TVR Cluj a prezentat zilele trecute un material despre desfiinţarea Şcolii de Muzică şi Arte Plastice din Sighetu-Marmaţiei (SMAP, unica şcoală de acest tip din Maramureş şi una din puţinele din România), post unde primarul Horia Scubli a declarat că Ministerul Educaţiei nu i-ar fi răspuns la scrisoarea prin care îi solicita ajutorul, lucru care nu este chiar adevărat!

Pentru cei care nu cunosc situaţia, iată, pe scurt, filmul evenimentelor:

-Pe 31 ianuarie 2017, Consiliul Local Sighet întrunit în şedinţă a votat în unanimitate, în urma propunerii Direcţiei Economice a Primăriei (care obţinuse în prealabil, pe 13 ianuarie, într-o discreţie totală, avizul Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş) pierderea personalităţii juridice a SMAP, care a fost comasată începând din anul şcolar 2017/2018 cu Şcoala Gimnazială „Ioan Mihalyi de Apşa”.

-Numai că, pe 30 ianuarie, Consiliul de Administraţie al Şcolii „Ioan Mihalyi de Apşa” a aprobat menţinerea în activitate a profesorului Nicolae Paraschiv de la „structura Şcoala de Muzică”… Cum ar veni, cei de la „Mihalyi” se ştiau deja stăpâni peste SMAP ori au simţit că, o zi mai târziu, Consiliul Local va vota comasarea SMAP cu „Mihalyi”!

-La 8 martie a fost lansată o petiţie online, „Nu desfiinţaţi Şcoala de Muzică şi Arte Plastice din Sighet”, care a fost semnată de peste 670 de persoane, inclusiv de mari personalităţi ale lumii muzicale româneşti, precum celebrul pianist Dan Grigore.

-Pe 19 martie a apărut un prim articol de presă dedicat subiectului (http://www.salutsighet.ro/nu-mai-avem-nevoie-de-scoala-de-muzica-si-arte-plastice) , articol cu mii de vizualizări, urmat, pe 21 martie, de un material filmat de televiziunea locală în care primarul şi-a expus punctul de vedere (https://youtu.be/6gpiRYIRyOk). De ce Şcoala „Mihalyi”? Primarul Horia Scubli: „Pentru că acolo sunt elevi de vârste apropiate cu cei de la Şcoala de Muzică şi vârstele fiind apropiate, desigur, şi nevoile sunt cam aceleaşi”!

-Pe 23 martie, Consiliul Local, la presiunea opiniei publice, şi-a modificat propria Hotărâre, decizând revenirea la forma iniţială, adică lăsând Şcoala de Muzică de sine-stătătoare. Numai că, până azi, nimeni nu a luat act de noua Hotărâre (HCL 34/2017).

-Pe 29 martie a fost organizat un marş şi protest public, la care au participat părinţi, elevi, profesori ai Şcolii, dar şi alţi cetăţeni; filmările şi imaginile fiind preluate de aproape toată mass-media maramureşeană.

-În data de 4 aprilie, primarul Horia Scubli a trimis o Scrisoare deschisă Ministrului Educaţiei, prin care solicita ajutor pentru păstrarea statutului independent al prestigioasei Şcoli.

-Pe 19 mai, Ministerul i-a răspuns primarului (vezi ataşamentul), demolându-i părerea eronată conform căreia Ministerul sau Inspectoratul Şcolar sunt autorităţile care decid soarta Şcolii de Muzică: „reţeaua şcolară este organizată de autorităţile locale pe baza avizului Inspectoratului Şcolar … Ministerul nu are atribuţii în emiterea de aviz”.

Cu alte cuvinte, primarul, în loc să depună documentaţia necesară la Inspectoratul Judeţean Şcolar, a preferat să ceară sprijinul unei autorităţi care nu are competenţe pe acest subiect…

-În fine, TVR Cluj a difuzat pe 19 iunie un material despre Şcoala de Muzică (https://www.facebook.com/tvrcluj/videos/1343770309009552/), unde primarul a declarat senin că nu a primit nici un răspuns de la Ministrul Educaţiei, dar că va reveni cu o scrisoare adresată noului Ministru, atunci când acesta va fi numit…

Da, avea dreptate în felul său, pentru că nu Ministrul însuşi i-a răspuns, ci Ministerul, prin Directorul General Corina Marin, din cadrul Direcţiei Generale Management Preuniversitar!

Concret, elevii, părinţii şi cadrele didactice doresc ca SMAP să funcţioneze ca instituţie independentă cu personalitate juridică. Doar în această formulă s-au obţinut cele mai bune rezultate din istoria instituţiei, ducându-se numele Sighetului peste hotare.

Pe de altă parte, primarul şi Consiliul Local vor să economisească banii Ministerului Educaţiei (fondurile necesare funcţionării nu provin din bugetul local!), urmărind reducerea cheltuielilor salariale prin desfiinţarea postului de director. Cel puţin, asta ne-a spus în mod repetat edilul.

Unde se află adevărul?
Cine are dreptate?
De ce nu se respectă munca şi talentul celor 215 copii (din toamnă ar fi fost 308 elevi, depăşindu-se şi această barieră legislativă!) şi a profesorilor acestora?
De ce Sighetul nu poate avea o Şcoală cu care să ne mândrim cu toţii?

Aşteptând un nou „adrisant” la Ministerul Educaţiei, toamna aduce un nou an şcolar în care Şcoala de Muzică va fi doar anexă la o şcoală generală „cu copii de vârste apropiate”.

Teofil Ivanciuc

De când a început mediatizarea subiectului în ceea ce privește destinul Școlii de Muzică urmărim cu mare atenție lucrurile, deoarece Școala de Muzică este mereu asociată cu Școala Mihalyi de Apșa. Atât timp cât lucrurile nu au degenerat și școala noastră nu a fost implicată, am stat de-o parte, dar consider că acum s-a exagerat. Pentru a informa corect publicul, aș dori să fac niște precizări (chiar dacă ele se repetă): Școala Mihalyi de Apșa nu a solicitat arondarea Școlii de Muzică, noi doar am luat act de hotărârile ISJMM și CL Sighet, punându-le doar în aplicare.

Referitor la anumite aspecte evidențiate de domnul Teofil Ivanciuc în câteva articole, pot să spun că sunt de fapt niște neadevăruri, el afirmând că: „încă în septembrie 2016 părinţilor copiilor de la Grădiniţa nr. 13 (comasată cu Şcoala „Mihalyi”) li s-a spus că vor avea Şcoala de Muzică, acolo unde 9 din 10 copii vor fi de la şcoala „Mihalyi”, ca o motivare suplimentară pentru părinţi să-şi înscrie copiii acolo!”. De fapt părinților li s-a prezentat posibilitatea ca Școala de Muzică să se comaseze cu Școala Mihalyi de Apșa de abia în ianuarie 2017,  dată la care ISJMM avea un proiect pentru planul de școlarizare care prezenta cele două școli comasate (conform procesului verbal de la ședința cu părinții, grupa mare, încheiat în 23.01.2017, orele 15).

De asemenea autorul articolului mai afirmă că: „Pe 30 ianuarie 2017, Consiliul de Administraţie al Şcolii „Mihalyi” a aprobat menţinerea în activitate a profesorului Nicolae Paraschiv de la „structura Şcoala de Muzică” (vezi foto)! Cum ar veni, cei de la „Mihalyi” se ştiau deja stăpâni peste SMAP ori au avut premoniţia că, o zi mai târziu, Consiliul Local va vota comasarea SMAP cu „Mihalyi”!”. În realitate, conform adresei ISJMM nr. 7070 / 22.12.2016 privind derularea etapelor de mobilitate pentru anul școlar 2017-2018, analiza de către consiliile de administrație ale unităților de învățământ a îndeplinirii condițiilor cumulative pentru menținerea în activitate ca titular a personalului didactic pensionabil la 1 septembrie 2017 trebuia făcută în perioada 30-31 ianuarie 2017. La acea dată exista un proiect al planului de școlarizare avizat de ISJMM cu cele două școli comasate (deci fără premoniții sau viziuni).

Pentru o informare completă și pentru promovarea imaginii reale a Şcolii Mihalyi de Apșa, doresc să profit de ocazie și să spun câte ceva:

• începând din acest an școlar toți elevii școlii sunt în program de dimineață, școala respectând principiile vitale ale unei instituții de învățământ incluzive, neexistând nici o formă de discriminare;
• an de an școala ocupă un loc fruntaș în ceea ce privește numărul de absolvenți de clasa a VIII-a care ajung la un liceu de referință pe plan județean (Colegiul Național „Dragoș Vodă”);
• în ceea ce privește participarea la concursuri și olimpiade școlare, sunt rezultate notabile, inclusiv participări la fazele naționale și internaționale;
• anul trecut școlar, școala noastră a participat la competiția națională „Olimpiadele Kaufland”, clasându-se pe primul loc în județ și pe locul 10 național din peste 1000 de unități de învățământ participante, fiind singura școală din Maramureș care a fost premiată în cadrului concursului cu suma de 22.000 de euro;
• pentru viitor, alături de Primăria și Consiliul Local Sighet, dorim construirea unei săli de sport pentru elevii școlii noastre și nu numai.

Chiar dacă aspectele amintite nu sunt atât de virale, conducerea Școlii Mihalyi de Apșa este deschisă la dialog pe diverse teme (problemele școlii, performanțele elevilor, proiectele școlii, etc.), iar presa, jurnaliștii sau cei interesați sunt bineveniți pentru informări și discuții.

prof. Simion Florin-Mihai
directorul Școlii Gimnaziale „Dr. Ioan Mihalyi de Apșa”
Sighetu-Marmației

Când, în urmă cu câteva zile, Consiliul Local (CL) Sighetu-Marmaţiei a revenit asupra Hotărârii prin care Şcoala de Muzică şi Arte Plastice (SMAP) era comasată cu Şcoala generală „Dr. Ioan Mihalyi de Apşa”, părinţii, profesorii şcolii şi opinia publică au crezut că CL şi-a îndreptat greşeala şi că lucrurile au revenit la normal.

Numai că, nu este aşa!

Toată povestea cu Şcoala de Muzică ascunde un lung şir de nereguli şi ilegalităţi.

Printre acestea, pare cel puţin suspect faptul că, încă în septembrie 2016 părinţilor copiilor de la Grădiniţa nr. 13 (comasată cu Şcoala „Mihalyi”) li s-a spus că vor avea Şcoala de Muzică, acolo unde 9 din 10 copii vor fi de la şcoala „Mihalyi”, ca o motivare suplimentară pentru părinţi să-şi înscrie copiii acolo!

Pe 30 ianuarie 2017, Consiliul de Administraţie al Şcolii „Mihalyi” a aprobat menţinerea în activitate a profesorului Nicolae Paraschiv de la „structura Şcoala de Muzică” (vezi foto)! Cum ar veni, cei de la „Mihalyi” se ştiau deja stăpâni peste SMAP ori au avut premoniţia că, o zi mai târziu, Consiliul Local va vota comasarea SMAP cu „Mihalyi”!

Într-adevăr, pe 31 ianuarie 2017, CL Sighet a emis cunoscuta Hotărâre (HCL) nr. 4 din care reiese clar că numărul redus de elevi NU a constituit deloc motivul comasării! Cum aşa?!

O dată, Ordinul 5777/22.11.2016 pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar, prevede la art. 34 că Inspectoratele Şcolare trebuie să transmită proiectul planului de şcolarizare 2017-2018 pentru întreaga reţea şcolară până la 23 ianuarie 2017.

Doar că, CL Sighet a emis Hotărârea privind reţeaua şcolară sigheteană pe 31 ianuarie!

În acest caz, art. 31. (7) spune că, în cazul în care CL-urile nu adoptă Hotărârile privind noua reţea şcolară conform calendarului, reţeaua va avea la bază prevederile ultimei Hotărâri de acest fel.

Concret, în cazul Sighetului, Hotărârea din 31 ianuarie a fost dată tardiv, astfel că reţeaua şcolară trebuia să rămână cea din anul anterior!

Apoi, Hotărârea respectivă nu a menţionat deloc art. 19 alin. (1) din Legea Educaţiei Naţionale, la care au făcut, în mod repetat şi insistent, referire primarul Horia Scubli şi viceprimarul Beres Ildiko, articol care spune că şcolile cu mai puţin de 300 elevi îşi pierd personalitatea juridică! Ce înseamnă acest lucru?

Că SMAP nu intra sub incidenţa acestui articol şi că putea funcţiona legal cu 215 elevi, dacă n-ar fi existat alte interese!

O ultimă remarcă, deocamdată, despre HCL nr. 4: aceasta nu a fost nici negociată în prealabil, transparent şi conform legii, cu Consiliul de Administraţie al SMAP şi cu părinţii elevilor şi nici nu a fost comunicată ulterior Şcolii, pentru eventualele contestaţii…

Acum, se pare că ISJ Maramureş nu susţine cauza SMAP, invocând, printre altele, o pretinsă dublă finanţare! Adică, elevii acesteia ar fi finanţaţi atât la şcolile unde urmează cursurile de cultură generală, cât şi la SMAP! Aberantă şi strigătoare la cer atitudine! Oare şcolile de muzică similare cu cea de la Sighet (din Cluj, Bucureşti, Giurgiu etc.) cum pot funcţiona fără a fi ameninţate cu comasarea, deşi au elevi puţini şi „dublă finanţare”?!

Toate faptele duc spre o singură concluzie: la mijloc sunt interese necurate. La presiunea opiniei publice (este excelent faptul că o parte din cetăţeni au înţeles că-şi pot spune doleanţele, pretinde şi obţine rezultate şi în afara alegerilor, nu numai o dată la patru ani), CL Sighet a votat, pe 23 martie, revenirea la situaţia anterioară şi atât!

Nici un demers ulterior datei de 23 martie nu a dovedit că lucrurile merg în direcţia bună, că CL Sighet şi restul autorităţilor locale şi judeţene doresc cu adevărat ca SMAP să rămână cu personalitate juridică, dimpotrivă! Se conturează din ce în ce mai clar umbra unui grup de interese care doresc să pună mâna pe Şcoala de Muzică cu orice preţ.

Numai că, părinţii şi opinia publică sunt determinaţi să apere Şcoala de Muzică împotriva oricui, chiar de vor trebui să apeleze la Justiţie. Şi nu numai.

Teofil Ivanciuc

Aurelia Vişovan este o tânără pianistă deosebit de talentată și valoroasă şi nu sunt cuvinte de complezenţă, au spus-o specialiştii! A fost prezentată pe site-ul nostru „Salut, Sighet!” zilele trecute, alături de partenerul de scenă, Can Çakmur. Ne mândrim că este sigheteancă şi nu facem economie la complimente, ne afişăm apartenenţa la aceeaşi comunitate şi ne bucurăm de succesele pe care le obţine pe toate marile scene ale Europei.

E de-a „noastră”! E sigheteancă! Aici s-a format!... spunem noi mândri şi nu uităm să ne afişăm respectul şi încântarea, când este vorba de… imagine.

Aurelia a făcut 6 ani de pian la Şcoala de Muzică din Sighet, cu un profesor remarcabil, Monica Chifor, şi-a ajuns cu studiile și la… Viena. Deşi plecată tocmai din nordul nostru „agăţat” în uitare, acolo, în capitala muzicii, a „vorbit” implicit şi despre Sighetul nostru şi despre frumoasa Școală de Muzică pe care a urmat-o pe plaiurile natale. Vineri, 24 martie 2017, domnişoara Aurelia Vişovan, alături de un alt tânăr, un apreciat şi talentat pianist turc, va susţine un recital. Ne vom bucura de muzică bună, cum nu de multe ori putem, din păcate, să beneficiem, la Sighet. Deşi are un program foarte încărcat, am reuşit să-i răpesc câteva minute şi să obţin nişte… răspunsuri.

Ion Mariş: Stimată domnişoară Aurelia Vişovan, ai „părăsit” timpuriu oraşul natal și ai urmat Liceul de Muzică la Cluj. Cât de „acasă” este Sighetul pentru tine?
Aurelia Vişovan: Ca muzician, arareori petrec mai mult de două săptămâni în același loc, astfel încât e greu să mă simt undeva cu adevărat acasă. Însă Sighetul fiind locul în care am crescut, va rămâne mereu pentru mine o sursă de inspirație și un loc unde pot să fiu cu adevărat eu însămi.

Ion Mariş: A avut un rol decisiv Şcoala de Muzică de la Sighet sau a contat doar talentul tău?
Aurelia Vişovan: Fără Școala de Muzică din Sighet și fără doamna profesoară Chifor Monica sunt sigură că nu aș fi ajuns niciodată muzician de profesie. Această școală a “produs” dintotdeauna un număr impresionant de instrumentiști de valoare care mai apoi au ajuns în orchestrele și pe scenele lumii.

Ion Mariş: Cred că ai fost informată în legătură cu măsura „transferului” Şcolii de Muzică în subordinea Şcolii Generale „Dr.Ioan Mihalyi de Apşa”. Ce crezi despre această măsură administrativă?
Aurelia Vişovan: Regret faptul că autoritățile nu iau la cunoștință adevărata valoare a acestei școli. La toate concursurile naționale la care, fiind copil, am participat, Școala din Sighet era singura instituție dintr-un oraș care nu este reședință de județ care pleca cu premii acasă. Ar fi o mare pierdere pentru viitorul cultural al acestei țări ca această școală să își piardă autonomia.

Ion Mariş: Muzicienii trăiesc doar în turnul de fildeş al artei sau mai dispun de timp şi pentru viaţa socială?
Aurelia Vişovan: Meseria noastră este ea însăși una socială: călătorim mult și cunoaștem mereu alți oameni. În plus, uneori ne strângem laolaltă pentru a face muzică împreună, așa cum veți vedea și în concertul care urmează. Aceasta este latura care îmi place cel mai mult în această ocupație: bucuria de a cânta și a împărtăși muzica cu alții.

Ion Mariş: Eşti foarte apreciată pe plan internațional, ai obţinut numeroase premii. La începutul acestui an ai finalizat şi studiile de la Academia de Muzică dinViena. Ce urmează din punct de vedere profesional, muzical?
Aurelia Vişovan: Tocmai am aflat că am primit un post de asistent universitar la Universitatea de Muzică din Viena, lucru care mă bucură nespus. În plus, îmi continui studiile de doctorat la Cluj și susțin concerte, particip la concursuri…

Ion Mariş: Cum ai ajuns să formezi “echipă” cu pianistul turc Can Çakmur? Cum v-aţi întâlnit?
Aurelia Vişovan: Ne-am întâlnit la un curs de vară acum câțiva ani, însă ideea de a cânta împreună ne-a venit când colegul meu a dorit să susțină un concert axat pe personalitatea scriitorului și compozitorului german E.T.A.Hoffmann. Pentru acest proiect a avut nevoie de un al doilea pianist și iată… echipa!… între timp am susținut concerte în mai multe orașe din Austria, Turcia și România, iar publicul a fost foarte încântat.

Ion Mariş: Vei rămâne în România sau te tentează… Vestul „sălbatic”?
Aurelia Vişovan: În ziua de astăzi e foarte ușor să călătorim, astfel încât cred că mă aflu în poziția privilegiată de a nu trebui să aleg. Momentan îmi împart timpul între Austria și România, și mă simt bine așa. Mi-ar părea rău să pierd oportunitățile oferite acolo, dar și să pierd legătura cu țara natală.

Ion Mariş: Domnişoară Aurelia Vişovan, felicitări pentru postul de asistent universitar pe care l-ai primit! Te aşteptăm cu drag, vineri, 24 martie 2017, la Sala „George Enescu” a Şcolii de Muzică Sighet pentru a ne bucura de/cu talentul tău excepţional. Îţi mulţumesc în numele sighetenilor că nu ne… uiţi!
Aurelia Vişovan: Eu vă mulțumesc că mă primiți cu o asemenea căldură și voi încerca să revin cât mai des pe scena Sălii „George Enescu”!

Ion Mariş

sursă foto: www.aureliavisovan.com

La auzul veştii despre comasarea Şcolii de Muzică şi Arte Plastice (SMAP) din Sighet cu Şcoala generală „Dr. Ioan Mihalyi de Apşa”, reacţiile au fost, de ambele părţi, neaşteptat de viguroase.

De partea şcolii s-a aflat, practic, ORAŞUL.  S-a simţit forţa societăţii, a cetăţenilor, care, dacă sunt hotărâţi, pot muta munţii din loc! Printre alţii, peste 600 de semnatari ai Petiţiei lansată pe internet, muzicieni profesionişti, oameni de cultură, dascăli, părinţi, cetăţeni cu bun simţ din Sighet, Maramureş, din ţară, din Europa, din SUA, Canada etc., cum ar fi Dan Grigore, Yolanda Covacinschi, Aurelia Vişovan, Istvan Loga, Gabriel Blotor, Ioana Benţoiu, Crina Varga, Tatiana Oltean, Mirela Capătă, Tiberiu Alexa şi mulţi alţii.

De partea cealaltă, s-au poziţionat primarul Horia Scubli şi viceprimarul Beres Ildiko, care au susţinut că SMAP nu poate rămâne cu personalitate juridică pentru că are doar 220 elevi şi nu 300, precum şi faptul că oraşul are deja o şcoală asemănătoare, adică Şcoala de Artă „Gheorghe Chivu”.

În realitate, Şcoala „Chivu” este atât pentru elevi cât şi pentru adulţi, funcţionând sub legislaţia Ministerului Culturii, în timp ce SMAP aparţine Ministerului Educaţiei, fiind o şcoală gimnazială de arte, având aceeaşi structură a anului şcolar, formaţiuni de studiu şi standarde curriculare precum celelalte categorii de şcoli gimnaziale.

Dacă există bunăvoinţă, Legea Educaţiei Naţionale are articole care permit în mod legal funcţionarea SMAP ca unitate independentă. De exemplu, art. 19, aliniat (3): „Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în funcţie de necesităţile locale, se organizează, la cererea părinţilor sau tutorilor legali şi în condiţiile legii, grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, cu predare în limba română”. SMAP este singura şcoală de acest fel, nu numai din Sighet, ci din întreg Maramureşul istoric.

Nici nu mai pomenim situaţia şcolilor identice din Giurgiu sau Lugoj, care funcţionează bine-mersi tot cu un număr mai mic de 300 elevi.

Oare se urmăreşte ajungerea la o singură şcoală în Sighet, un soi de CAP, cu un director unic, 7000 elevi şi vreo 20 de structuri, pentru realizarea de economii? Şi aşa, România are cea mai slab finanţată educaţie şi cele mai multe şcoli închise din UE!

Astăzi (22.03.2017), la Primărie, a avut loc o întâlnire între directorul SMAP, prof. Nicolae Paraschiv, prof. Ileana Pipaş, lider de sindicat, câteva zeci de părinţi ai elevilor şcolii şi consilierii locali Eugenia Godja, Liliana Vârsta, Daniela Oniţa-Ivaşcu, Alexandru George Oros, viceprimarul Beres Ildiko şi secretarul municipiului, Sorin Rednic. În urma discuţiilor, s-a propus anularea Hotărârii de Consiliu prin care SMAP îşi pierdea personalitatea juridică şi revenirea, printr-o altă Hotărâre, la situaţia anterioară.

Mâine (23.03.2017), de la orele 14 va avea loc o nouă întâlnire profesori, părinţi, consilieri, sindicat şi reprezentanţi ai I.S.J. Maramureş. De la orele 15 este prevăzută o Şedinţă de Consiliu de îndată, unde ar urma să fie rezolvată situaţia Şcolii de Muzică.

Vom fi acolo şi vă vom spune cum a votat fiecare dintre cei aleşi să reprezinte interesele comunităţii (care au jurat să „respecte Constituţia şi legile ţării şi să facă, cu bună-credinţă, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea lor pentru binele locuitorilor municipiului”).

Dacă Hotărârea va trece (este nevoie de minim 9 voturi, doi consilieri din 19 sunt plecaţi), decizia va ajunge la I.S.J. Maramureş, care a promis tot sprijinul. Apoi, urmează ca situaţia să fie rezolvată definitiv la Ministerul Educaţiei.

Dacă cunoaşteţi vreun consilier municipal, contactaţi-l urgent şi rugaţi-l să voteze pentru Şcoala de Muzică ca instituţie de sine stătătoare. Viitorul acestei şcoli, emblemă pentru Ţara Maramureşului, se află în mâinile lor. Să sperăm că, în al 12-lea ceas, aleşii locali vor vota responsabil.

Din RESPECT pentru sigheteni.

Teofil Ivanciuc