația aplicabilă pe teritoriul României.
Un alt obiectiv îl constituie prevenirea comiterii de acte antisociale pe teritoriul județului, context în care gestionarea numărului mare de cetățeni ucraineni care trec ilegal frontiera implică o cooperare eficientă, prin schimb de date și informații, cu instituțiile care au competență în acest domeniu. În acest sens, colegii mei au sprijinit desfășurarea acțiunilor organizate de Poliția de Frontieră în zona punctului de trecere a frontierei de stat, asigurându-se de păstrarea unui climat de ordine și siguranță publică și prevenirea oricăror evenimente antisociale în zona frontierei.
În vederea prevenirii victimizării, pe teritoriul județului, împreună cu participarea celorlalte structuri MAI, au fost desfășurate activități specifice ce au vizat potențiale rute de deplasare a cetățenilor ucraineni, zone de îmbarcare precum gări, autogări, spații de cazare, zone publice frecventate de cetățeni ucraineni, societăți comerciale care intermediază ocuparea forței de muncă străină.
Au fost planificate și executate acțiuni punctuale pe principalele artere de circulație și în locurile de interes operativ, în scopul identificării persoanelor care, indiferent de naționalitate, pun în pericol siguranța traficului. Aceste verificări de monitorizare și control, se efectuează zilnic în cadrul acțiunilor desfășurate pe drumurile publice.
Punctual, în cursul acestui an, sub coordonarea Serviciului de Ordine Publică, polițiștii au fost angrenați în trei acțiuni de amploare, pe teritoriul orașelor Borșa, Vișeu de Sus și pe zona de competență a Secției 4 Poliție Rurală Leordina, în cadrul cărora au fost legitimați aproximativ 100 cetățeni străini, iar în urma verificărilor prin intermediul aplicației E-DAC nu au fost constatate HIT-uri pozitive.
Obiectivul Poliției Române rămâne creșterea gradului de siguranță pentru cetățenii care se află pe raza județului, indiferent de naționalitate, context în care le reamintim ca de fiecare dată când devin victime ale comiterii vreunor infracțiuni, să sesizeze poliția în vederea luării măsurilor legale.
Declarația comisarului șef de poliție Cătană Daniel Ovidiu, inspector șef al Inspectoratului de Poliție Județean Maramureș

* * *

Serviciul Public Județean SALVAMONT Maramureș desfășoară activități de intervenție în situații de urgență în zonele montane și zonele greu accesibile, fiind membru în Comitetul Județean pentru Situații de Urgență și s-a înființat în baza HG 77/2003-privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane și organizarea activității de salvare în munți și a Hotărârii Consiliului Județean Maramureș cu numărul 234/25.10.2018,  fiind o instituție publică aflată în subordinea Consiliului Județean Maramureș, cu atribuții specifice de coordonare din punct de vedere administrativ și organizatoric a activității de salvare montană în județul Maramureș.
Instituția își desfășoară activitatea de prevenire a accidentelor montane și salvare prin cei 18 salvatori montani salariați, care împreună cu cei  26 de salvatori montani voluntari formează  echipele de salvare.
In ceea ce priveste actiunile de cautare -salvare a cetatenilor ucraineni, acestea s-au dublat față de anul trecut, fiind zile și cu două-trei acțiuni/zi (o acțiune durează în medie aproximativ 10-12 ore), iar de la începutul conflictului în Ucraina, mai exact din data de 24 februarie 2022 și până în prezent s-au desfășurat  150 de acțiuni de căutare și salvare a cetățenilor ucrainieni în Munții Maramureșului, acțiuni în care au fost salvați peste 200 cetățeni ucrainieni, fiind însă și situații tragice în care am găsit 10 cetățeni ucrainieni decedați (care au fost coborâți din munte sau zone fără acces tot de către salvatorii noștri, iar fiecare acțiune a durat peste 10 ore|), doar anul acesta am avut 65 de actiuni in care au fost salvati 80 de cetateni ucrainieni…
Pe lângă multitudinea de acțiuni deosebite de salvare pe care le realizează, unele la limita posibilităților fizice și psihice umane, salvamontiștii duc o muncă permanentă de prevenire a accidentelor montane realizând campanii de conștientizare și responsabilizare a celor care merg pe munte, deopotrivă turiști, practicanți ai sporturilor montane sau persoane care desfășoară activități profesionale sau locuiesc în zonele montane.
Declarația domnului Dan Benga, șeful Serviciului Public Județean Salvamont Maramureș

Comunicat de presă