De Ziua Mondială a Teatrului (27 martie), scena Centrului Cultural Sighetu Marmației s-a transformat într-un veritabil salon de epocă, unde eleganța, rafinamentul și farmecul teatrului au prins din nou viață.Într-un decor atent construit, cu obiecte și detalii care evocă o lume de altădată, publicul a fost invitat într-o incursiune artistică ce a îmbinat muzica, teatrul și emoția autentică. Un bilețel, un evantai, o ceașcă de ceai, o umbrelă, o pălărie, o dantelă — toate păstrează aerul rafinat al unei lumi de altădată. Momentul muzical „Până când nu te iubeam, dorule” a fost interpretat de Crina-Delia Șerba, bibliotecar la Biblioteca Municipală „Laurențiu Ulici”, care a deschis o atmosferă sensibilă și caldă. Aceasta a adus în scenă și farmecul personajului Chirița, din opera lui Vasile Alecsandri, într-o interpretare plină de expresivitate. Corina Paul a interpretat rolul Doamnei Henriette Damian din „Criză” de Tudor Mușatescu, surprinzând cu naturalețe și finețe situațiile comice ale personajului.

Un moment aparte l-a constituit monologul lui Spiridon, interpretat de elevul Raul Goteciuc, clasa a VIII-a A, de la Școala Gimnazială Rona de Sus, alături de Zița, interpretată de Darvai Rita-Monica, gestionar la Aviva Sighetu Marmației, care a adus în scenă energia, sensibilitatea și umorul specific personajului caragialian. Personajul Veta, din „O noapte furtunoasă” de Ion Luca Caragiale, a fost prezentat printr-un monolog care a păstrat autenticitatea și farmecul textului original, în timp ce Zoe a prins viață într-un dialog adaptat despre oameni, oraș și micile bârfe între prietene, cu un schimb de replici care s-a potrivit la fel de bine ieri, ca și astăzi. Aceste momente au fost interpretate de Ileana Nemeș-Pop, referent cultural, care a semnat și regia întregului proiect.

 Narcisa-Ionica Vaida, referent cultural, a propus o adaptare liberă inspirată din universul lui Ferenc Molnár, construind un monolog de caracter susținut cu finețe și control scenic, în care jocurile de putere, seducția și ironia sunt transformate, într-o notă absurd-comică, într-o reflecție subtilă asupra relațiilor umane. Un moment sensibil a fost reprezentat de textul „Preaiubită prietenă”, interpretat de Ștefania-Adela Pop, dar și de lectura unei scrisori adresate simbolic unui ministru, în sprijinul unui elev.

În registru contemporan, sceneta „Proba de dactilografie”, interpretată de Crina-Delia Șerba și Narcisa-Ionica Vaida, a adus un contrast dinamic și actual întregului spectacol.

Toate actrițele implicate sunt voluntare, fiecare contribuind nu doar artistic, ci și logistic și financiar la realizarea proiectului. Decorul a fost realizat cu implicarea echipei, sub coordonarea Ileanei Nemeș-Pop, cu sprijin în scenografie din partea Narcisei-Ionica Vaida. Costumele de epocă au avut un rol esențial în construirea atmosferei scenice, contribuind la conturarea unei lumi coerente și credibile. Eleganța, detaliile fine și unitatea stilistică au susținut fiecare personaj, completând expresivitatea interpretării actoricești. Acestea au fost asigurate și puse la dispoziția actrițelor, în mod gratuit, de artistul vizual Ștefania-Adela Pop, a cărei contribuție a fost decisivă în definirea identității vizuale a spectacolului și în recrearea autenticului salon de altădată.

Filmările au avut loc pe scena Centrului Cultural, într-un decor care a redat atmosfera unui salon de altădată, materialele fiind realizate de cameramanul și fotograful Florian Szabo. Evenimentul s-a desfășurat fără public, fiind conceput special pentru înregistrare, urmând ca materialele video să fie difuzate în mediul online. Totodată, pentru Radio Sighet au fost realizate înregistrări separate, dedicate difuzării, astfel încât momentele artistice să ajungă la public și prin intermediul acestui post local.

Acest proiect, realizat din pasiune, implicare și dăruire, demonstrează că teatrul trăiește prin oameni și prin emoție.

La mulți ani teatrului și tuturor celor care îl iubesc!

Ileana Pop-Nemeș

Foto: Florian Szabo

Asociația „Gadienii Nordului” a fost înființată în anul 2019 de către câțiva tineri sigheteni pasionați de istorie și legați de o prietenie care, cu timpul, a contribuit la formarea unei… mici familii. Această familie a crescut și au urmat… faptele!

Anul acesta, în cadrul celei de-a X-a ediții a Festivalului Eternul Maramureș, gardienii au animat intrarea pe scena festivalului a actorilor prezenți la Sighet, care au făcut parte din distribuția filmului artistic „The Silversmith” – Argintarul. Producția, nominalizată inclusiv la un festival de la Hollywood, cuprinde scene filmate în mai multe locații din țară – printre care și Sighetul Marmației – și a fost oferită publicului sighetean în cadrul festivalului!

Vestimentația/ „imaginea” gardienilor a fost realizată de către Ștefania Adela Pop, recuzita istorică și „armamentul” au fost pregătite de către Alexandru Trifoi, Vida Radu-Ionuț, Kolcsei Alexandru-Ștefan, Cristina Ionela Gaga și alți voluntari din cadrul asociației, iar coordonarea voluntarilor și-au asumat-o Erika Geiszt si Codrea Bogdan.

Membrii asociației ne-au informat că „venim în fața domniilor voastre în calitate de Gardieni ai coloniștilor saxoni așezați de Regele Andrei al III-lea pe insula de la vărsarea Izei în Tisa, pentru a apăra un oraș imperial întemeiat aici, în Maramureș, la începutul secolului al XIV-lea.”

Dintre activitățile principale ale Asociației Gardienii Nordului reținem: organizarea de evenimente ce cuprind reconstituiri ale unor file de istorie, implicarea în „redarea” unor lecții de istorie în parteneriat cu instituțiile de învățământ, organizarea de manifestări publice, spectacole și alte activități de sensibilizare a comunității pentru cunoașterea istoriei, organizarea de cursuri, seminarii, conferințe, dezbateri, tabere și școli de vara, pe teme istorice, organizare, promovarea, coordonarea și sprijinirea unor activitați ștințifice, artistice, culturale și educaționale din diferite domenii.
Pentru susținerea activităților asociației, „gardienii” vor încerca să dezvolte și unele activități economice în vederea autofinanțării, în concordanță cu scopul și obiectivele asociației.

Succes Gardienilor pentru a reuși să reziste în lumea fascinantă a… reenactorilor!

Salut, Sighet!

Peste Maramureș s-a așternut – la acest început de septembrie – o toamnă “clasică”, încărcată de culori roditoare. Oamenii s-au grăbit să se bucure de natură iar punctele de atracție ale Depresiunii Maramureșului au fost împânzite de turiști dornici să se “sustragă” pandemiei. Deși statisticile nu sunt liniștitoare viața și-a reluat cursul firesc în contextul rezonabil al unor restricții suportabile.

Probabil și artiștii și-au epuizat sursele de inspirație „indoor” și au ieșit la… lumină.
La inițiativa și mobilizarea Gabrielei Rosuș – ea însăși cu pasiuni artistice – și cu sprijinul generos al familiei preotului Ioan Ardelean (Parohia Ortodoxă Română Desești), un grup sighetean de artiști plus câțiva invitați, au reluat tradiția întâlnirilor la deja consacrata tabără de pictură cu reverberații filantropice. Taberele de vară, de pictură, din Deseștiul iubitor și de poezie s-au reluat în urmă cu două săptămâni cu un prim grup de artiști din Baia Mare. Din 31 august până în 06 septembrie a urmat grupul “depresionar” (nu vă speriați, e vorba de grupul din Depresiunea Maramureșului!), preponderent sighetean, ce și-a găsit inspirația la poalele Gutâiului și-a Bisericii monument Unesco din atât de cunoscutul sat de pe Valea Marei. Șapte zile au muncit artiștii noștri pentru a crea lucrări ce vor rămâne (o parte) în patrimoniul Parohiei Ortodoxe Române Desești. Pe lângă artiștii sigheteni, participanți majoritari la tabăra din prima parte a lunii septembrie, Ștefania Adela Pop, Ana Ulici, Lia Stan, Gabi Rosuș, Ștefan Hegedus, Valentin Petreuș, Alex Cosovan, am întâlnit prin grădina Deseștiului și pe artista plastică Eva Dolha (Cluj Napoca) dar și pe băimărencele Mia Gatan Rettegi și Ildiko Hetvary.

Culorile toamnei și culorile de pe pânzele artiștilor au generat o atmosferă caldă (propriu + figurat!), optimistă, aducătoare de speranță și de bucurii.

Artiștii plastici au străbătut ulițele Deseștiului – transferând în culori poezia locurilor – pe urmele pașilor lui Nichita, conturând parametrii unei comune din ce în ce mai cunoscute pe tărâm cultural.

Ion Mariș

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, Primăria municipiului Carei și Direcția de Cultură Carei au format un parteneriat cultural și s-au oferit să găzduiască o expoziție interesantă “Căutând printre chipuri”. Este, de fapt, o expoziție itinerantă care a fost admirată – nu cu mult timp în urmă – și la Sighet și care face un mic salt spre… Vest! Expoziția de pictură și artă decorativă, este semnată – asumată de artistele Eva Dolha (Cluj) și Ștefania Adela Pop (Sighet).

“O altă poveste în Castelul Karolyi” va avea vernisajul luni, 10 iunie 2019, ora 17:00, tocmai în atractivul Castel Karolyi din Carei (Piața 25 octombrie, nr. 1).

Invitați speciali din județul Satu Mare se vor strădui să completeze și să amplifice bucuria publicului prezent.

Și sighetenii sunt așteptați (cu mult drag!) la povestea imaginată și propusă de cele două artiste!

Salut, Sighet!

Duminică a fost vernisată la Sala Radio expoziţia “Căutând printre chipuri” (pretext Carnavalul veneţian). Lume multă, bună, frumoasă, arlechini slujind până la trudă şi sacrificiu Bucuria (EVA DOLHA), măşti de acces într-o lume princiară incoruptibilă (ŞTEFANIA ADELA POP). Au onorat evenimentul primarul nostru, ing. Horia Scubli, omul de cultură sătmărean Felician Pop.

Le-am întrebat pe cele două artiste care a fost intenţia de la care a pornit înfăptuirea acestei expoziţii. “De la a căuta chipuri, feţele noastre de zi cu zi devenind altceva… Chipuri care să mai păstreze demnitate, nobilitate… Nu ştiu dacă atât fast, frumuseţe, cât o eleganţă a (prezenţei) principiilor umane. De cum am văzut arlechinii doamnei Dolha, m-am gândit la o legătură cu tema măştii. Arlechinul sau bufonul erau confidenţii celor putenici, tristeţea lor interioară se datorează faptului că păstrau mari secrete. Eva Dolha cunoaşte foarte bine această lume. Măştile şoptesc şi arlechinii ascultă… Căutăm mai departe chipuri adevărate…” – se destăinuie Adela Ştefania Pop.

Remarcabilă redarea istoricităţii prin crearea de măşti ipostaziind mari personalităţi istorice, mari civilizaţii (eternul valorilor umane întrupat), o ingeniozitate excepţională în alegerea unor tehnici şi materiale extreme de diverse, (de la sfoară, carton, etamină, catifea, plastic, dantelă…, până la cristale).

“O, eu sunt mult mai prozaică…” – începe povestea acestor tablouri clujeanca Eva Dolha. “Totul a pornit de la o expoziţie de grup pe tema Arlechinul. Apoi, am exploatat tema, am redat arlechinii în ipostaze multiple. Lucrările s-au născut una din alta… De ce? Curiozitatea, poate. Cuvintele le-am uitat la Cluj… Oricum, lucrarea ”Arlechinul din turn” a pornit de la turnul bisericii Sf. Mihail din Cluj: “Aveţi grijă, că vă văd!… – spune el.”

Pe lângă realizarea estetică a exponatelor, admir pledoaria artistelor pentru adevărul uman. Mergeţi degrabă şi vizitaţi minunata expoziţie!

Marin SLUJERU

Duminică, 31 martie 2019, Sala Radio Sighet găzduiește, de la orele 16.00, vernisajul expoziției de artă decorativă și pictură, Căutând printre chipuri. Expun artistele plastice Eva Dolha și Ștefania Adela Pop.

„În expoziția Adelei Ștefania Pop și a Evei Dolha ele sunt artiste și nu trebuie să aibă acea rigoare documentată a teoreticianului, astfel că este o stare de serbare a aflării în lume, în celebrarea ecuației de dualitate care există peste tot. O tensionată stare de dans, de tango, dacă mi se permite să spun așa între dramatic și beatitudine, între frumusețe și urâțenie, între tristețe și bucurie, între melancolie și nostalgie. Măștile Adelei Ștefania Pop, care de data aceasta își revendică o stare de reverență față de Veneția, față de măștile venețiene, față de carnavalul venețian, a unei Veneții care își permite serbarea cu bucurie dramatismul aflării la un capăt de lume, căci dincolo de Veneția este laguna, este întinderea. Își au o replică în starea de măști ale Sighetului maramureșean, în starea de Sighet în care hălăduiește Adela Ștefania Pop. Aceste măști venețiene, chiar dacă respectă canoanele impuse de sărbătoarea venețiană, au ceva din sălbăticia frustră și genuină a măștilor de la țară. În partea cealaltă a dualității, Eva Dolha își coboară saltimbahul, cu sau fără mască de pe scenă sau din incinta circului sau din tarabele târgurilor medievale, într-o lume în care demonii sunt alungați, în care duhurile sunt blânde și îngerești, un saltimbac care este fiecare dintre noi în momentul în care se privește în oglinda lumii”.(prof. univ. Dorel Găină)

”Adela Pop este deja un nume cunoscut în arta plastică, iar orginalitatea lucrărilor sale este dată  – de de multe ori – de o înviorătoare iconoclastie. Anii de școală superioară au deprins-o cu o anume rigoare academică a formelor de expresie. Desigur, anii de ”ucenicie” au avut darul să rafineze un talent genuin, mereu în căutare de soluții estetice novatoare. Tablourile ei sunt pictate ”dinlăuntru”, culorile nu acoperă forma lucrurilor, ci sunt ele însele o ipostază a materiei, mereu statornică și totuși, mereu proteică. Există un echilibru interior grav, un amestec de rigoare și pietate iar dacă ne-am lăsa seduși de simplu un exercițiu sinestezic, am putea simți, venind dinpre peisaje,  un maiestuos concert branderburgic. Adela nu este doar un artist și atât. Prin ceea ce crează, și mai cu seamă prin ceea ce este, ea ilustrează cu superbie condiția artistului care își sublimează emoțiile și sentimentele într-o rațiune superioară a unei trări extatice, acolo unde revelația pare a fi atât de la îndemâna oricui… Ai uneori impresia că toate lucrările ei sunt pur și simplu o extensie a ființei, tot ceea ce nu mai încape în trup este mutat pe pânze. De multe ori, întrezărim ceva din zbuciumul creator dar poate că doar o iluzie. Și această iluzie este temelia adevărată a privirii care se întâlnește spectral, cu o lume care prevestește ultimul triumf al celor care se credeau învinși…” (Felician Pop, publicist)

”O expoziție și un vernisaj extraordinar. Te lovește ca un harapnic, atenționându-te, să nu-ți uiți masca acasă niciodată – să nu riști ca lumea să-și dea seama de singurătatea ta ancestrală. Masca: o punte între subconștientul vesel și anxietatea ereditară, înrădăcinată undeva în negurile istoriei, coborând molcom de pe pereții peșterilor luminate cândva de firavele făclii ale timpului – înecându-și propria lumină în uleiul străvechi.” (Csaba Szabó, Corbii Albi)

Comunicat de presă

Destinația: Cracovia. De ce? Cracovia este o bijuterie arhitecturală, culturală, istorică şi artistică. Obiectivele turistice sunt vizitate de milioane de oameni anual. După deportările evreilor din Cracovia, polonezii au păstrat toate activităţile pe care evreii le conduceau înainte de a fi deportaţi, ca simbol al memoriei lor.

Primul obiectiv: „Fabrica lui Schindler” devenită muzeu în anul 2010. Muzeul este situat pe strada Lipova nr.4. Fabrica unde s-a alcătuit cea mai cunoscută listă din lume, „Lista lui Schindler”, listă ce cuprinde numele a peste 1000 de evrei ce au scăpat de „soluţia finală”.

La începutul turului, într-o sala de cinema este prezentat un filmuleţ cu mărturii ale evreilor care au supravieţuit şi alte câteva informaţii interesante cu privire la funcţionarea uzinei şi a vieţii de atunci. Partea administrativă a clădirii a rămas intactă – aici este amplasată Arca Supravieţuitorilor executată din mii de vase metalice emailate, în interior fiind scrise numele celor peste 1000 de evrei pe care Schindler i-a salvat. Este necesar un tur de cel puţin 3 ore ca să poţi trece prin toate cele 45 de încăperi pentru a urmări cu atenţie oferta muzeului ce constă în prezentări multimedia, ziare, obiecte personale ale localnicilor şi naziştilor, documente personale şi oficiale care au portretizat perioada tragică din perioada războiului. Fiecare camera are o tematică. Poţi umbla pe „străzile pietruite din Cracovia”, poţi intra într-un „apartament evreiesc” şi vizita o parte a ghetoului reconstituit în muzeu.

Trecerea dintr-o încăpere în altă îţi dă anumite stări ce greu le poţi rosti, aerul parcă este şi el aparte. Încărcătura istorică, dovezile păstrate, obiectele ce pot nu doar să fie privite ci şi atinse… o haină aruncată peste o bancă, o pălărie prin care poţi să vezi gaura glonţului ce a curmat viaţa celui ce a purtat-o, jucăriile pe care le aveau copiii în ghetou, frizeria, farmacia… toate au avut rostul lor… temporar pentru unii, salvator pentru alţii.

De asemenea, este prezentată viaţa polonezilor în timpul ocupaţiei naziste din perioada 1939-1945, viaţa oraşului şi soarta evreilor din Cracovia în timpul celui de al doilea război mondial, mărturiile supravieţuitorilor, ilustrarea prin obiecte, înregistrări audio şi video ale perioadei de la începutul războiului până la eliberarea Poloniei în 1945.

Dacă am rămas impresionată? Unii dintre noi asta văd în vizita unui muzeu… nu, nu am fost impresionată, m-am simţit vinovată, vinovată pentru noi, specia umană şi ceea ce suntem capabili să facem, să gândim. Ai impresia că toate traumele omenirii nu ne-au învăţat destul, am simţit ruşine, ruşine faţă de modul nostru de a percepe şi expune anumite lucruri. Indiferenţa şi superficialitatea fac rău oamenilor, acţiunile nostre în scopul unei ideologii ne determină la fapte pe care cu greu le poţi digera în conştiinţă, pentru cei ce avem.

Mă întreb care a fost factorul declanşator al conştiinţei lui Oskar Schindler. Mirosul morţii? Sau există şi alte lucruri ce determină trezirea?

Nu ştiu de ce şi în zilele de azi se întâmplă fapte împotriva omului… Acţionăm tot conştient? Ce este conştiinţa?! Rămân la această întrebare.

Autor, Ştefania Adela POP, artist plastic

Vineri, 31 Martie 2017, Muzeul Maramureşean în colaborare cu Primăria Sighetu Marmaţiei organizează evenimentul ”Nichita, culoare şi iubire ”, în cadrul căruia vor expune artişti plastici din Sighetu Marmaţiei.

De asemenea va avea loc un recital de poezie oferit de elevii Colegiului Naţional „Dragoş Vodă” îndrumaţi de doamna profesor Raluca Lozbă, precum şi un recital de chitară susţinut de Alexandru Buftea, elev la același liceu.

Acțiunea va avea loc la Secţia de Etnografie, str. Bogdan Vodă, nr.1, de la ora 16.00.

Sursa: Ștefania Adela Pop

Miercuri, 8 Martie 2017, Muzeul Maramureşean, Secţia de Etnografie (strada Bogdan Vodă nr.1), găzduieşte, de la ora 14.00, vernisajul expoziţiei de artă plastică dedicată femeilor – artist, expoziție intitulată sugestiv: „Femeia, al cincilea anotimp”.

Vor fi prezente pe simeze artiste plastice atât din Sighet: Ileana Pipaş; Ioana Ileana Vraja; Silvia Boar; Ana Ulici; Bacs Balea Dana Izabela; Rebeca Dan; Dradici Renata; Katinca Dan; Pasenciuc Liliana; Ştefania Adela Pop; Szabo Dănuţa; Ierima Laura; Gabriela Rosuş; Lia Stan, cât și din Baia Mare: Mihaela Ganţa; Alina Modârcă; Eleonora Florian; Mirona Pintean; Camelia Mosima; Balazsi Lavinia cu lucrări de pictură, grafică, pictură pe sticlă, pastel, tehnici mixte.

Ștefania Adela Pop