În anul 700 de la atestarea documentară a Sighetului, la Editura Valea Verde (Sighet) vor apărea două cărți de referință pentru istoria orașului nostru.

Prima și cea mai importantă (și așteptată!) apariție a lunii noiembrie 2026 este… „SIGHETUL MARMAȚIEI 700 (1326 – 2026) PAGINI DE ISTORIE”, autor Teofil IVANCIUC (referenți științifici – prof. univ. dr. Ovidiu Pecican, dr. Livia Ardelean, prefața – acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, prof. univ. dr. Ovidiu Pecican, dr. Livia Ardelean, editor – Ion Mariș, lector de carte – Brîndușa Oanță, DTP – Typro Digital Foundry SRL, traduceri – StartFirstTrad, tipar – Tipografia Surorilor Lauretane).

Volumul a fost publicat cu sprijinul Primăriei Sighet și Centrului Cultural al municipiului Sighetu Marmației, „Prefața” fiind semnată de Vasile Moldovan, primarul municipiului Sighet.

Nota bene: Lansarea cărții va avea loc miercuri, 25 noiembrie 2025, în cadrul unui eveniment mult mai amplu. Vom reveni cu detalii!

* * *

Teofil Ivanciuc s-a născut la 27 mai 1970 la Sighetu Marmației, într-o familie mutată în oraș în anul 1925, înaintașii săi, vechi donatari români, fiind originari din satele Apșa de Mijloc, Apșa de Jos, Slatina, Iapa și în satele de pe Valea Marei.
Este licențiat al Universității „Babeș-Bolyai” și are un masterat la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.
A activat în jurnalism și în turism, în al doilea domeniu profesând și în prezent.
De-a lungul anilor, a publicat sute de articole de presă și peste 50 de studii științifice.
A publicat studii despre: primul document de atestare a Sighetului (1326), prima istorie a orașului Sighet, diplomatariul medieval, satele maramureșene dispărute (printre care, satul necunoscut Valea Judelui), lista familiilor nobile maramureșene, istoria Republicii Valea Porcului, a identificat pe teren două vechi biserici de lemn pierdute etc.
A descoperit peste 30 de situri arheologice în județul Maramureș, a participat la descoperirea primelor stațiuni paleolitice din nordul regiunii și a semnalat 5 din cele 17 puncte de pe raza Sighetului înscrise în Repertoriul Arheologic Național.
A publicat următoarele cărți: Ghidul turistic al Țării Maramureșului, editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, Sighetul Marmației. Ghid cultural-turistic, editura Echim, Sighetu Marmației, 2007, Sighetul Maramureșului. Patrimoniu și turism, editura Valea Verde, Sighetu Marmației, 2012, Meșteșuguri tradiționale din Țara Maramureșului (fotografii Radu Lazar, text Teofil Ivanciuc), editura Proema, Baia Mare, 2016, Vederi din Maramureș, editura Valea Verde, Sighetu Marmației, 2020 și Istoria Maramureșului. Manual pentru liceeni, M. Voinaghi (coord.), L. Ardelean, A. Costin Hendea, F. Dragoste, K. Gușeth, T. Ivanciuc, editura Valea Verde, Sighetu Marmației, 2020, primul manual opțional de istorie a Maramureșului pentru liceeni, acreditat de către Ministerul Educației.

Salut, Sighet!

Nota redacției: Echipa „Salut, Sighet!” îl felicită pe colegul nostru de redacție Teofil Ivanciuc!… și-i dorim la cât mai multe volume de autor în anii următori!

Joi, 8 octombrie 2026, la ora 12:55, au fost deschise noul Pod rutier peste râul Tisa și Punctul Internațional de Trecere a Frontierei Sighetu Marmației II – Bila Țerkva (adică Biserica Albă, sat pur românesc, aflat azi în Maramureșul de Nord, Ucraina).

La inaugurare au participat, din partea vecinilor, ministrul ucrainean pentru Reconstrucție, Infrastructură și Transport, Mikola Kalașnik, adjunctul șefului Biroului Președintelui Ucrainei, Viktor Mikita, șeful administrației militare regionale Transcarpatia, Miroslav Bilețki, iar de la noi, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ionel Scrioșteanu, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel-Valer Zetea, primarul municipiului Sighetu Marmației, Vasile Moldovan, senatorii Sorin Vlașin și Cristian Niculescu-Țâgârlaș, reprezentanți ai corpului diplomatic, ai Poliției de Frontieră, ai bisericilor, ai partidelor politice, ai administrației centrale și locale, ai presei, ai constructorului etc.

Este vorba despre un pod ale cărui începuturi datează încă în anul 2010, atunci când Consiliul Județean Maramureș, prin Programul de Vecinătate România–Ucraina, a inițiat un prim studiu de fezabilitate. Ulterior, toate conducerile C.J. care s-au succedat, la fel ca toate echipele care au condus administrația locală din Sighetu Marmației – municipiu pe raza căruia se află, au contribuit la continuarea și dezvoltarea acestei investiții, a cărei execuție propriu-zisă a demarat abia în anul 2023.

Proiectul constă în două poduri paralele, lungi de 268,8 m, fiecare cu câte două benzi de rulare, care, împreună cu căile de acces și celelalte elemente de infrastructură (şase benzi auto pe fiecare sens, două pentru autoturisme şi microbuze, două pentru camioane, una pentru autobuze şi una pentru corpul diplomatic, plus un culoar pentru pietoni, clădiri vamale, scanere cu raze X inclusiv pentru camioane etc.), a costat în total cca. 50 milioane de euro, dintre care cca. o treime provin din fonduri europene.

Deși deschis circulației, punerea în funcțiune a „podului de la Cămara” sau „de la Teplița”, cum este cunoscut de către sigheteni, va fi realizată etapizat, deoarece partea ucraineană nu a terminat amenajările aferente.

Astfel, deocamdată vor trece doar autovehiculele destinate transportului de persoane, cu masa autorizată de până la 3,5 tone, în etapa a II-a vor trece autocamioanele și autobuzele, iar în etapa a III-a, care se va încheia în decembrie 2027, se va accepta și traficul pietonal.

În ce privește numărul de autovehicule,  autoritățile ucrainene estimează pentru început un tranzit de până la 400 de autoturisme pe zi.

Întâmplarea face ca inaugurarea acestui pod să aibă loc la exact 200 de ani de la aprobarea construirii primului pod sighetean care a unit cele două maluri ale Tisei.
Acest fapt este dovedit de diploma emisă la Viena în anul 1826 de către împăratul austriac Francisc I, care a dat undă verde ridicării primului pod dintre Sighet și Slatina.

Podul de lemn nu a avut viață lungă, fiind rupt în două de o viitură a Tisei în anul 1878. Refăcut în fier în anul 1892, podul cu ghinion a fost rupt și răsturnat la marea inundație din anul 1913, apoi iar, în anul 1919.

După război, devenit transfrontalier (înainte de reorganizările teritoriale de după Primul Război Mondial, Maramureșul se întindea pe ambele maluri ale Tisei, apoi partea nordică a ajuns în componența Cehoslovaciei), podul a fost refăcut parțial, sub forma unei punți înguste de lemn, utilizând și cele două arce de fier rămase.

Aruncat în aer în octombrie 1944 de către trupele horthyste aflați în retragere, podul a fost refăcut imediat după, tot improvizat, fiind dezafectat în septembrie 1945, atunci când, la nord de Tisa, sovieticii deveniți stăpâni au decis închiderea subită a graniței.

După o lungă pauză, „Podul Istoric” a fost refăcut între anii 1999-2001 (tot în lemn – de calitate slabă și utilizând cele două vechi arce metalice), urmând apoi o lungă perioadă de întârzieri și probleme administrative, podul fiind inaugurat și deschis oficial abia în 2007, în prezența președinților României și Ucrainei, Traian Băsescu respectiv Victor Iușcenko.

Închis apoi în mod repetat pentru reparații, „Podul Istoric” suportă acum autovehicule de maxim 2,5 tone, ceea ce a impus construirea podului nou, de la Cămara.

Iar cealaltă legătură peste Tisa de la Sighet, vechiul pod feroviar de la Cămara a fost construit în 1880 pentru ecartament îngust, fiind refăcut din fier, pentru linie normală, în anul 1891. Traficul feroviar a fost întrerupt acolo în 1945, podul fiind utilizat apoi sporadic pentru tranzit pietonal și dezafectat după anul 1970.

Revenind la ziua de azi, observăm că Sighetul, având atât Podul Istoric „Academician Mihai Pop”, cât și Podul „Maramureș-Transcarpatia”, este singurul din România care are două poduri rutiere transfrontaliere — iar noua legătură este, tehnic vorbind, alcătuită din două poduri paralele…

Nu e bai, important este ca acestea să aducă beneficii, ceea ce ne dorim cu toții.

Teofil Ivanciuc

Joi, 24 septembrie 2026, Sighetu Marmației a vorbit prin… Poezie. Cuvântul a „călătorit” chiar din alte țări (din Ungaria și Serbia) spre Nordul metamorfozat liric. Timp de patru zile, orașul nostru devine un spațiu al emoției la puterea… 53.

Prima zi a festivalului a devenit locul de întâlnire al laureaților și invitaților festivalului. Poeți, oameni de cultură și personalități ale vieții literare au sosit la Sighet purtând cu ei nu doar volume de poezie, ci și lumi „personalizate”, sensibilități și amintiri mai mult sau mai puțin spectaculoase. Într-un festival de poezie atât de „vechi” întâlnirea este poate cea mai durabilă formă de literatură. Înainte de vers există prietenia, înainte de carte există Omul iar înainte de premii există dorința de a înțelege și de a fi înțeles.

La ora 12:30 a primei zile, atenția s-a îndreptat către una dintre temele care leagă prezentul cultural al orașului de memoria sa istorică: „Sighet 700 – Un topos în geografia literară românească”. Desfășurată în Sala Transist a Primăriei Sighet, în prezența poetei Ana Blandiana și a conducerii administrative a orașului nostru (Vasile Moldovan – primar, care a „propus” o creație poetică proprie și Orosz Krisztofer – viceprimar),  discuția a marcat o incursiune în istoria Festivalului (susținută de prof. dr. Ioan Dorel Todea), un spațiu – topos care nu poate fi privit doar pe harta „înțepenită” într-un cui.
Sighetul este un loc al memoriei (și-al Memorialului), al istoriei și al culturii continue. Un oraș în care trecutul este aniversat pro-activ, nu este muzeificat, ci continuă să vorbească prin oameni, prin cuvânt. Cei 700 de ani de istorie devin astfel nu doar o cifră aniversară, ci un „bagaj” de memorie și o (re)sursă din care literatura își poate lua mereu inspirația.
Un topos literar nu este doar un simplu loc. Este un loc însuflet prin felul în care este privit și (re)povestit. Iar Sighetul, cu istoria, oamenii și atmosfera sa cosmopolită, își caută și își afirmă, prin asemenea întâlniri, locul în geografia sensibilă a literaturii române.

Spre seară, la ora 17:00, Centrul Cultural Sighetu Marmației s-a transformat în scena emoției prin Festivitatea de premiere, „condusă” agreabil de Ileana Matus – managerul Centrului Cultural și Ileana Pop Nemes – referent cultural și poetă. A fost momentul în care poezia a primit chip, glas și… premii. Cuvintele așternute pe hârtie au prins viață prin rostire, iar aplauzele au devenit răspunsul unei săli în care literatura nu a fost doar conjuncturală, anostă.
Premierea a fost, dincolo de recunoașterea valorii unor creații, o „certificare” a poeziei ca formă de libertate și de comuniune. Poezia poate trece peste frontiere, peste „crize” și peste distanțe. Ea poate transforma diferențele dintre oameni într-o punte și poate face dintr-un oraș un punct de întâlnire pentru personalități care, altfel, poate nu s-ar fi întâlnit niciodată.

S-a încheiat prima zi a Poeziei53 cu emoții firești, cu aplauze și cu sentimentul că festivalul abia începe. Au rămas „în aer” vocile poeților, ecoul versurilor și promisiunea ca următoarele zile să amplifice… magia!

Cu laureații acestei ediții voi reveni în următorul articol. Merită să-i cunoaștem, ei sunt mesagerii Cuvântului Magic-Reconfortant!

Ion Mariș

Ediția aniversară a competiției a „direcționat” alergătorii (peste 170 înscriși) pe traseele din jurul orașului nostru, sâmbătă, 12 septembrie 2026, o ediție specială a competiției Sighet Run, organizată în contextul aniversării a 700 de ani de la prima atestare documentară a municipiului.

Evenimentul Sighet Run 700 a propus patru probe de alergare, de la cursa de 5 kilometri până la maratonul de 42 de kilometri, pe lângă sport, participanții s-au „bucurat” (în funcție de efortul depus) și de peisajele zonei și istoria locală.

Startul și punctul central al competiției au fost stabilite în Parcul Grădina Morii. Traseele au inclus porțiuni din zona urbană, drumuri neamenajate, poteci, malul Izei și sectoare de pădure, iar Dealul Solovan a reprezentat unul dintre reperele principale ale curselor.

Sighet Run 700 a fost conceput ca parte a contextului aniversar Sighet 700. În 2026, municipiul marchează șapte secole de la prima sa atestare documentară, iar organizatorii au legat evenimentul sportiv de identitatea istorică și culturală a orașului.

Un element distinctiv al ediției l-a reprezentat implicarea Clubului de Istorie GEMINA (coord. prof. Marius Voinaghi) și a Clubului TechX (mentor, prof. Cornelia Hotea) din cadrul Colegiului Național „Dragoș Vodă” Sighet (acesta din urmă fiind și beneficiarul evenimentului). Voluntarii, coordonați de profesorul de istorie Marius Voinaghi, au fost implicați într-un demers de readucere în atenția publicului a Turnului Belvedere de pe Solovan, un reper asociat zonei traversate de trasee.

Prin această componentă, alergarea a căpătat și o dimensiune de promovare a patrimoniului local. Participanții au descoperit un cadru natural legat de istoria orașului, iar publicul a avut ocazia să urmărească o competiție desfășurată într-un spațiu cu valoare peisagistică și culturală.

Rezultatele ediției Sighet Run 2026 și clasamentele oficiale sunt disponibile pe platforma My Run, pe pagina dedicată competiției: https://my-run.ro/sighet-run-2026-rezultate/

Printre participanții la Sighet Run 700 s-au numărat Vasile Moldovan, primarul municipiului Sighetu Marmației și deputata Brigitta Zahoranszki, care au luat parte la traseul de 5 km respectiv 10 km.

Succesul evenimentului a fost asigurat și de organizatorii și sprijinul local: Colegiul Național „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației – prin Clubul de Robotică Tech-X; IPA – Regiunea 2 Maramureș, în colaborare cu Asociația Club Sportiv Tisa din cadrul ITPF Sighetu Marmației (au participat și 26 de ofițeri din cadrul Frontex, the European Border and Coast Guard Agency din 10 țări, fapt care a transformat competiția într-un eveniment internațional), Primăria municipiului Sighetu Marmației; Consiliul Județean Maramureș; Serviciul Public Salvamont Maramureș; Crucea Roșie – Subfiliala Sighetu Marmației; Serviciul de Ajutor Maltez din România – Sucursala Sighetu Marmației.

Felicitări organizatorilor și participanților la Sighet Run 700!!

Prof. Brîndușa Oanță

„În grădina lui… Ion” (ediția a IX-a, sâmbătă, 8 august 2026) a devenit o sărbătoare a sculpturii, a prieteniei și a co-participării la înțelegerea și împărtășirea frumosului.

O zi cu adevărat caldă (reflectată mai ales de esențele din lemnul lucrărilor), dedicată artei, sincerității și întâlnirii dintre oameni care știu să aprecieze talentul și pasiunea, a multiplicat magia… „În grădina lui Ion”. Evenimentul a reunit artiști, oameni de cultură, prieteni și iubitori ai artei, într-o atmosferă deosebită, în care sculptura a devenit punctul de întâlnire al unei comunități sensibile la… estetică.
Ediția din acest an s-a bucurat de o prezență numeroasă, publicul a (re)descoperit lucrările expuse și a marcat o bornă nu doar printr-o zi superb oferită nouă de familia Bledea, fiind chiar un reper din anul omagial al aniversării Sighetului. În grădină au fost „plantate” (doar pentru o zi) 40 de lucrări de sculptură, dintre care 10 sunt creații realizate în acest an, o „demonstrație” a faptului că expoziția continuă să fie un spațiu privat (atât la propriu cât și la figurat), un loc în care „harta” noastră se sprijină nu într-un punct, ci într-un univers care îmbină tradiția (lucrări figurative cu multe personaje din ruralul maramureșean) cu amprenta contemporană (lucrări abstracte generatoare de abordări complexe).
Printre cei care a fost alături de Artistul Nordului s-a numărat și primarul municipiului Sighetu Marmației, Vasile Moldovan, care a participat la eveniment, iar prin cuvintele sale a subliniat importanța actului artistic și i-a oferit sculptorului Placheta aniversară Sighet 700. Prezența sa a subliniat importanța unor astfel de inițiative pentru viața culturală a orașului nostru multisecular(t) și pentru promovarea creatorilor care contribuie la identitatea culturală a comunității.
Dincolo de lucrările expuse, „În grădina lui… Ion” a fost, și de această dată, despre Oameni. Despre prieteni care se (re)întâlnesc, despre dialoguri, emoții, amintiri (mai ales din experiența și întâmplările dobândite la locurile de muncă pe la care a trecut Ion Bledea) dar și despre bucuria de a fi împreună într-un loc în care arta „trăiește” firesc și nu înseamnă excesiv… protocol. Numeroșii invitați și publicul prezent s-au bucurat de o adevărată sărbătoare, încărcată de emoții spontane.
Cele 40 de sculpturi au oferit privitorilor ocazia de a descoperi perspective, forme și „mesaje” diferite, iar cele 10 lucrări noi au adus un plus de prospețime acestei întâlniri, „pigmentată” suplimentar cu nuanțe culinare (are și soția artistului o însemnată contribuție la formatarea întâlnirii).
Ajunsă la ediția a IX-a, expoziția „În grădina lui… Ion” își confirmă astfel locul în mediul cultural local, devenind de la an la an nu doar o expoziție de sculptură, ci și un reper al întâlnirilor frumoase dintre artist și prieteni.
O zi de ținut minte, cu public iubitor de experiențe agreabile, cu multă artă și, mai ales, cu bucuria de a privi pozitiv succesul unui concetățean de-al nostru. O zi care demonstrează încă o dată că acolo unde există talent, pasiune și respect pentru cultură, se poate naște un eveniment care poate contribui la stabilizarea neÎNCUIată a… hărții orașului nostru.

Mulțumim Ion și Maria Bledea!

Text&Video, Ion Mariș

Lansarea volumului „Magnum Diarium Academicum Septentrionis. 1800–2024”, semnat de dr. Teodor Ardelean, cunoscut om de cultură și excelent orator (și fost senator în Parlamentul României), a fost un bun prilej pentru a reuni oameni de cultură, profesori, cercetători și mulți iubitori de carte.

Evenimentul desfășurat joi, 25 iunie 2026, la Centrul Cultural Pastoral „Sf. Iosif Mărturisitorul” din Sighet într-o atmosferă selectă, de remarcabilă ținută intelectuală și de respect față de valorile istoriei și ale culturii, a fost moderat de părintele protopop ortodox Dan Ioan Sidău.

Noua apariție editorială (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2026) propune o amplă incursiune în istoria vieții academice și spirituale a Nordului României. Cartea „inventariază” dar și recuperează nume, fapte și instituții care au contribuit la creșterea și consolidarea unui autentic areal al cunoașterii și… înțelepciunii Nordice.

Doar răsfoind cele – nota bene! – 1000 de pagini putem observa că suntem „beneficiarii” unui exercițiu de memorie și de profundă responsabilitate culturală. Autorul demonstrează, încă o dată, o impresionantă capacitate de focalizare, de cercetare și sinteză. Vorbitorii prezenți la lansare (Vasile Moldovan – primarul Sighetului, Adrian Vlad – C.J. Maramureș, arhim. Dr. Ioachim Tomoiagă, conf. univ. dr. Florian Roatiș, prof. dr. Dorel Todea, protopop greco-catolic dr. Vasile Iusco, conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, dr. ing. (inventator ) Ștefan Marinca, prof. univ. dr. Nicolae Iuga, prof. Simion Bogâldea) au evidențiat caracterul monumental al lucrării și importanța sa documentară. A fost subliniată și contribuția constantă a d-lui Teodor Ardelean la promovarea patrimoniului cultural maramureșean. Participanții au apreciat volumul drept o lucrare de referință (monument) pentru generațiile viitoare. Lansarea a fost de fapt o veritabilă sărbătoare a cărții și a spiritului… Nordului.

Domnul Teodor Ardelean a captat atenția publicului devoalându-ne momentul descinderii în Maramureș – făcând o conexiune istorică cu Moigradul natal – dar și cu detalii despre câteva personalități pe care le-a inclus în acest „jurnal academic” și – nu în ultimul rând – cu referiri exacte la prietenii prezenți la întâlnirea sigheteană.

Prin această apariție editorială, patrimoniul intelectual al Nordului României primește un nou și valoros reper bibliografic.

Felicitări celui mai longeviv și implicat director-senator al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” pentru această consistentă apariție editorială!

Foto & text: Ion Mariș

În după-amiaza și seara zilei de joi, 14 mai 2026, cele șapte secole (cel puțin!) de continuitate, identitate și memorie sigheteană au fost celebrate printr-un  Extraordinar Concert al Operei Naționale București – dirijor Daniel Jinga.

Nu este nevoie de multe cuvinte, imaginile vă vor convinge că Sighetul merita un asemenea „premiu” muzical aniversar.

La mulți ani, Sighet! La mulți ani, sigheteni!

Foto & Video: dr. Sorin Markus

Joi, 14 mai 2026, la Sighet, cu prilejul aniversării celor 700 de ani de existență a orașului nostru, a avut loc Ședința festivă a Consiliului Local Sighet (în clădirea Curtea Veche),

Foarte multe persoanlități din țară și din străinătate, ministrul culturii – András Demeter, senatori și deputați, conducători de instituții locale, județene și naționale, reprezentanții cultelor din Maramureș și din Sighet, oameni de cultură, reprezentanții ONG-urilor, invitați din România dar și din alte țări (Germania, Japonia, Polonia, Spania etc.), alături de primarul Sighetului, Vasile Moldovan și membrii Consiliului Local Sighet au participat la ședința solemnă.
Peste trei ore a durat ședința solemnă în care s-a evidențiat frumusețea conviețuirii în orașul care a „împlinit” 700 de ani. S-au rostit discursuri și s-au acordat multe distincții aniversare.

O parte din ședința solemnă o puteți urmări în VIDEO-ul următor:

Foto & Video: dr. Sorin Markus

Excelența Sa Angela Ganninger, ambasadoarea Germaniei în România, a avut o întâlnire cu presa, în cursul vizitei pe care a efectuat-o la Sighet, miercuri, 11 martie 2026. La prima sa vizită în Maramureș, doamna ambasador – ne-a mărturisit – a fost plăcut impresionată de frumusețea zonei noastre. Întrebările la care a răspuns doamna ambasador au vizat și potențialele oportunități de care orașul nostru ar putea beneficia în baza excelentelor relații româno-germane existente la ora actuală.

Trebuie să subliniem că relațiile economice dintre România și Germania se situează în topul cooperării internaționale. În mod constant Germania este, de peste două decenii, principalul partener comercial al României, iar această colaborare are efecte directe și la nivelul județului nostru, în special în zona Băii Mari.

Potrivit celor mai recente date economice (date statistice oficiale), volumul schimburilor comerciale dintre România și Germania depășește 40 de miliarde de euro anual, ceea ce plasează Germania pe primul loc în topul partenerilor comerciali ai României. Aproximativ 20% din exporturile românești ajung pe piața germană, mai ales produse industriale, componente auto, echipamente electrice, produse din metal sau servicii IT.

În același timp, Germania este și unul dintre cei mai mari investitori străini în economia românească. În prezent, în România funcționează peste 10.000 de companii cu capital german, iar valoarea totală a investițiilor se apropie de 20 de miliarde de euro. Aceste companii asigură sute de mii de locuri de muncă și contribuie la dezvoltarea unor sectoare economice esențiale (industria auto, industria prelucrătoare, logistica sau sectorul tehnologic etc).

Pentru firmele locale din Maramureș – și în mod special pentru Sighet – această relație economică puternică poate reprezenta o oportunitate importantă de dezvoltare. Tot mai multe companii germane caută parteneri în Europa Centrală și de Est pentru a-și diversifica lanțurile de aprovizionare și pentru a muta o parte din producția din afara continentului nostru mai aproape de piața europeană. În acest context, firmele românești pot deveni furnizori de produse sau servicii pentru companii germane.
Spre exemplu, companiile locale din domenii precum industria lemnului, prelucrarea metalului, transport etc. pot găsi oportunități reale de colaborare cu parteneri germani. Integrarea într-un astfel de parteneriat poate aduce beneficii importante mai ales prin acces la piețe externe, stabilitate economică și posibilitatea dezvoltării pe termen lung.

Un alt avantaj important al colaborării cu firme din Germania îl reprezintă transferul de know-how și adoptarea unor standarde ridicate de calitate. Companiile germane sunt recunoscute pentru rigurozitatea și eficiența proceselor lor industriale iar colaborarea cu acestea poate contribui la modernizarea și profesionalizarea firmelor locale.

Sighetul are câteva avantaje competitive care pot atrage investiții sau parteneriate economice, în primul rând tradiție în prelucrarea lemnului dar și o poziție geografică ce facilitează conexiunea cu piețele din Europa Centrală și de Est. Și are și potențial (natural și antropic) pentru… turism!

În acest context, promovarea mediului economic local, participarea la târguri (a fost subliniată de doamna amabasador importanța Târgului Internațional de Carte de la Frankfurt din 2028, unde România va fi invitată de onoare) dar și la misiuni economice internaționale sau dezvoltarea unor parteneriate prin intermediul Camerei de Comerț Româno – Germane (AHK) pot deveni instrumente importante pentru atragerea de investitori și parteneri din Germania și integrarea mai puternică a comunităților locale în economia europeană.

Doamna ambasador a vizitat locațiile importante din Sighet (Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Casa memorială Elie Wiesel etc.) fiind interesată și de minoritatea germană („țipțeri”) din zona Vișeului de Sus, exprimându-și fără echivoc dorința de-a cunoaște in situ Maramureșul. Discuția a vizat și vecinătatea cu Ucraina și oportunitățile pe care deschiderea noului pod rutier peste Tisa le va aduce orașului nostru.

Pentru a exploata mai bine potențialitățile economice în relația cu Germania (considerată alături de Franța… „motorul” Europei), doamna ambasador a sugerat primarului Sighetului, av. Vasile Moldovan, prezent la discuție, să inițieze conexiunea cu AHK – Camera de Comerț Româno-Germană.

Consider că după această primă vizita în Nordul țării Doamna Ambasador Angela Ganninger își va dori să revină în orașul nostru și în atractiva Depresiune a Maramureșului.

Ion Mariș

În perioada 14-16 februarie 2026 o delegție a Primăriei Sighet, condusă de primarul Vasile Moldovan a fost invitată să participe în Danemarca,  în orașul/ comunitatea Skive la celebrarea celor 700 de ani de la prima atestare documentară a orașului. Deplasarea a avut ca scop consolidarea relațiilor dintre administrațiile celor două orașe, identificarea unor potențiale colaborări viitoare. Numitorul comun al celor două localități este „vârsta” identică: 700 de ani!

„Am avut ocazia să intru în contact cu o comunitate extraordinar de bine organizată, de la care avem multe de învățat. M-a impresionat modul în care funcționează biblioteca publică, un spațiu modern, deschis, adaptat tuturor categoriilor de vârstă, care nu este doar un loc al lecturii, ci un veritabil centru comunitar, unde se desfășoară activități educaționale, culturale și sociale. De asemenea, relația dintre administrația locală și asociațiile civice este una bazată pe încredere, transparență și colaborare constantă, ceea ce contribuie la o viață comunitară activă și bine structurată.
Transmit întreaga mea apreciere domnului primar Alfred Brunsgaard pentru ospitalitatea, deschiderea și profesionalismul de care a dat dovadă. Dialogul nostru a fost unul sincer și constructiv, axat pe schimbul de bune practici în administrația publică și pe identificarea unor direcții comune de cooperare.
Mulțumiri speciale se îndreaptă către domnul Valentin Vorobăț, președintele Asociației Românilor din Skive, cel care a mediat această întâlnire și care contribuie activ la consolidarea legăturilor dintre comunitățile noastre. Implicarea sa este un exemplu de dedicare față de românii din diaspora și față de dialogul intercultural.
Cred cu tărie că schimbul de experiență și deschiderea către modele administrative performante reprezintă pași esențiali în evoluția oricărei comunități. Vizita la Skive este un exemplu clar că, prin colaborare și viziune comună, putem construi administrații mai eficiente și comunități mai unite.” (Vasile Moldovan)

O realizare importantă pentru orașul nostru ar fi potențiala înfrățirea a celor două localități și – se pare – se lucrează și la acest proiect.

În această deplasare în Danemarca un rol important l-a avut și Ansamblul „Mara” al Centrului Cultural Sighet care a susținut un spectacol folcloric – deosebit de apreciat –  la Skive Theater.

La sfârșitul lunii martie danezii din Skive sunt invitați la Sighet, confirmându-se astfel trendul unei colaborări de lungă durată.

Salut, Sighet!