Azi, ”Salut, Sighet!” împlinește doi ani!

La aniversarea celor doi ani de existență, doresc să felicit echipa Salut, Sighet!, să-mi exprim sentimentul de prețuire și respect pentru calitatea și plusvaloarea adusă în peisajul on line sighetean. Ați dovedit că sunteți conectați la realitățile comunității, ați căutat și publicat povești de viață din urbea noastră, ați dat șansa tinerilor, și nu numai, să-și exprime gândurile, ați fost mereu alături de oameni și evenimente. Pentru profesionalismul și seriozitatea de care ați dat dovadă, vă prevăd și vă doresc un sincer LA MULȚI ANI!

(Vasile Moldovan, prefectul județului Maramureș)

*

Salut, Sighet! este platforma de întâlnire a sighetenilor, a maramureșenilor, a românilor (și nu numai) de pretutindeni. Și unde altundeva ne-am putea întâlni cu toții, decât într-un loc în care ideile și speranțele noastre primesc voce, o voce care rezonează cu ecou, peste munți, mări și oceane, tot mai puternic în inimile noastre. La mulți ani, Salut, Sighet!, mă bucur că în fiecare zi mă readuci ACASĂ!

(Antonia Dubovici, corespondent, S.U.A.)

*

2 ani de Salut, Sighet! mă fac să fiu nostalgică. Am pus în paginile lui virtuale gânduri și personaje, m-am bucurat și m-am întristat, am regăsit prieteni sau i-am pierdut, de fapt, totul este despre cât de mult din ceea ce suntem noi vrem să dăm altora și cât de mult ne face plăcere ceea ce facem. Nu o imagine contrafăcută care dă bine, ci exact cum suntem și cum gândim în unele momente. Povestirile pe care le-am scris, articolele mai mult sau mai puțin subiective, totul a fost și este din plăcerea de a scrie și a împărtăși. Îi doresc spațiului cald care mi-a găzduit unele gânduri, Salut Sighet!, și oamenilor care au contribuit la formarea și succesul lui, oameni faini, multe pagini scrise cu drag plus un prietenos „La cât mai mulți ani!”

(Crina Voinaghi, redactor Salut, Sighet!)

*

Nu e nimic nou în a vă spune că timpul zboară. Depinde doar de noi cum trăim, cum vedem, cum simțim clipa. În cei doi ani de Salut, Sighet! am încercat să vă prezentăm crâmpeie de liniște, de lumină, de frumosul cotidian pe care îl lăsăm să treacă de multe ori pe lângă noi doar pentru că nu avem timp sau, poate că ne atrage atenția o știre, două, trei cu mult sânge, cu multă violență. Am încercat să fim acolo unde Sighetul se transformă din locul unde nu se întâmplă nimic în loc plin de culoare, de lumină, de oameni frumoși care iubesc acest capăt de lume. Am încercat să-i aducem ”acasă” pe tineri, și aici nu ne referim la vârsta din buletin, ci la cea a spiritului sighetenilor răspândiți în toate colțurile țării și ale lumii. Am încercat să fim aproape de dumneavoastră. Vă mulțumim că ne citiți, că ne urmăriți cu interes materialele și, să știți că Salut, Sighet!, va fi întotdeauna locul în care declarațiile de dragoste pentru aceste locuri și pentru oamenii minunați ce ne înconjoară vor fi bine primite. Critica e o dovadă de iubire.

(Roxana Pontoș, redactor Salut, Sighet!)

*

O e-revistă de promovare a valorilor Sighetului

Sunt un cititor conştiincios al e-publicaţiei Salut, Sighet!, datorită: editorialelor luminate privind actualitatea social-politică, atenţiei acordate evenimentelor culturale  locale şi istoriei locului (inclusiv prin emoţionante memorii), interviurilor vii, de substanţă, cu personalităţile locului,  oriunde s-ar afla…, poezioarelor  de factură epigramatică,  reportajelor de factură literară sau a unor texte literare propriu-zise, deschiderii spre promovarea încercărilor eseistice ale adolescenţilor…  Dintre acestea, decisive pentru conturarea profilului distinct al “site-ului nostrum” sunt materialele în care sunt prezentaţi sigheteni de excepţie, cu profesiunea lor de credinţă.  

M-am bucurat să-i citesc aici pe: Ion Mariş, Brînduşa Oanţă, pr. Marius Vişovan, Teofil Ivanciuc, Roxana Pontoș, Ileana Pisuc, Marius Leordeanu…, dar, mai ales, pe: Crina Voinaghi, Alina Marincean, Timea Müller – autoare cu o scriitură captivantă. Doar pe Crina Voinaghi o ştiam dinainte.  Dacă nu ar fi fost promovate de „Salut, Sighet!”,nu mă întâlneam cu talentul  scriitoricesc, o adevărată bucurie, al celorlalte două şi nici cu scriitura vie a d-nei Ileana Pisuc.

Nu în ultimul rând, am avut ocazia să public (sau re-public) în acestă e-revistă observaţii, notaţii sau consemnări de-ale mele privind fenomenul educaţional,  „fapte de limbaj” specifice  de pe sate sau din Sighet.

Pentru toate acestea datorez mulţumiri staff-ului (factotum-ului)  „Salut, Sighet!” – ION  şi BRÎNDUŞA – şi vă doresc succes în continuare! Vă preţuiesc,

Marin Slujeru, redactor Salut, Sighet!

*

Potențialul cultural și activitatea intelectuală a Sighetului aveau nevoie de un spațiu de exprimare, receptare și interconectare liber și adaptat tehnologiei actuale. Dacă e modest economic și uitat (de autorități) la margine de țară, Sighetul este, însă, bogat în valori și exportator de idei și personalități (dacă ar fi să ne uităm doar la câți sigheteni s-au afirmat în centre universitare sau pe alte meridiane ale lumii). Însă nici noi, cei care am rămas acasă, nu stăm degeaba. La Sighet se gândește, se scrie, se cultivă memoria identitară, se iau inițiative, se iubește frumosul, se privește spre lume și spre viitor…

Mulțumim, Salut, Sighet! și La Mulți Ani!

(Marius Vișovan, redactor Salut, Sighet!)

*

La început a fost cuvântul […] ”. Indiferent de formatul în care a fost, este și va fi scris, cuvântul reprezintă principalul element al evoluției umane. La mulți ani, Salut, Sighet!, element important în evoluția umană a orașului nostru.

(Zavalic Vasile, cititor Salut, Sighet!)




Unii sigheteni mă urmăresc și-n… Statele Unite ale Americii! (autor, Ileana Pisuc)

Stimați reprezentanți ai publicației “Salut Sighet”, apelez la dumneavoastră să-mi însăilați apelul meu în legătură cu mult mediatizata crimă de la Metroul din București și acum prin cazul multmediatizat al polițistului care a agresat sexual doi minori, să trag un semnal de alarmă în legătură cu promptitudinea celor de la 112. E adevărat  că și dacă ai vrea să preîntîmpini asemenea orori, apelînd la 112, nu ești luat în serios.

Dovada vie sunt chiar eu, care, în primăvara trecută am avut un incident cu numiții Bozai Nicoară și partenera acestuia Arba Lucica, care și-au cumpărat un teren pe care și-au construit o vilă în mai puțin de două luni și, dacă am avut curiozitatea să știu totuși cu cine mă învecinez, au devenit agresivi, și prin abuz de putere (amîndoi fiind agenți în Poliția Locală), mi-au devastat contorul de pe stîlpul de la stradă (instalat legal), întrerupîndu-mi curentul și provocîndu-mi un scurt circuit, lăsîndu-mă de sărbătorile Pascale de anul trecut, fără curent. La sesizarea mea imediată la 112, am fost pasată la Poliție, care mi-a răspuns: ,,Lăsați doamnă, nu țineți linia ocupată, că nu v-a pus viața în pericol! Sunați la Deranjamente să vă reconecteze la loc’’. De unde puteau să știe că persoanele reclamate erau de bună credință și eu sunt în siguranță?

M-am interest de la mai mulți colegi  de-ai acestora și e de notorietate că mai ales Arba Lucica ar fi o persoană… problemă. Am adus la cunoștință și d-lui primar Scubli Horia, în calitate de șef peste aceste „organe”, chiar a doua zi, care m-a pasat mai departe la directorul  Păcurariu de la ELECTRICA  Sighet, care a trimis un angajat să mă racordeze din nou. Dar, împotriva  FAPTEI ca atare de AGRESIUNE și de PRIVARE DE DREPTUL meu de a mă folosi de un bun legal cu plata la zi și de a-mi pune VIAȚA ÎN PERICOL, de ce nu s-au luat măsuri? Se putea foarte bine ca la adăpostul întunericului să fiu atacată și agresată, fiind o persoană singură și casa fiindu-mi mai izolată. Am apelat la Parchet, Poliție, D.N.A., fără a se lua nicio măsură. Se pot găsi toate plîngerile făcute la aceste instituții !

Ultima ispravă a acestor ,,agenți’’ puși pe fapte “bune” a fost să devasteze piatra de hotar dintre noi tăind cu drujba și tîrnăcopul tot ce a reprezentat mejdă și gard viu. M-am trezit cu bolovani aruncați peste gard, o minune a fost că m-am ferit la timp să nu-mi cadă în cap. Am apelat din nou la Poliție, nimeni nu s-a deplasat la fața locului! Am lăsat bolovanii care și acum se pot vedea (să nu distrug probele).
În ultimă înstanță am apelat la mass-media și prin intermediul publicației „Salut Sighet!”, am adus la cunoștința sighetenilor, unde ni se duc taxele și impozitele, ce fel de ,,slujbași’’ ținem în spinare!
Am părăsit țara, anume să-i las în plata DOMNULUI dar,  SURPRIZĂ !

Doamna se simte ofensată și mă dă în judecată pretinzînd suma de 50. 000 de lei, reprezentînd daune aduse onoarei acestei agente de la Poliția Locală, Arba Lucica, plata cheltuielilor procesuale, scuze publice prin intermediul publicației dvs., „Salut, Sighet!”.  Adică din victimă, mă transformă în inculpată. Oare ce-i mînă în luptă pe acești ,,polițiști”, pe ce se bazează, cine le ține spatele, cine încurajează aceste fapte împotriva unor cetățeni pașnici?

Eu, violul, îl consider cea mai odioasă faptă, indiferent de forma acestuia. În cazul meu, acești indivizi și-au permis să-mi violeze contorul electric lăsîndu-mă fără curent timp de o săptămînă (perioadă în care am făcut rost de bani ca să mă rebranșez pe un alt stîlp) cu toate că terenul pe care ei l-au cumpărat era un teren cu sarcini, adică stîlpul de curent era acolo legal!

Pentru mine, curentul a însemnat toate condițiile necesare de viață. Totul la mine e pe bază de curent: apă, mîncare, baie, etc. Am fost privată de cele mai elementare condiții de viață. De ce? Pentru că mi-am permis să fiu curioasă cu cine mă învecinez peste noapte?  Cu ce drept am fost umilită în propria mea gospodărie?

Aici, în America dacă vrei să cumperi o casă sau apartament se fac ședințe de asociații de proprietari pentru a afla ce hram poartă viitorul cumpărător, dacă nu-i violator, pedofil, drogat, criminal căutat, etc. Pe mine „curiozitatea” m-a costat  umblete, plîngeri penale, iar acum un proces în derulare declanșat, culmea, după ce am plecat din țară.

Rog frumos, reprezentanții publicației „Salut, Sighet!”, dacă se poate, să mai redați încă o dată articolul meu legat de acest caz, pentru ca opinia publică să judece cu ce am „ofensat-o”  pe această doamnă, Arba Lucica și pe partenerul acesteia, Bozai  Nicoară. Articolul în cauză se numește „Acești paznici pe cine, ce păzesc?”. Dacă am folosit cuvinte triviale sau i-am lezat demnitatea cu neadevăruri, sunt pregătită să mi le asum.

Cu mulțumiri,
Ileana Pisuc
8 Ian. 2018/ Dallas




Breaking news! Primăria Sighet are… Casă boierească!

Nu-i Sighetul nici lung, nici lat,
Dar are oameni cu idei
Ce le aplică, nu-i păcat?!
Că-i un oraș plin de… căței.

În Primărie-i sărbătoare,
Munca-ncepu să se urnească,
Și toți, cu drag, cu mic și mare,
Pot merge-n… Casa boierească.

Că e nevoie de-o gustare,
De-un mic dejun sau un meniu
Și mai ales de relaxare,
În Primărie toți o știu!

Prea bine-o știe Master – șeful
Că un proiect, să se pornească,
Și ca la cap să urce… cheful
E bun-o… Casă boierească,

Restaurant cu niște stele,
Un fel de clauster gastronomic,
Unde se vindecă sechele
Și se muncește ergonomic.

Să fie anul bun și darnic,
Și roadele să ne uimească,
Să ne dea Domn-un Șef paharnic
La Primăria… boierească!

Ras Publica




Sighet – Curs acreditat de inițiere în primul ajutor în caz de dezastre

Societatea Națională de Cruce Roșie din România – Filiala Maramureș, în parteneriat cu Asociația SZMISZ, în cadrul proiectului „EȘTI INFORMAT. EȘTI PROTEJAT” , desfășoară în data de 13.01.2018, la Sighet, un curs gratuit de inițiere în pregătire și prim ajutor în caz de dezastre.

Cursul este disponibil atât pentru persoanele fizice, instituții, societăți comerciale, cât și pentru ONG-urile sighetene, și este  GRATUIT.

Condiții de participare:

  • Vârsta minimă 15 ani
  • Completarea formularului de înscriere disponibil aici :

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLScM-sHMrX-oXVoaI5vSjqSgQYWGn1WLhQe4rUmAaKe8lHIBxw/viewform

  • Trimiterea formularului de înscriere până cel târziu în data de 09.01.2018.
  • Domiciliul în Sighetu-Marmației și împrejurimi.
  • Disponibilitatea de a participa la toate cele 6 ore de curs.

Cursul va avrea durata de 6 ore (cu pauză de masă). Locuri disponibile: 30. Cursul va avea atât părți formale cât și interactive și practice de învățare, iar la sfarșitul cursului toți cursanții vor beneficia de un certificat de absolvire.

Locația de desfășurare precum și lista participanților selectați la acest curs se vor publica în data de 11.01.2018, pe paginile de facebook și web ale asociației SZMISZ (www.szmisz.ro).

Mai multe informații despre acest curs, precum și despre alte activități ale asociației, puteți afla la adresa de e-mail: office@szmisz.ro sau la numărul de telefon 0764.900.800.

Comunicat de presă, SZMISZ




Aho, aho, copii și frați… LA MULȚI ANI să numărați!

Un mesaj universal din partea echipei „Salut, Sighet!”: La mulți ani! Boldog új évet! Felice Anno Nuovo! א גוט געבענטשט יאר! Happy New Year! Frohes Neues Jahr! Bonne Année! Щасливого Нового року! Feliz año nuevo! 新年快乐! Annum novum faustum felicem vobis!

 

Foto: Peter Lengyel




Senzațional! Bursa de la Londra se mută la Sighet!

Din surse guvernamentale
Dar și de prin alte surse
Am primit o veste mare:
La Sighet vom avea… burse!

De azi noi fi-vom primii-n top,
Și poate, cu multă răbdare,
Avea-vom o Londră non – stop
Și-un scaun solid fiecare.

C-așa speră prea – mândrul Ilan
Din Londra o bursă s-aducă,
Dar noi, pe tărâm moroșan
Vrem UE arginți să producă!

Să dea Domnul s-avem și noroc
Cu draga de LS Exchange,
Și toți să fim dintr-un foc,
Prințișori, mici moguli și chiar regi.

Ras Publica




Prima mea întâlnire cu Dumnezeu (autor, Dana Berciu)

Sub umbra necontenită a orizontului, oamenii se cutremură. S-a pus praful pe sufletele noastre. Ne simţim goi şi pustiiți de tot ceea ce ne făcea cândva fericiţi. Prea multe nopţi pline de lacrimi văzute doar de lună, prea multe zâmbete false, prea puţin din noi. În viaţa fiecăruia au existat momente în care am realizat că nu putem să controlăm apele tumultuoase ale râului din viaţa noastră, zbătându-ne pe uscat fără urmă de speranţă.

În liniştea cristalelor de gheaţă şi a fulgilor înfriguraţi, o fetiţă sfioasă îşi îndrepta privirea spre cortina cerului fără să ştie cum a ajuns în acel loc în care până şi stelele păreau pierdute. Luminile pâlpâitoare de-abia se zăreau prin ceaţa care alerga sălbatic, eliberându-se peste Creaţie din lanţurile iernii. Întreaga natură fusese înghiţită de gerul si de vânturile albastre ce îşi făceau auzite glasul în văzduh. Mâinile şi picioarele copilei erau îngheţate, iar energia ei părea a fi pe sfârşite. Ochii i s-au umplut de lacrimi. Totul în jurul ei părea atât de frumos şi totuşi atât de aspru!

A încercat să îşi vadă chipul în tumultul râului ce se aşternea la picioarele ei, însă tot ce a găsit a fost reflexia unui Bătrân ce, de îndată ce a zâmbit, a îndepărtat orice sentiment de frig din fiinţa ei.

– Am călătorit atât de mult în susul acestui râu! Am văzut câmpuri înflorite, ceruri scăldate de soare şi păduri ce îşi făceau covoare din frunzele lor aurii. Acum iată-mă, sunt răpusă de albul zăpezilor şi nu ştiu ce să fac!

– Copilul Meu, ai călătorit atât de mult împotriva râului atunci când trebuia să te laşi purtată de el! Viaţa îşi urmează întotdeauna propriul curs, şi atât timp cât te laşi purtată de el, te vei putea bucura mai uşor de ceea ce întâlneşti. Acum călătoreşte cu râul, lasă-ţi corabia vieţii purtată de el şi vei întâlni un nou an, o nouă primăvară, un nou început. Este cadoul meu pentru tine!

-Cine eşti, Bătrâne, şi cum de ştii toate aceste lucruri?

-Eu? Eu sunt doar cineva care vă iubeşte mai mult!

Acea fetiţă avea părul creţ şi ochii sclipitori. Era în căutarea sălbăticiei. Acea fetiţă sunt eu.

Autor, Dana Berciu




Poesis – Instantanee de iarnă

Duhul pământului și-a pregătit micul dejun în dimineața de Crăciun.
Aproape de vechile case din lemn.
Căpițele verii i-au folosit drept cuptor.
Fuioare subțiri se înalță din ele spre cerul albastru.
Zăpada atinsă de urma căprioarei
Scrâșnește sub pașii grăbiți spre visare.
O dâră din plapuma îngerilor plutește în vale.
Râul își sapă poteca agale.
Clopotele bisericilor dau clipei contur.
Imensitate străjuită de Creasta Cocoșului.
Decor de iarnă. În Rai.

Autor, Carp

sursă foto: Peter Lengyel




Sighet: Comandamentul Festivalului vă raportează!

Tot sigheteanul profită și-acum,
Cu festivalul primim multe-oferte,
Comandamentul reînviat postum,
Cu apă și vin vrea să vă-mbete.

Pe la tarabe se vând mândre kitschuri,
Prin galantare, din plin, mațe crețe,
E festivalul cu popcorn și sandviciuri,
Dar și cu mulți draci, vraci și alte… fețe!

Ras Publica




Primiți colindătorii?

Echipa „Salut, Sighet!” urează tuturor colaboratorilor, prietenilor, cititorilor, sighetenilor de-acasă și din lumea largă… CRĂCIUN FERICIT!

 

 

 

sursă foto: Peter Lengyel