Duminică, 18 octombrie, la Poienile de sub Munte, a avut loc deschiderea oficială a Muzeului Patrimoniului Ucrainean din Maramureş, un moment de referinţă pentru comunitatea ucraineană din judeţ şi o iniţiativă importantă a Uniunii Ucrainenilor din România pentru conservarea şi promovarea patrimoniului cultural ucrainean autohton.

Evenimentul a reunit reprezentanţi ai autorităţilor publice judeţene, regionale şi locale din România şi Ucraina, ai instituţiilor culturale şi de învăţământ, precum şi numeroşi membri ai comunităţii locale. La ceremonie a fost prezent şi consulul desemnat al Ucrainei la Sighetu Marmaţiei, Serhii Orlov.
Cu acest prilej, preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România, deputatul Nicolae-Miroslav Petreţchi, a transmis un mesaj de unitate, recunoştinţă şi responsabilitate faţă de valorile care definesc comunitatea ucraineană, subliniind rolul esenţial al limbii, culturii şi tradiţiilor pentru păstrarea identităţii naţionale. Acesta a evidenţiat importanţa Maramureşului şi, în special, a Văii Ruscovei, ca zonă de referinţă pentru comunitatea ucraineană din România, precum şi rolul deosebit al localităţii Poienile de sub Munte, care găzduieşte un asemenea edificiu cultural.
Uniunea Ucrainenilor din România a sprijinit înfiinţarea şi funcţionarea muzeelor locale în numeroase comunităţi, însă crearea unui spaţiu de referinţă dedicat patrimoniului ucrainean din localităţile maramureşene este o premieră. În acest context, deputatul Nicolae-Miroslav Petreţchi a felicitat reprezentanţii organizaţiei locale a UUR din Poienile de sub Munte pentru iniţiativa şi eforturile depuse, exprimându-şi convingerea că noul muzeu va contribui la apropierea tinerei generaţii de propriile rădăcini şi la transmiterea valorilor culturale către generaţiile viitoare.
Totodată, preşedintele UUR a subliniat importanţa sprijinului statului român pentru păstrarea şi promovarea valorilor minorităţilor naţionale, precum şi responsabilitatea comună de a asigura continuitatea acestora. Pierderea limbii materne şi a culturii proprii poate afecta profund continuitatea identităţii unui popor şi tocmai de aceea colaborarea dintre Uniunea Ucrainenilor din România, biserici, autorităţi şi instituţiile statului este esenţială.
Cu acest prilej, Nicolae-Miroslav Petreţchi a adresat mulţumiri tuturor celor care au contribuit la realizarea şi deschiderea muzeului, o iniţiativă care îmbogăţeşte patrimoniul cultural al comunităţii ucrainene şi contribuie, totodată, la diversitatea şi bogăţia patrimoniului cultural românesc şi european.
Ceremonia inaugurală a debutat cu tăierea panglicii, fiind urmată de slujba de sfinţire a noului muzeu. Deputatul Nicolae-Miroslav Petreţchi a transmis mulţumiri preoţilor ortodocşi ucraineni Adrian Vişovan, Ioan Curac şi Aurel Şanta pentru slujba de binecuvântare, rugăciunile înălţate şi sprijinul spiritual acordat comunităţii şi iniţiativelor dedicate păstrării şi promovării valorilor acesteia. De asemenea, a mulţumit pastorului Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea, Aurel Vişovan, pentru participarea la acest moment deosebit.
Din partea conducerii Uniunii Ucrainenilor din România au participat vicepreşedinţii UUR Anna Sambor şi Ioan Recalo, secretarul general, Irina Liuba Horvat, trezorierul, Vasile Buciuta, preşedintele Filialei Maramureş a UUR, Miroslav Petreţchi, precum şi preşedintele Filialei Timiş a UUR, Maria Szabo Condrei.
De asemenea, au fost prezenţi preşedinţii organizaţiilor locale ale UUR din Poienile de sub Munte – Serghei Stuleanec şi Ruscova – Pintea Mariciuc, directorii unităţilor de învăţământ cu predare în limba ucraineană din judeţ, reprezentanţi ai muzeelor din Maramureş şi Ucraina, parteneri din Ucraina, membri ai Biroului organizaţiei locale din Poienile de sub Munte, precum şi numeroşi membri ai comunităţii ucrainene.
Participarea numeroasă şi diversitatea reprezentanţilor prezenţi au conferit inaugurării o semnificaţie deosebită, evidenţiind unitatea comunităţii şi angajamentul comun pentru conservarea, promovarea şi transmiterea patrimoniului ucrainean din Maramureş către generaţiile viitoare.
Patrimoniul ucrainean din Maramureş reprezintă o mărturie valoroasă a continuităţii istorice a comunităţii pe aceste meleaguri, reflectând tradiţiile, meşteşugurile şi modul de viaţă transmise din generaţie în generaţie. Muzeul Patrimoniului Ucrainean din Maramureş devine, astfel, un spaţiu dedicat păstrării memoriei colective şi transmiterii moştenirii culturale către generaţiile viitoare.

Comunicat de presă

Preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România, deputatul Nicolae-Miroslav Petreţchi, a atras atenţia, de la tribuna Camerei Deputaţilor, asupra unei evoluţii care nu priveşte doar comunităţile etnice reprezentate în Parlament, ci şi stabilitatea şi coeziunea societăţii româneşti.

Acesta a subliniat că, în ultima perioadă, au fost reluate, de către diferite grupări de interese, tentative de discreditare a organizaţiilor reprezentative ale minorităţilor naţionale din România, cu obiectivul evident de a afecta coeziunea acestor comunităţi şi mecanismele prin care acestea sunt reprezentate şi îşi apără drepturile.

Potrivit deputatului Nicolae-Miroslav Petreţchi, fără a avea o reprezentativitate reală în aceste comunităţi şi fără un mandat din partea acestora, grupările respective de interese încearcă să submineze mecanismul românesc de bune practici în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi să deturneze funcţionarea acestui mecanism în direcţia creării unor facilităţi şi avantaje în interes propriu.

Acesta a arătat că, alături de celelalte minorităţi naţionale din România, şi comunitatea ucraineană se confruntă, de mai mulţi ani, cu tentative sistematice de afectare a coeziunii şi a intereselor sale legitime. Deputatul nu a exclus posibilitatea ca unele dintre aceste tentative să fie organizate, susţinute sau exploatate din exterior.

Totodată, Nicolae-Miroslav Petreţchi a apreciat că, în spatele activităţii acestor grupări, s-ar putea afla şi interese politice şi de clan din teritoriu, care, în actualul context internaţional dificil şi turbulent, pot deveni vulnerabilităţi pentru România.

În opinia sa, slăbirea coeziunii minorităţilor naţionale din România răspunde intereselor explicite ale unor actori statali ostili României şi democraţiei în general, care urmăresc diminuarea coeziunii sociale şi a capacităţii democratice a României, precum şi reducerea sau inhibarea resurselor politice, civice, umane şi instituţionale de calitate ale ţării.

În acest sens, preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România a subliniat necesitatea ca aceste tentative să fie privite cu maximă seriozitate şi ca eventualele conexiuni ale acestora cu ideologiile şi acţiunile unor actori statali străini interesaţi de destabilizarea României să fie evaluate pe baza unor dovezi concrete.

În esenţă, potrivit deputatului Nicolae-Miroslav Petreţchi, aceste tentative vizează decredibilizarea organizaţiilor reprezentative ale minorităţilor etnice din România, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale, precum şi crearea unor organizaţii paralele, organizaţii-fantomă sau organizaţii-parazit, care urmăresc să acceadă nelegitim şi ilicit la mecanisme financiare, sociale şi politice, prejudiciind în mod direct stabilitatea ţării şi politicile publice ale statului român în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale.

Acesta a avertizat că o lipsă de reacţie sau o reacţie pasivă la aceste tentative ar putea încuraja autorii acestora, ar putea crea premise pentru afectarea stabilităţii vieţii politice şi a coeziunii naţionale a României şi ar putea favoriza, totodată, multiplicarea formelor de politizare şi deturnare a mecanismelor actuale de reprezentare parlamentară a minorităţilor naţionale.

Preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România a dat asigurări că nu vor fi permise acţiuni care să afecteze coeziunea comunităţii ucrainene. În viziunea sa, unitatea şi coeziunea comunităţii ucrainene nu sunt doar o valoare care trebuie protejată, ci reprezintă o contribuţie importantă la stabilitatea şi viitorul României.

În acelaşi timp, acesta a subliniat că minorităţile naţionale din România, prin contribuţia lor civică, politică şi instituţională, reprezintă o componentă importantă a coeziunii şi stabilităţii societăţii româneşti.

Nicolae-Miroslav Petreţchi a arătat că, printr-o atitudine responsabilă, credibilă şi proactivă, reprezentanţii minorităţilor naţionale au demonstrat în mod repetat că sunt capabili să contribuie la construirea unor soluţii politice şi instituţionale pentru depăşirea multiplelor crize pe care România le traversează.

Preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România şi-a exprimat convingerea că România va depăşi aceste crize, iar comunitatea ucraineană şi, în ansamblul lor, minorităţile naţionale vor continua să contribuie activ la acest efort.

Comunicat de presă

Ziua Națională – Ziua Independenței Ucrainei a fost marcată Sâmbătă, 24 august 2024, pe malul românesc al Tisei la Punctul de Trecere a Frontierei din Sighetu Marmației. Evenimentul a fost organizat de Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) și a fost completat – pe lângă momentul de la frontieră – cu o masă rotundă cu tema „Identitate Națională, Solidaritate și Parcurs European: Perspective pentru Viitorul Ucrainei” (desfășurată la sediul filialei Maramureș a UUR) și respectiv un moment artistic.

La Punctul de Trecere a Frontierei Sighet ceremonia a debutat cu intonarea imnurilor de stat ale României și Ucrainei, urmată de discursurile invitaților prezenți. După cuvântul de deschidere al deputatului Nicolae-Miroslav Petrețchi (președintele Uniunii Ucrainenilor din România), care a subliniat importanța bunelor relații dintre România și Ucraina, rolul jucat de România în susținerea Ucrainei, dar mai ales eroismul și sacrificiile poporului ucrainean în acest război nedrept, au mai luat cuvântul senatorul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, av. Florin Andreicuț – decanul Baroului Maramureș, prof. Ioan Muntean – inspector școlar general adjunct, preotul vicar Vasile Colopelnic, av. Daniela Onița-Ivașcu – viceprimar Sighet și Mirela Buftea (care a citit mesajul primarului Sighetului, av. Vasile Moldovan). La ceremonia de la frontieră au fost prezenți și alți reprezentanți ai unor instituții publice din Polonia, Ucraina, Ungaria și, bineînțeles, România.
Toți vorbitorii au subliniat eroismul și sacrificiile poporului ucrainean, dorința de victorie în confruntarea cu Rusia, importanța idependenței Ucrainei și-a consolidării acesteia, semnificația sărbătoririi Zilei Naționale a Ucrainei (adoptată la 24 august 1991).

După un moment de reculegere în memoria celor căzuți pentru Independența Ucrainei și a unui scurt serviciu religios, ceremonia de la frontieră s-a încheiat cu un moment artistic susținut de o familie de muzicieni din Ivano – Frankovsk.

Cântecele ucrainene tradiționale, interpretate de invitații din Ivano – Frankovsk, au trecut peste apele Tisei, fiind un sensibil mesaj muzical încărcat de speranță și încredere în viitorul țării vecine (video):

Text, Foto & Video: Ion Mariș

Programul zilei

Sâmbătă, 13.01.2024:

• 10:00-11:30 – Sfânta Liturghie, la Parohia Greco-Catolică Ucraineană din municipiul Sighetu Marmației, str. Popa Lupu, nr. 47, Maramureș;
• 11:30-12:00 – Pregătirea paradei grupurilor în fața Parohiei Greco-Catolice Ucrainene din municipiul Sighetu Marmației;
• 12:00-12:40 – Parada grupurilor;
• 12:40-13:00 – Deschiderea Concertului de Colinde, intonarea imnurilor de stat ale României și Ucrainei, alocuțiuni ale oficialităților – Parcul central din municipiul Sighetu Marmației, str. Piața Libertății, nr. 16, Maramureș;
• 13:00-17:00 – Concertul de Colinde – Parcul central din municipiul Sighetu Marmației.

Salut, Sighet!

Avem deosebita onoare de a vă invita la aniversarea a 25 de ani de la reînființarea Liceului Pedagogic „Taras Șevcenko“ din Sighetul Marmației, județul Maramureș, care va avea loc la data de 31 martie 2023, începând cu ora 9:00.

Din program:

09:00 – 09:30 – Primirea invitaților,
09:30 – 10:30 – Vizitarea atelierelor tematice,
10:30 – 13:00 – Masă rotundă „Probleme actuale ale învățământului în limba maternă”, luări de cuvânt a invitaților,
14:30 – 18:00 – Concert aniversar la Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice, sala „Monica Chifor”.

Nicolae–Miroslav PETREȚCHI,  Președintele UUR, Deputat în Parlamentul României,
Vasile CURELEAC, Director, Liceul Pedagogic „Taras Șevcenko“.

Comunicat de presă

Există o multitudine de factori care intervin direct sau indirect în procesul de creşterea economică, relaţiile economice internaţionale având un rol determinant în acest sens.

Astfel, cu cât economia naţională este mai amplu deschisă către economia internaţională, cu atât încasările şi plăţile vor exprima un volum mai mare de schimburi comerciale şi financiare, influenţând procese economice şi financiare interne ale economiei naţionale.
România a înţeles acest lucru şi a început să depună eforturi pentru creşterea schimburilor comerciale şi financiare, în special cu ţările vecine, ceea ce a ajutat ca ţara noastră să încheie anul precedent cu o creştere economică de 4,9%, peste estimarea oficială a Comisiei Naţionale de Prognoză.
Ucraina este un important partener comercial şi economic al ţării noastre, cu un potenţial deosebit de cooperare economică, având o importantă tradiţie în relaţiile cu România. În anul 2021, schimburile comerciale bilaterale au înregistrat un volum record de 2,4 miliarde USD, în creştere cu 40,5% faţă de anul anterior.
Şi exporturile au avut o creştere semnificativă, de peste 25% faţă de anul 2020, ajungând la 0,8 miliarde USD şi la 1,5 miliarde USD, la 31 iulie 2022.
Cooperarea româno-ucraineană a avut o dinamică ascendentă începând cu 2016, cu mici fluctuaţii în ultimii ani, aproximativ 600 de companii româneşti au exportat în Ucraina, iar aproape 1350 – au importat.
Mai mult, având o frontieră comună de peste 690 de km, şi peste 1000 de societăţi româno-ucrainene înregistrate în România, Ucraina se află în top 10 destinaţii pentru investiţiile străine directe ale românilor.

Înţelegând acest aspect, la iniţiativa Uniunii Ucrainenilor din România şi a Camerei de Comerţ şi Industrie Cernăuţi, pe 16 martie, la Cernăuţi a avut loc un forum, la care au participat reprezentanţi ai mediului de afaceri din România şi Ucraina.
Evenimentul a fost unul de succes, reuşind să adune 27 de reprezentanţi ai unor societăţi din şapte judeţe ale României, respectiv peste 40 de reprezentanţi ai IMM-urilor din Ucraina, şi a avut drept scop creşterea potenţialului de cooperare între reprezentanţii mediului de afaceri românesc şi ucrainean.
În ultimii ani, România şi Ucraina au demarat mai multe programe şi proiecte comune, care au drept scop dezvoltarea durabilă a ariei de graniţă dintre cele două ţări.
Valoarea finanţării acestor proiecte comune depăşeşte 80 milioane de euro, fiind contractate 64 de proiecte mari de infrastructură, investiţii în infrastructura de sănătate în zona de frontieră, precum şi în consolidarea capacităţii de prevenire a criminalităţii şi de intervenţii comune în situaţii de urgenţă în regiunile de frontieră ale celor două state.

Se poate observa că, în ciuda contextului geopolitic complicat, România şi Ucraina continuă să-şi consolideze relaţiile comerciale şi sociale bilaterale, în acest sens, în ultimii doi ani, au fost redeschise 3 noi puncte de trecere a frontierei, fiind modernizate zeci de km de cale ferată normală şi largă la graniţa cu Ucraina, înregistrând creşteri ale volumului de trafic de mărfuri în toate staţiile feroviare de frontieră.

Astfel, pentru menţinerea traiectoriei ascendente a cooperării bilaterale, trebuie reluate lucrările Comitetului Economic Mixt, care, în ultimii 13 ani, s-a întâlnit doar de câteva ori, iar în ultimii ani au fost identificate mai multe domenii de cooperare de interes comun pentru cele două state.

Nicolae Miroslav Petreţchi
(Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale)

Uniunea Ucrainenilor din România organizează, în perioada 19 – 23 mai 2022, o serie de concerte caritabile cu strângere de fonduri pentru susținerea poporului ucrainean.

Proiectul este implementat în parteneriat cu peste 20 de instituții ale administrației publice centrale şi locale, asociații, instituții de învățământ și mass-media etc.

Concertele se vor desfășura la Siret (19 mai), Sighetu Marmației (20 mai 2022, ora 18:00, Cinematograful Mara), Timișoara (21 mai) și București (23 mai), iar pe scenă vor evolua interpreții ucraineni: Iryna Styts, Dmytro și Nazarii Iaremchuk, Olexandr Zaichenko, Alla Popova, Olexandr Bodnarchuk, Olha Hornykh.

Intrarea este gratuită, iar participanții vor fi invitați să susțină cu donații atât refugiații ucraineni aflați în prezent în România, cât și cetățenii ucraineni rămași în zonele afectate de război.
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
Союз українців Румунії 19 – 23 травня організує низку благодійних концертів зі збору коштів на підтримку українського народу.

Проєкт впроваджується у партнерстві з понад 20 центральними та місцевими органами виконавчої влади, органами місцевого самоврядування, асоціаціями, навчальними закладами, ЗМІ тощо.

Концерти відбудуться в Сіреті (19 травня), Сігету Мармацієй (20 травня), Тімішоарі (21 травня) та Бухаресті (23 травня), а на сцені виступлять українські артисти: Ірина Стиць, Дмитро та Назарій Яремчуки, Олександр Зайченко, Алла Попова, Олександр Боднарчук, Ольга Горних.

Вхід вільний, а присутнім буде запропоновано долучитися до збору коштів, які будуть направлені на підтримку як українських біженців, які зараз перебувають у Румунії, так і громадян України, які знаходяться в зруйнованих війною районах.

Comunicat Uniunea Ucrainenilor din România

Consiliul UNIUNII UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA (U.U.R.), singura organizație parlamentară care îi reprezintă pe etnicii ucraineni în Consiliul Minorităților Naționale din România, în fața celorlalte autorități ale statului, precum și în cadrul Congresului Mondial al Ucrainenilor, Congresului European al Ucrainenilor, Consiliului Mondial de Coordonare a Ucrainenilor, întrunit astăzi, 24 februarie 2022, în urma dezbaterii ultimelor evoluții de la frontiera Ucrainei și din regiune, a decis următoarele:

– își exprimă solidaritatea cu poporul ucrainean și condamnă cu fermitate agresiunea armată a Federației Ruse împotriva Ucrainei, după recunoașterea independenței regiunilor separatiste ucrainene Luhansk și Donețk, acte care sunt încălcări flagrante ale suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, a dreptului internațional și, inclusiv a securității și stabilitații regionale, europeane și euroatlantice;

– face apel la oprirea imediată a agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei și încetarea oricăror operațiuni militare îndreptate asupra statului ucrainean, subliniind că disputele și conflictele trebuie rezolvate exclusiv pe calea dialogului;

– adresează un apel la responsabilitate, la evitarea de pierderi de vieți omenești și solicită comunității internaționale democratice să facă tot ce îi stă în putință pentru a opri agresiunea armată a Federației Ruse împotriva Ucrainei;

– salută reafirmarea angajamentului ferm și constant al României, UE și NATO pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și disponibilitatea de a oferi asistență umanitară Ucrainei;

– își exprimă disponibilitatea de a sprijini autoritățile române și ucrainene, în cazul agravării situației în Ucraina, (eventualitatea unui aflux de refugiați din Ucraina), oferind ajutorul unor echipe puternice și dedicate, capabile să asigure suportul logistic și lingvistic necesar, punând la dispoziția autorităților românești, spațiile din sediile Uniunii Ucrainenilor din România.

– adresează un apel către reprezentanții Vicariatului Ortodox Ucrainean din România, Vicariatului Greco-Catolic Ucrainean din România, Bisericii Penticostale, Bisericii Baptiste, Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea și celorlalte culte religioase din România, să vină în sprijinul populației din Ucraina, atât în plan spiritual, prin rostire de rugăciuni pentru Ucraina și pentru pacea din această parte a lumii, în cadrul slujbelor religioase, cât și în cel material, cu tot ceea ce este nevoie în astfel de situații.

– aprobă deschiderea unui fond, denumit ,,Pentru pacea în Ucraina și solidaritate cu poporul ucrainean”, în vederea acordării de sprijin umanitar cetățenilor ucraineni din zonele afectate de conflict, la care pot contribui etnicii ucraineni din România, și nu numai.

Consiliul U.U.R.
24.02.2022

*  *  *

Рада СОЮЗУ УКРАЇНЦІВ РУМУНІЇ (СУР), єдиної парламентської організації, що представляє етнічних українців у Раді національних меншин Румунії, у відносинах з іншими органами державної влади, а також у Світовому конґресі українців, Європейському конгресі українців, Українській всесвітній координаційній раді, на засіданні, що відбулося 24 лютого 2022 року, в результаті обговорення останніх подій на кордонах України й у регіоні, вирішила наступне:

– висловлює свою солідарність з українським народом та рішуче засуджує збройну агресію Російської Федерації проти України після визнання незалежності українських сепаратистських регіонів Луганська та Донецька, що є грубим порушенням суверенітету та територіальної цілісності України, міжнародного права й регіональної, європейської та євроатлантичної безпеки й стабільності;

– закликає до негайного припинення російської військової агресії проти України та всіх військових операцій проти української держави, наголошуючи, що суперечки та конфлікти мають вирішуватися виключно шляхом діалогу;

– закликає до відповідальності, уникнення людських жертв та вимагає від міжнародного демократичного суспільства зробити все можливе, щоб зупинити збройну агресію Російської Федерації проти України;

– вітає підтвердження непохитної та постійної позиції Румунії, ЄС та НАТО щодо суверенітету й територіальній цілісності України та готовності надавати гуманітарну допомогу Україні;

– висловлює готовність підтримати румунську та українську влади в разі погіршення ситуації в Україні (у випадку напливу біженців з України), пропонуючи допомогу сильної та відданої команди, здатної надати необхідну логістичну та мовну підтримку, і надаючи до розпорядження румунської влади приміщення осередків Союзу українців Румунії;

– закликає представників Українського православного вікаріату Румунії, Українського греко-католицького вікаріату Румунії, П’ятидесятницької церкви, Баптистської церкви, Церкви адвентистів сьомого дня та інших релігійних конфесій Румунії прийти на допомогу українському народу як духовно, молитвами за Україну й мир у цій частині світу під час богослужінь, так і матеріально;

– схвалює відкриття фонду під назвою «За мир в Україні та солідарність з українським народом» для надання гуманітарної підтримки громадянам України в постраждалих від конфлікту зонах, до якого можуть залучитися етнічні українці Румунії й не тільки.

Рада СУР
24.02.2022

„Traducerile literare sunt ca femeile: cele frumoase nu sunt fidele, cele fidele nu sunt frumoase”, spune scriitorul Mihai Hafia Traista, citându-l pe traducătorul poliglot, bihoreanul Aurel Covaci, subliniind că el însuși încearcă să îmbine cele două caracteristici în traducerile sale din limba ucraineană în română, în așa fel încât acestea să rezulte în texte fidele și frumoase.
Despre forma ideală a traducerilor, despre momentele de cumpănă ale limbii ucrainene, dar și despre trecutul și prezentul liricii religioase ucrainene am stat de vorbă cu ocazia Zilei Limbii Ucrainene, sărbătorită pe 9 noiembrie 2020, prilej cu care a fost realizat şi acest interviu.

Bartha Réka (B.R.): Despre limba ucraineană, un necunoscător al acestei culturi centrate în jurul limbii, foarte des aude în contexte cu limba și cultura rusă. Evident, nu vă întreb aici de istoria comună a celor două popoare, interesul meu vizează valențele strict lingvistice și culturale ale acestei situaţii foarte la îndemână. Cum ați descrie limba dumneavoastră maternă, în acest context?

Mihai Hafia Traista (M.H.T.): Odată cu formarea conștiinței naționale, elita, intelighenția ucraineană constată că cea mai importantă este limba vorbită de popor ca ea să devină mijloc de exprimare a majorității ucrainenilor. Astfel, s-a înlesnit comunicarea între diferite grupuri sociale, s-a întărit coeziunea națională, dar au existat și multe piedici în realizarea acestui scop. Limba vorbită de țăranii ucraineni era o limbă grosolană, nedezvoltată, iar datorită înrudirii ei cu limba rusă, mulți considerau limba ucraineană un dialect al limbii ruse.
Momentul de răscruce în dezvoltarea limbii ucrainene a venit odată cu apariția poemului Eneida, scris de Ivan Kotliarevski prin anii 1790. Deja în anul 1818, un lingvist ucrainean, Oleksi Pavlovskii, publica la o editură privată, deși înainte trimisese spre publicare Academiei Ruse, Gramatica dialectului malorus care, pentru mult timp, era publicația auxiliară în acest domeniu și a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea limbii și literaturii ucrainene, dar și în dezvoltarea studiilor ucrainene.
Deja, în anul 1823, putem vorbi de o limbă ucraineană. Ivan Voitehovici elaborează primul dicționar ucrainean-rus care conținea 1200 de cuvinte și care a jucat un rol foarte important în dezvoltarea vocabularului ucrainean. Acum, în ultimii ani, putem deja vorbi de un concurs de frumusețe a limbilor, la care limba ucraineană a luat locul doi, după limba italiană, iar limba rusă s-a situat undeva dincolo de locul zece.

B.R.: De-a lungul istoriei, în diferite contexte politice și istorice, această limbă a fost limitată sau chiar interzisă. Care sunt particularitățile evoluției unei limbi aflate într-una dintre aceste situații?

M.H.T.: Maxim Gorki scria într-o scrisoare către scriitorii ruși că niște oameni proști și cu intenții rele vor să demonstreze că dialectul ucrainean este o limbă adevărată. Și, după părerea lui, prin acest act aduceau prejudicii limbii și culturii ruse, precum și rușilor care trăiau în Ucraina. Tot el, cu puțin timp în urmă, spunea că „vai, limba ucraineană, ce limbă frumoasă, ce limbă plăcută, îi place și lui foarte mult, să se publice cât mai mult în această limbă”, cu toate că atunci când apare romanul lui, Mama, nu a dorit ca acesta să fie tradus în limba despre care vorbise atât de frumos.
Pe urmă, a venit vestitul Vissarion Belinski… Până atunci limba ucraineană a evoluat, a apărut Kobzar și Taras Șevcenko, poet și apostol al neamului ucrainean despre care Belinski scria că este un șovin de un patriotism haholesc (hahol = nume dat ucrainenilor de către ruși, n.m., Echim Vancea), și mai spunea și că acest radical hahol scria calomnii la adresa țarului și a țarinei, totodată amintea și că haholii aceștia sunt niște proști, niște berbeci care se fac liberali în numele găluștelor sau colțunașilor cu slănină… Pentru că, se știe, ucrainenii sunt mari mâncători de slănină.
Deci, în opinia lui Belinski, nu putea fi vorba de-o limbă sau literatură ucraineană, deoarece considera că ucrainenii nu sunt o națiune, ci doar un simplu trib care nu poate avea decât cântece populare și folclor, nicidecum niște poeți mari care pot apare doar la națiunile mari. Cu toate că, apăruse deja și Gogol care – după părerea lui Belinski – scria mult despre Ucraina, dar nu scria în limba ucraineană, doar în limba rusă, iar astfel nu putea fi considerat un poet ucrainean.
Pe urmă a apărut Leo Butnaru și avangarda ucraineană… Vă recomand călduros să citiți avangarda literaturii ucrainene, unde Butnaru scrie despre lupta avangardiștilor pentru limba ucraineană.
Acum, slavă Cerului, limba și literatura ucraineană sunt recunoscute. Scriitorii contemporani ucraineni – ca, de altfel, și cei ruși – sunt publicați peste tot. Din păcate, mai puțin la noi.

B.R.: Sunteți poet și scriitor, v-am citit niște poezii foarte frumoase pe platforma online. Care sunt principiile pe care le urmați în traducerea scrierilor dumneavoastră? Pentru că o traducere, cred, nu poate fi efectuată literă cu literă, ci este, practic, o transpunere într-o altă cultură și limbă, în cazul nostru: limba și cultura română.

M.H.T.: În ceea ce privește creațiile mele, romanele mele, eu nu le traduc în limba română, le traduce altcineva, un traducător. Eu, practic, le rescriu pe calapodul românesc, cu personaje românești. Este aceeași acțiune, dar are o notă maramureșeană, zona de unde vin eu, și unde se întâlnesc românii și ucrainenii. Deci, ceea ce scriu eu în limba română este, practic, o rescriere a personajelor și obiceiurilor…
Iar când traduc din literatura ucraineană – am tradus câteva romane foarte importante – atunci… Dar mai întâi vă spun ceea ce Aurel Covaci, marele traducător în rusă, și din ucraineană în română spunea – sub formă de glumă, cred –, că traducerile sunt ca femeile: cele frumoase nu sunt fidele, iar cele fidele nu sunt frumoase.
Eu încerc să le îmbin pe cele două ca textele traduse să fie și frumoase și fidele. Bineînțeles, nu pot să traduc un proverb din limba ucraineană care nu înseamnă nimic în limba română, ci îi caut corespondentul în limba română, sau un obicei corespunzător. Spre exemplu, am tradus romanul Sângele ferigii de Ihor Hrhula, apărut în română în 2018, despre o sărbătoare ucraineană care corespunde Sărbătorii de Sânziene, la români. Am rămas uimit pentru că sunt aceleași obiceiuri, practic. Deci, asta încerc: traducerile să fie cât de cât fidele textului, dar să fie înțelese și de cititorul român.

B.R.: Să ne oprim puțin asupra liricii ucrainene: la sfârșit de octombrie, Filiala București a Uniunii Ucrainenilor din România a organizat, în regim online, cea de-a doua ediție a Festivalului de muzică și poezie religioasă ucraineană „Acoperă-ne pe noi cu acoperământul Tău, Preasfântă Fecioară”. Cât de importantă este această componentă religioasă în cultura și literatura comunității ucrainenilor din România?

M.H.T.: Din păcate, în acest an a trebuit să împărțim festivalul pe bucăți pentru a putea invita mai mulți participanți. Anul trecut am avut prima ediție la Sala Dalles și am avut 100 de artiști invitați și sala plină de spectatori. Acum am făcut cum am putut, conform acestui cadru online. Am căutat să aducem cântecele vechi și străvechi, și în fiecare județ, în care trăiesc ucrainenii, am avut câte un colaborator care încerca să adune oamenii care mai știu cântecele religioase care, practic, sunt dispărute. Am încercat să le adunăm ca generația tânără, sau cei care vor urma după noi să le aibă înregistrate, le-am adunat și într-o culegere.
Acesta era scopul principal, dar am avut la festival și poeți contemporani, autori de poezii și cântece religioase, pentru că în continuare se scriu astfel de poezii sau cântece. Anul acesta am avut foarte multe cântece, mai ales în secțiunea folk unde, spre exemplu, și eu am avut un recital cu poezii scrise de mine.
Doream să avem așa, o continuitate, să nu ne uităm cântecele vechi, dar totodată să aducem și ceva nou, pentru că lirică religioasă s-a scris și se va scrie. Este nevoie, în permanență, de astfel de poezii.

B.R.: Ați studiat jurnalismul și, cu siguranță, aveți o opinie tranșantă în privința rolului jurnalismului în viața unei comunități minoritare. Care sunt caracteristicile care îl diferențiază, în mod cert, de mass-media majoritară?

M.H.T.: În presa minorităților, din păcate, se găsesc din ce în ce mai greu corespondenți, jurnaliști sau oameni care să scrie articole, trebuie căutați cu felinarul. Însă, un jurnalist minoritar trebuie să se ocupe de treburile minorității, să scrie despre evenimente, să facă interviuri cu oamenii de cultură, cu cei care lucrează pentru comunitate. Cu acestea ar trebui să se ocupe. Desigur, la modul general, nici o presă minoritară nu se ocupă de cancanuri sau de politică pentru că are atâtea de ilustrat și de scris despre minoritate, despre care – de altfel – se scrie foarte puțin.
Noi, Uniunea Ucrainenilor din România avem șase astfel de publicații și încercăm să acoperim toate domeniile: învățământul, cultura, meșterii populari etc. Și cam ăsta ar fi rolul jurnalistului unei minorități: să aducă în fața publicului cititor evenimentele, oamenii de bază, tot ce se-întâmplă cu minoritatea din care face parte.

Interviu realizat de: Bartha Réka
–––––––-

● Bartha Réka este jurnalist.
Colaborează la publicaţii culturale de limbă maghiară.
A lucrat la Camera Deputaţilor şi a fost, în două mandate,
consilier al ministrului Culturii din partea UDMR.
În prezent este consilier de comunicare al Secretarului de stat al
Departamentului pentru Relaţii Interetnice.
–––––––-

Editor on-line: Echim Vancea

Excelenţa Sa, domnul Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, s-a aflat azi, 11 octombrie 2018, într- o vizită de lucru, în Sighetu Marmaţiei.

La Casa Muzeu „Elie Wiesel”, domnia sa a susținut o conferință de presă, unde a făcut trimitere, într-o manieră elegantă, la importanța și rolul României în parteneriatul cu SUA, dar a subliniat și rolul Sighetului în menținerea vie a memoriei trecutului, a relevat semnificația mărturiei pe care fiul orașului nostru, Elie Wiesel, a lăsat-o pentru ne-uitare. Excelența Sa a răspuns cu amabilitate întrebărilor presei.

Amabsadorul SUA s-a întâlnit și cu reprezentanții comunității evreiești și a făcut o vizită la sediul Uniunii Ucrainenilor din România – Filiala Maramureș.

Fragmente video de la întâlnirea cu presa de la Casa „Elie Wiesel”, sunt redate mai jos:

Salut, Sighet!

Foto: Ion Mariș