„Speranțele” sighetenilor sunt pe cale de dispariție?!… (autor, Ion Mariș)

„Pagina” albă de pe ecranul calculatorului nu mă îmbie la scris. Nu știu ce să scriu, sunt dezamăgit, lipsit de „inspirație”, fără… reacție. Un efort făcut împreună, oameni de afaceri reprezentativi din Sighet și „ONG-iști” confirmați de fapte, de proiecte concrete, prin care au alocat două ore pentru o discuție deschisă, fair – play, cu reprezentanții administrației publice locale (primar, viceprimar și șase – din 19 – consilieri locali) cred că s-a încheiat cu o senzație de… inutilitate.

O întâlnire promițătoare, o întâlnire ce ar fi putut aduce speranțe pentru o mai bună și eficientă colaborare între administrația publică, sectorul de afaceri și cel al organizațiilor fără scop lucrativ (ONG) s-a terminat fără… concluzii.

Cei mai importanți angajatori privați din Sighet, reprezentați prin Vasile Godja (Plimob SA), Ioan Tomoiagă (AVIVA SRL), Joseph Geebelen (Valmedy Prod SRL), Anca Oros – Stan (Laguna Serv SRL), Vasile Ardelean (Ardeleana Tisa SRL), Claudiu Prodan (Mecanica SA), Grigore Turda (Dent – Medica Terapia SRL), Tudor Vlad (Transilvania Bois SRL), Dana Dudaș (Toly Fashion SRL), Gheorghe Tivadar (AXA Reconst SRL) și reprezentanții unor importante ONG-uri sighetene (Asociația Suntem Vocea Lor, Fundația Rotary Sighet, Asociația Serviciul de Ajutor Maltez, Asociația Kiwanis, Asociația SOS Bambini, Asociația SZMISZ, Asociația Valea Verde, Asociația Frați Minori Capucini, Asociația George Ofrim, Asociația Grupul Civic Sighetean) au acceptat să se întâlnească și să discute cu aleșii din administrația publică problemele concrete ale unui municipiu ce arată din ce în ce mai… neatractiv! În sala de ședințe a Primăriei Sighet au fost prezenți reprezentanții angajatorilor a peste 4000 de cetățeni (AVIVA SRL – 2100 angajați, PLIMOB SA – 1319 – angajați, VALMEDY PROD SRL – 268, LAGUNA Serv SRL – 255 angajați etc.) plus recunoscuți ONG-iști care au în „spate” câteva sute de voluntari. Întâlnirea trebuia să genereze un schimb util de idei și mai ales de „Know – how” (gratuit!) din partea unor manageri și ONG-iști de succes din Sighet.

Nu ne-am dorit viziuni, strategii fabuloase (cu iz electoral), pe termen lung (ca să nu zic nedefinit) ci pur și simplu câteva acțiuni/ activități pe termen scurt și (eventual) mediu, verificabile, în conformitate cu bugetul „sărăcăcios” al orașului nostru. Este mult mai arzătoare – azi! – problema salubrizării (deșeurilor/ gunoaielor), a clădirilor de patrimoniu care se năruiesc, decât un nou pod peste Tisa (apropo, podul vechi arată groaznic!). Strategic, poate s-au gândit administratorii orașului să „exportăm” gunoiul în Ucraina (la prețuri înjumătățite) și noi n-am înțeles mișcarea futuristă?…

Sighetenii își doresc – repet, azi! – să vadă o schimbare „minimalistă”, să trăiască într-un oraș civilizat, neprăfuit, mai puțin cenușiu și, mai ales dorim, termene clare de finalizare, implementare, așa numitele deadline-uri, pentru niște măsuri urgente de revigorare pe termen scurt a acestei așezări (deocamdată) urbane. Să ne amăgim cu lapte și miere prin fabulosul PNRR (care a fost „înțeles” doar zilele acestea de către structurile guvernamentale) înseamnă, elegant spus, să… visăm! Nu că ar fi rău să visăm, dar avem acest obicei de peste…. 30 de ani. Putem/ puteți face un exercițiu simplu: calculați câți bani nerambursabili a atras municipiul Sighet prin programele de finanțare europene din exercițiul 2014 – 2020 și ne lămurim ce ne așteaptă! Și facem/ faceți o comparație cu alte orașe de aceeași dimensiune sau chiar cu muuulte sate!

I-am ascultat pe primar, viceprimar, arhitectul orașului, au vorbit oamenii de afaceri, au intervenit ONG -iștii, câțiva consilieri dar, summa summarum, totul mi s-a părut un exercițiu bizar de (ne)ascultare. A fost clar pentru toți participanții că avem în prim-plan un conflict între primar și viceprimar care trebuie – urgent! – soluționat și care blochează în acest moment orice progres. Și consilierii se situează de-o parte sau de alta în funcție de variabilele „ascunse” ale proiectelor propuse spre dezbatere și aprobare. Este observabilă lipsa unei abordări prin dialog și „compromis” rezonabil între cei doi „poli” (vizibili!) de putere, din cadrul administrației locale sighetene.

Dacă ar exista dorința de-a accepta mâna întinsă de către segmentul de business și societatea civilă, lucrurile ar putea să… funcționeze. Ce poate fi mai mult decât propunerea concretă făcută de către câțiva oameni de afaceri (neconsultați și neinvitați la Primărie de peste zece !!! ani) care s-au oferit să finanțeze din surse proprii remunerația câtorva persoane, care să întocmească proiecte pentru accesarea surselor actuale și viitoare de finanțare?…

Soluția este, așa cum s-a subliniat de către toți participanții interesați DOAR de dezvoltarea Sighetului, colaborarea, parteneriatul, coeziunea între structurile administrației publice. Este posibil – oare – așa ceva? Poziții aparent ireconciliabile, plasate într-o veșnică opoziție, pot să continue coabitarea iar Sighetul să se dezvolte… onorabil? Vom vedea în următoarele 2 – 3 luni dacă sunt semne de conciliere.

În rândul oamenilor de afaceri și-a societății civile crește starea/ gradul de nemulțumire, se simte o revoltă latentă și dispariția oricărei speranțe.

O propunere agreată și care – poate! – va „revigora” mecanismul înțepenit al managementului administrativ sighetean ar putea fi înființarea (propusă de către reprezentantul Asociației SZMISZ și adoptată ad-hoc) unui Consiliu Consultativ format din oameni de afaceri și ONG-iști. De fapt, în campania electorală, primarul municipiului a acceptat o propunere tot pe această direcție de-a se întâlni măcar semestrial cu oamenii de afaceri și reprezentanții societății civile, dar nu s-au mai făcut pași concreți.

Parafrazând titlul unei opere din literatura universală, sper – cu șanse reduse! – ca „Eterna comedie” sigheteană să ia sfârșit și, în ceasul al doisprezecelea, primarul și viceprimarul, asistați de echipele „disciplinate” din Consiliu Local să-și schimbe stilul de muncă, să se focalizeze pe INTERESUL cetățeanului, al Sighetului și nu pe orgolii, blocaje și „jocuri” mercantile.

Rămâne, în caz de eșec al reconcilierii așteptate de sigheteni, calea referendumului (conform Codului Administrativ în vigoare) care ar putea reconfigura drastic spectrul politic sighetean.
Ar fi păcat de speranțele (din nou!) irosite!

Ion MARIȘ




Sighet – Sistem de supraveghere video

În prezent, Sighetul Marmației nu dispune de un sistem de supraveghere video integrat, astfel că, implementarea unui astfel de sistem la standarde europene va conduce la îmbunătățirea climatului de ordine și siguranță publică în municipiu.

„Proiectul „Viitor sigur” a fost depus spre finanțare în cadrul Programului Operațional Comun România-Ucraina, Obiectiv tematic 8 – Provocări comune în domeniul siguranței și securității, Prioritatea 4.3 – Prevenirea și combaterea criminalității organizate, în cooperare cu instituțiile poliției. Partenerii proiectului sunt municipiul Baia Mare și localitățile Ivano-Frankivsk și Solotvino din Ucraina. Valoarea totală a proiectului este de 1.461.700, 16 Euro, din care suma de 163.978, 32 Euro revine municipiului Sighetu Marmației, cota de contribuție proprie a municipiului fiind de 2, 22%. În cadrul investiției sunt prevăzute un dispecerat central de monitorizare, infrastructura de transfer de date, echipamente de trasmisie date și o rețea de 30 de camere video fixe și mobile ce vor fi amplasate în 17 locații din municipiu. Perioada de implementare a proiectului este de 24 de luni.”, a declarat av. Vasile Moldovan, primarul municipiului.

Salut, Sighet!




Sighet – Un nou centru de vaccinare anti-Covid-19

Începând cu data de 15 februarie 2021, în sala de sport a Școlii Gimnaziale „Ioan Mihalyi de Apșa” din Sighetul Marmației, va funcționa un nou centru de vaccinare împotriva Covid- 19.

De mâine (16 februarie 2021) începe și în România administrarea vaccinului împotriva Covid-19 produs de AstraZeneca – Oxford. Pentru ca sighetenii și persoanele din zona Maramureșului Istoric să poată beneficia de administrarea acestui vaccin, precum și pentru buna desfășurare a procesului de vaccinare, deschidem al doilea centru de vaccinare în municipiul nostru, celălalt centru fiind amplasat în incinta Spitalului Municipal Sighet. Menționăm faptul că vaccinul AstraZeneca, cel de-al treilea vaccin anti-Covid autorizat de Comisia Europeană, după Pfizer și Moderna, se adresează persoanelor cu vârsta curpinsă între 18 și 55 de ani, programarea putându-se efectua pe Platforma Națională de programare pentru vaccinare împotriva Covid-19. (av. Vasile Moldovan, primarul municipiului)

Salut, Sighet!




Consensul consilierilor sigheteni produce efecte: Avem Viceprimar! (autor, Ion Mariș)

Strategii și/ sau… bănuieli

Am avut parte – marți, 02 februarie 2021 – de o ședință surpriză a Consiliului Local Sighet. Conducătorii aleși ai județului nostru (președinte Ionel Bogdan, vicepreședinte, Radu Trufan) au descălecat neelectoral și-n Țara Maramureșului, nu într-o vizită de curtoazie, ci într-o vizită de lucru, încărcată de strategii, proiecte, planuri, promisiuni, cuvinte mari din povești frumoase. Le tot auzim de zeci de ani (fiecare politician ne povestește frumos), fiecare politician aduce (din pix!) valuri de euroi în țară, proiectele vechi (nerezolvate) se resuscitează temporar, aproape toți conducătorii se „coalizează” cu cetățenii dar fiecare răzbate… pe cont propriu.

Venirea președintelui CJ Maramureș la Sighet a oferit ocazia cetățenilor prezenți în sală să aducă „șefimea” cu picioarele pe pământ, amintindu-le – dincolo de vorbele frumoase – că problema deșeurilor/ gunoiaelor din municipiul nostru nu are o rezolvare într-un termen rezonabil (ca să nu zicem termen prea scurt). Așadar s-au cheltuit zeci – sute de milioane de euro până acum, fără finalitate. Un proverb tradițional pe plaiurile noastre ne spune care/ cum este rezolvarea nevoilor noastre pe toate palierele societății: „dacă nu sunt soluții ei găsesc justificări”. Absolut toate seriile/ garniturile de politicieni care ajung la putere dau vina pe greaua moșternire, pe condițiile meteo, pe avize și acorduri, pe legislație și directive europene, numai ei sunt puri și nevinovați. Oricum, la momentul desfășurării ședinței am aflat că, în ziua respectivă, garda de mediu a oprit Herodotul să utilizeze locația temporară pentru transferul gunoiului la Oradea. Iarăși blocaj, iarăși grămezi de deșeuri prin oraș, mizerie, penibil, dezgust.

Ce am reținut?!…

Groapa autorizată de la Fărcașa va fi deschisă prin 2024. În continuare se vor transporta deșeurile la Oradea și – prin bunăvoința vecinilor – chiar la Satu Mare. Poate, în vreo 2 ani va fi autorizată și o „bucățică” de groapă din județ care ne va scuti de „exportul” gunoiului în alte UAT-uri; sigur proiectul european de completare a resurselor financiare pentru stablizarea de la Fărcașa a fost „fazat” prin defazare pentru a primi bani și a nu-i returna la UE, SIGUR – Stația modernă de transfer și sortare a deșeurilor care stă nefolosită în municipul nostru va fi deschisă ÎN ACEASTĂ LUNĂ, ceea ce va duce la diminuarea costurilor (pentru populație) și recuperarea unor deșeuri din fracția uscată. Dacă nu se va întâmpla acest lucru (în această lună) SIGUR, nimeni nu-și va da demisia. Poate, mă înșel?!…

La ce ne putem aștepta săptămânile următoare?

La o mare unitate și solidaritate la nivel instituționalizat, prin ADI Maramureș, care va permite, „cu celeritate”, conform promisiunilor, rezolvarea tuturor problemelor… specifice. Și, evident, o funcționare perfectă a SMID, adică Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor, spre buna odihnă a diriguitorilor. Mai crede cineva că nu se găsesc teoretic și soluții… sustenabile?

Ce au făcut cetățenii la ședință?

Cetățenii – ca întotdeauna – și-au răcit gura de pomană, au ascultat – în buna tradiție româneaască – justificări și s-au săturat de așteptări. Sighetenii au vociferat semnificativ și au adresat întrebări corecte la care – după cum spuneam – au primit justificări perfecte. Evident că s-a cam terminat cu toleranța, au trecut anii în care o culoare politică stârnea – mai întotdeauna – emoții pozitive, toate culorile s-au disipat, azi nu mai merge. Semnele sunt foarte clare: societatea civilă va reacționa. Cum? Chiar și în justiție!

Sfârșitul primei părți!

Prima și agitata parte a ședinței s-a încheiat cu o pauză, după care, semnalul pozitiv fiind dat, președintele CJ Maramureș, Ionel Bogdan, s-a retras, încărcat cu întrebările și nemulțumirile sighetenilor, nedumerit probabil că la câteva luni de la instalare în funcție, este confruntat cu atâtea probleme pe care – probabil – nu le-a anticipat. Clar că politica trebuie să se facă altfel! Fără neprofesioniști și fără sinecuri! Oare vom vedea o minimă schimbare?

Partea a doua: Happy End!

După două ore „fructuoase”, cei 18 consilieri prezenți (doar un reprezentant a absentat, din motive medicale) s-au concentrat pe problema arzătoare (punctual) a orașului: alegerea viceprimarului! Deși corect distanțați, cei reorganizați în „noua coaliție” ad – hoc la nivel local, s-au reactivat. Pe lista de nominalizări, pentru preluarea râvnitei demnități de viceprimar, au apărut două nume (a treia propunere a fost o tentativă nereușită!): Daniela Onița – Ivașcu și Adriana Curmei. Fără nicio surpriză (având în vedere pledoaria introductivă) d-na Daniela Onița – Ivașcu a câștigat lupta pentru participarea la schimbarea la față a Sighetului, cu scorul de 13 – 5. Pentru viceprimarul ales au votat PNL-ul, USR-PLUS, Pro România, PMP-ul și UDMR-ul. Fumurile albe s-au înălțat din hornul inutil al Primăriei Sighet: Habemus Pro-Aedilum! Adică (nota bene!) avem un om dedicat, coeziv, pro-activ, în echipa primarului?!

Câinii cu covrigi în coadă, vor dormi-n Sighet pe stradă!

Se pare că o nouă epocă va începe la Sighet: epoca post – gunoaie(lor)! După unitatea în cuget și-n simțiri a consilierilor locali vizavi de problema gunoaielor, de acum înainte Sighetul va prospera având echipa adimistrativă completă. Sigur, cu/ prin promisiuni de la județ, vom avea și un parc industrial în zona noastră! Așteptăm rezultate! Deocamdată, începând cu data de 03 februarie 2021, ne asumăm prezumția de… circumspecție. Atenție la… răbdare, e pe sfârșite la Sighet!

Nota de… subsol

Propunere pentru un nou logo sighetean: lapte și miere pentru… putere (mă refer, bineînțeles, la atributele sănătoase)!

Ion MARIȘ

Foto: I. Mariș




Sucursala sigheteană a Serviciului de Ajutor Maltez din România a găzduit Board-ul Național!

Sighetul a găzduit, la sfârșitul săptămânii trecute (22 și 23 ianuarie 2021), o întâlnire inedită între voluntarii localnici și Consiliul Director (Dénes Mihály – președinte, Palai Kristóf Mihai Iosif – vicepreședinte, Tischler Ferenc – vicepreședinte) de la cunoscuta organizație Serviciul de Ajutor Maltez din România. Aripa civică a celebrilor Cavaleri de Malta, cu o istorie de 1000 de ani în Europa, este de fapt un nucleu filantropic ce se implică „liber și nesilit de nimeni” în problemele delicate ale comunităților locale. De fapt, grupul țintă al „maltezilor români” îl reprezintă persoanele aparținând segmentelor defavorizate ale societății, persoanele aflate în dificultăți materiale, vârstnicii etc., toți cei care au rămas aproape de… „marginea” societății. Deși inițiatorii europeni ai Serviciului sunt preponderent catolici, aici, în România, nu se fac diferențieri pe criterii religioase, extinderea rețelei malteze se face doar pe baza nevoilor identificate în comunități și mai ales pe baza implicării voluntarilor locali. La Sighet toți „parametrii” sunt atinși: există destule (prea multe) persoane cu probleme și mai ales există voluntari (elevi, tineri, adulți) sinceri, dedicați, diseminatori de… speranță.

Ce a însemnat acest eveniment pentru municipiul nostru ne spune prof. Luminița Colopelnic, coordonatorul sucursalei locale a Serviciului de Ajutor Maltez din România: Pentru prima dată în 30 de ani de activitate a Serviciului de Ajutor Maltez în România, ședința națională a Consiliului Director are loc la Sighetu Marmației, în semn de recunoaștere a implicării în comunitate a sighetenilor maltezi în perioada pandemiei. Este o onoare să avem în mijlocul nostru cavaleri ai Ordinului de Malta și atâția oameni dedicați voluntariatului, să învățăm din experiența lor și împreună să facem următorii pași pentru ca Sighetul și satele învecinate să aibă parte de servicii de ajutor acreditate și de calitate.

La întâlnirea de vineri, 22 ianuarie 2021, la care a participat și primarul Sighetului, Vasile Moldovan dar și reprezentanți ai presei locale și ai principalelor ONG-uri din orașul nostru, au fost prezentate și cele mai importante proiecte pe care le-a derulat sucursala locală a maltezilor: Proiectele derulate în perioada aprilie-decembrie 2020, Dar din dar, Oameni pentru oameni, SAMR vă spune La mulți ani!, Maltezi pentru educație, Împlinește un vis, De Crăciun fii alături de un bunic sau o bunică și multe altele s-au realizat prin donații ale membrilor maltezi și ale comunității în valoare de peste 100.000 lei și au acoperit nevoile a sute de oameni de lângă noi. Ele sunt dovada că virusul maltez este mai puternic decât Covid 19. (prof. Luminița Colopelnic)

Care sunt „beneficiile” și așteptările acestei importante întâlniri din orașul nostru ne dezvăluie prof. Luminița Colopelnic: Din partea domnului primar am primit promisiuni că Serviciul de Ajutor Maltez Sighetu Marmației va primi un sediu atunci când se va identifica un spațiu corespunzător activităților noastre, iar din partea Consiliului Director am fost asigurați că vom avea tot sprijinul necesar pentru a deschide un centru cu specificul identificat de noi așa încât să răspundă cât mai bine nevoilor comunității.

Cert este că fără o societate civilă puternică, fără solidaritate între principalele ONG-uri sighetene nu se va reuși transformarea mișcării voluntar – filantropice într-o voce puternică, pentru a deveni un „actor” semnificativ al comunității noastre. Coagularea mișcării ONG-istice din Sighet și implicarea mult mai intensă în problemele sociale locale este o soluție viabilă pentru schimbarea sustenabilă a atitudinii cetățenilor, pentru atargerea spre voluntariat a celor care nu mai așteaptă soluții… miraculoase.

Salut, Sighet!




Primarul Sighetului s-a „distanțat” de mass – media locală! (autor, Ion Mariș)

Miercuri, 04 noiembrie 2020, pe la orele amiezii, la noul său loc de muncă, primarul ales al Sighetului a invitat presa (distanțat – mascată) la o întâlnire cu cifrele/ legile/ hârtiile, prezentate la… vedere.
Am văzut primul pas (mic?!), într-o intervenție mediatică fair-play, din partea d-lui Vasile Moldovan care, este convins că va avea un bun parteneriat cu noul și bine-intenționatul Consiliu Local! Sunt sigur că asta se dorește și la nivelul cetățeanului ordinar: colaborare maximă! Filosofiile, cunoștințele (chiar relațiile) și experiența consilierilor locali trebuie direcționate, repetăm (de prea mult timp!), spre mult-așteptata dezvoltare a Sighetului.

Primarul Sighetului ne-a informat că-și dorește o perioadă scurtă de tatonare și acomodare cu spiritul și dorința de muncă pe care a depistat-o, prin toate ungherele, din inima administrativă a municipiului nostru. Și, sigur, așa cum se întâmplă în toate familiile (democrației) originale, mai sunt și „hibe”, unii se mobilizează mai greu, alții sunt mai greu de pornit (da’ se opresc rapid), ceilalți iubesc o anumită „orientare” în loc să iubească Orașul și se mai bat pe/ printre piepturi sănătoase că… mai rău să nu fie.
Lăsând hazul de necaz(uri) la o parte, trebuie să vă mai destăinui că s-a discutat foarte sincer despre domeniul public al Primăriei, străzi și asfaltări, ROI-urile (in)existente prin zona administrației locale, domeniul Sănătății, avalanșa de câini comunitari de pe străzile orașului, problemele generate de (ne)respectarea PUZ-ului, performanțele financiar – organizaționale de la Urbana, vitalitatea Vitalului, lucrările de construcții „neinspirate” la clădirea Părplastului, proiectele depuse spre finanțare și cele ce s-ar putea propune etc. etc…. Mi-e și greu să punctez toate problemele discutate (le cunoașteți atât de bine, stimați cititori!), dar așteptăm – totuși – să se și rezolve (rapid?!)… Mda, nu va fi ușor!!…
Oricum ni s-au promis informații – în timp real – despre tot ce vizează gestionarea municipiului.

Am participat în urmă cu doar câteva săptămâni la ceremonia de învestire a primarului și a consilierilor locali și, atunci, am fost impresionat de discursul „mobilizator” al liderilor de partide care promiteau colaborare, efort comun, dezbrăcarea (sau dezbărarea?) de năravurile pur (și simplu!) politicianiste etc. totul doar cu singura țintă precisă: Sighetul. Le avem înregistrate toate luările de cuvânt! M-au înfiorat (pozitiv!), m-au bucurat (bine că le-am înregistrat!)
Păstrez, de asemenea, toate broșurile/ pliantele/ flyerele promisiuni, în care bine – intenționații candidați (azi ajunși în demnități publice!) făceau promisiuni solemne că… știți dumneavoastră!… vor curge proiectele, banii europeni, fericirea etc pe toate străzile din orașul dintre ape. Să nu se ducă (Doamne ferește!) pe apa… Sâmbetei! Oricum, vom analiza/ evidenția constant (ne)materializarea… promisiunilor!

Da, în altă ordine de idei, a fost o primă întâlnire relaxată, transparentă; am promis, cei prezenți, că vom participa cu drag la ședințele Consiliului Local și că vom informa rapid și corect cititorii  cum/cât s-au schimbat (în bine!) conducătorii noștri vremelnici!
Și, ca să fiu pe vorba domnului primar: dacă respect pentru cetățean nu e, nimic nu e!…
Să auzim și de bine!…

Ion Mariș

Foto: Ion Mariș




La schimbarea primarului (autor, Teofil Ivanciuc)

Cel mai slab primar din istoria Sighetului – conform părerii majorității cetățenilor, adică Horia Scubli (cel care ne-a lăsat ca principală moștenire un „Cui”, un „Scaun” și grătarul „lacătelor iubirii”), și-a încheiat mult prea lungul mandat. Îi urăm odihnă plăcută în continuare și spor pe Facebook!

După o noapte dramatică, precum cea de la prezidențialele cu Mircea Geoană din anul 2009, renumărarea voturilor pentru funcția de primar a dat până la urmă câștig de cauză avocatului (și fostului prefect) Vasile Moldovan (PSD, Coaliția pentru Maramureș), care a obținut 3832 voturi, adică mai mult decât propria formațiune politică, ceea ce spune multe…

Marele perdant a fost avocata Daniela Onița-Ivașcu (PNL), care și-a văzut spulberat visul la o diferență de 48 de voturi – aceasta fiind votată de 3786 cetățeni. Aflată permanent în campanie electorală încă de prin 2015 (de când susținea publicația „Sigheteanul”), cu o ambiție uriașă, aceasta a investit enorm în încercarea de a câștiga votanții de partea sa, ceea ce i-a și reușit, într-o bună măsură. A oferit premii elevilor și consultanță juridică gratuită, a fost prezentă la toate manifestările posibile, i-a adus la Sighet, să o susțină, pe Rareș Bogdan și Ludovic Orban (mai câștigați eram cu toții dacă Orban ar fi semnat un cec de 1 milion euro pentru asfaltarea unor străzi, cu promisiunea că – de va fi aleasă – guvernul va sprijini-o și mai substanțial în demersurile sale!), s-a pus bine cu cea mai mare parte a presei, și-a făcut o emisiune live pe Facebook etc., dar a greșit, printre altele, prin felul îndoielnic cum a preluat și apoi a gestionat organizația locală PNL (astfel că mulți liberali au votat contra sa!), dar și prin masiva supraexpunere, ea obținând în final mai puține voturi decât partidul însuși…

În următorul pluton de alergători, la mare distanță față de cei doi, au intrat, tot umăr la umăr:

Profesorul și gazetarul Nicolae Iuga (Pro România,1252 voturi), apreciat de o parte a electoratului pentru bătăliile duse în Consiliul Local pentru renunțarea la serviciile Vital, desființarea Poliției Locale, concesionarea controversată a unui teren de pe Pietonală și altele.

Următorul învins a fost agentul imobiliar Vasile Hodor (USR-PLUS, 1146 voturi), care a vrut inițial să candideze din partea unei coaliții locale apartinice formată din ONG-uri. Răzgândindu-se, el s-a propulsat, dubios, pe ultima 100 de metri, ca și candidat USR, acesta desființând proiectul inițial conform căruia partidul ar fi mers la alegeri doar cu lista de consilieri, la primărie urmând a-l susține pe independentul Sorin Rednic. Puciul lui Hodor a provocat nemulțumiri și demisii ale unor membri marcanți din cadrul organizației, ceea ce a contat, cert, la urne…

La diferență de un singur vot s-a clasat Sorin Rednic (candidat independent, 1145 voturi), secretar al primăriei și fost prefect, cu siguranță cel mai bine pregătit dintre toți candidații, însă rămas singur (de fapt susținut de fantomaticul Partid Ecologist Român, lucru care nu a prea ajutat). Probabil acesta nu a reușit să convingă că are în spate o echipă capabilă să implementeze uriașul său proiect de renaștere a urbei.

Penultimul clasat, cu 541 voturi, a fost foarte tânărul Gabriel Filipciuc (29 de ani!) de la PMP, fiu al fostului primar țărănist Gheorghe Filipciuc, perceput mai mult ca băimărean decât ca sighetean, ceea ce, desigur, l-a dezavantajat serios.

Lista candidaților a fost încheiată de Gheorghe Giurgi de la ALDE, fost director la ”Urbana” în vremea Eugeniei Godja, care a reușit să seducă doar 144 de alegători…

Meciul s-a încheiat, dar primarul ales va avea o misiune foarte grea, fiind susținut de un PSD minoritar atât în Consiliul Local cât și în Consiliul Județean și aflat în opoziția guvernamentală.

În plus, municipiul se află într-o situație jalnică, cu infrastructura la pământ, venituri modeste, datorii mari, contracte împovărătoare cu Vital și Herodot, o zestre edilitar-publică alcătuită din clădiri seculare ce se năruiesc, cu un aparat funcționăresc supradimensionat, care, din cauza salariilor imense votate în vremea administrației de tristă amintire H. Scubli, înghite 80% din buget…

Îi urăm succes noului primar Vasile Moldovan, sperând – pentru binele și viitorul Sighetului!, că va reuși să realizeze cât mai multe din cele promise în campania electorală!

Teofil IVANCIUC




Vreau să fiu primarul Sighetului?! (autor, Ion Mariș)

La începutul lunii martie a acestui an (09 martie 2020) am publicat un editorial (vezi AICI), cu doar câteva zile înainte de izbucnirea pandemiei, cu gândul de-a invita potențialii candidați la fotoliul (destul de împovărător și provocator) de primar să răspundă la un set de zece întrebări, ce urmau să vizeze aspectele importante pe care trebuie să se focalizeze un viitor… edil șef. Lucrurile s-au schimbat dramatic, alegerile au fost amânate, stabilirea ulterioară a datei alegerilor locale a stat sub semnul incertitudinii dar, se pare că data definitivă a rămas 27 septembrie 2020. Unii dintre candidați (inclusiv la Consiliul Local), chiar în plină pandemie, au avut activități filantropice, cu „fine” accente electorale, alții au continuat să se stabilizeze „pe surse” pentru a fi evaluați de către cetățeni iar ceilalți, puțini, au ales să rămână discreți, să aștepte oficial debutul campaniei alegerilor.

După publicarea editorialului anterior menționat, am avut discuții cu mai mulți prieteni și cunoscuți, care s-au arătat reticenți la posibilitatea unei evaluări eficiente/ comparabile doar pe baza unui set limitat de întrebări, așadar, am decis să oferim spațiu mai extins (echivalentul a maximum patru pagini A4, times new roman, font-uri de 12 mm, distanța între rânduri – single) candidaților, pentru a-și expune proiectul de “aspirant” la demnitatea de primar al Sighetului. Considerăm că într-un spațiu relativ limitat, un candidat trebuie să fie capabil să-și expună, coerent și pe înțelesul tuturor cetățenilor, oferta de management a orașului.

Sigur, în câteva pagini un candidat la primăria Sighetului nu poate spune „totul” dar, e nevoie de concizie și de abandonarea „poveștilor” de mare întindere, pentru a fi convingător iar noi a decide cui acordăm votul.

Invităm toți candidații să ne trimită „oferta” lor de management, în special pe cei care au anunțat deja, până la acest moment, înscrierea lor în cursă: Dana Onița – Ivașcu, Vasile Moldovan, Sorin Rednic, Vasile Hodor, Gabriel Filipciuc. Dacă vor apărea și alte nume (deși timpul rămas pentru înscriere este foarte scurt) îi invităm și pe ultimii potențiali candidați înscriși să ne trimită proiectul propriu de administrare a orașului.

Noile restricții impuse de pandemie – inclusiv pentru campania electorală reală (număr de participanți, distanțare etc.) – ne obligă să fim mult mai atenți la fluxul de informații din mediul virtual, de aceea, în mod sigur, mult mai mulți cetățeni citesc și vor citi materiale publicate on-line. Evident, va conta faptul că informațiile pe care le vom prezenta cititorilor noștri sigheteni, vin direct de la sursă!

Așadar, stimați candidați la demnitatea onorantă de primar al Sighetului, vă invităm să ne trimiteți proiectele voastre, materialele pe care doriți să le citim și să le analizăm, publicarea în spațiul dedicat aspiranților la fotoliul de prim – gospodar al orașului nostru fiind o modalitate suplimentară de-a vă cunoaște mai bine.

Vom publica materialele în ordinea sosirii la redacție (e-mail: office@salutsighet.ro), adică primul material primit, primul publicat.

Așteptăm cu deosebit interes toate materialele ce vizează – așa cum spuneam – ofertele – proiect dedicate/ destinate administrării Sighetului. Poate așa vom alege și noi candidatul adecvat, care va „semna și garanta” – virtual bineînțeles – un contract – proiect pentru noi, simplii alegători.

Mult succes candidaților la funcția de Primar al Sighetului!

Ion MARIȘ




Vreau să fiu primarul Sighetului! ZECE întrebări pentru nota… ZECE! (autor, Ion Mariș)

Trăiesc, muncesc în Sighet și chiar nu vreau să plec de aici! Dar, pentru a menține o bună relație cu viața cotidiană „ordinară” avem nevoie de un mediu socio – economic local adecvat, de o comunitate puternică, educată, participativă.

Am văzut cum se „descurca” sigheteanul în anii „mărețului” comunism iar azi asist (contrariat uneori!) la viața liberă, fără constrângeri (vizibile) dar, din păcate, fără coeziunea social – morală atât de necesară, bucurându-mă totuși că sunt un martor civil(izat) al anilor democrației (aproape) consolidate.

Democrația zilelor noastre (prezentând unele semne… traumatizante) ne oferă ocazia de-a „controla” (dacă ne dorim/ implicăm) profilul aleșilor. Nu ni se oferă această ocazie prea des, acționăm – din păcate – doar în intervalul diverselor tipuri de alegeri. Iar aleșii, potențialii aleși, competitorii, sunt mereu – în preajma alegerilor – foarte deschiși, preocupați de marile probleme ale comunității, ascultători, doldora de inițiative filantropice, populari (nu populiști!), politicoși, creativi etc etc. încât ne… bulversează. Aparențele (mai ales cele politice) știm că înșală și ne induc în eroare, de aceea, vom încerca să pătrundem un pic mai în profunzimea dezbaterilor electorale. La nivel local, în comunitățile mai reduse numeric, oamenii se cunosc în general între ei, liderii politici sunt monitorizați de diversele grupuri socio – profesionale, deci, nuanțele subiective și/sau obiective de simpatie sau antipatie se pot descifra relativ ușor și din zvonurile… târgului. Pe de altă parte, lăsând la o parte parti-pris-urile, ne-am gândit că am putea – prin discuții bine (con)centrate – să ne familiarizăm cu modul de gândire și conceptul managerial pe care îl posedă cei doritori să-și lase amprenta asupra dezvoltării Sighetului.

Așadar, demarăm o dezbatere virtuală și îi invităm pe candidații la funcția de primar al Sighetului, să accepte provocarea noastră, de-a răspunde unui set de 10 (zece) întrebări ce vizează abilitățile necesare celei mai înalte poziții administrative la nivel municipal. La final, răspunsurile vor fi evaluate de către cititorii noștri, fiecare întrebare poate primi maximum un punct; dacă toate răspunsurile sunt foarte bune poate rezulta nota… zece. De aceea am numit această secțiune a publicației noastre: Zece întrebări pentru nota… Zece! Vom expedia întrebările tuturor candidaților declarați oficial, care acceptă provocarea noastră, urmând ca, săptămânal, să publicăm interviul propriu zis iar cititorii vor acorda on-line… note!

Ne dorim să aplicăm același „model” și pentru reprezentanții partidelor care vor propune candidați pentru Consiliul Local. În acest fel, poate, ne vom lămuri care sunt abordările strategice ale partidelor vizavi de comunitatea noastră dar, mai ales, vom putea evalua potențialul persoanelor propuse (pe liste) pentru a gestiona dezvoltarea socio – economică a Sighetului și din postura de consilieri locali.

Vom transmite invitațiile pentru participarea la această dezbatere publică, în primul rând, candidaților la funcția de primar, care au anunțat înscrierea lor în cursă, până la acest moment: Dana Onița – Ivașcu, Vasile Moldovan, Sorin Rednic, Vasile Hodor, Gabriel Filipciuc. Pe măsură ce vor apărea și alte nume vom expedia invitația noastră și celorlalți reprezentanți înscriși – pe parcurs – în competiție.

Așadar, în câteva zile, veți putea citi interviul cu primul… „ofertant”. Da, un candidat la postura de primar este un concetățean de-al nostru care ne propune o… ofertă de management! Dacă sunteți interesați de soarta Sighetului, urmăriți-ne și veți putea analiza/ evalua și decide care este oferta ce vă stârnește… interesul!

 

Ion MARIȘ

foto: Ion Mariș




Sighetul, „Împreună pentru viitor”!

Ministerul Educației Naționale, Asociația Children’s High Level, Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, Consiliul Județean Maramureș, Primăria Oncești și Centrul Școlar de Educație Incluzivă Sighetul Marmației au organizat, în perioada 24-26 mai 2019, Festivalul Național de Dans „Împreună pentru viitor” .

Acest festival, inclus în cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară (înregistrat în C.A.E.N. la poziția 28, Anexa nr. 7 la OMEN nr. 3016/09.01.2019), inițiat de Ministerul Educației Naționale și Asociaţia Children’s High Level Group este dedicat copiilor cu dizabilități și voluntarilor care se implică în integrarea lor.

Festivalul este organizat pe două secțiuni: dans tradițional și dans modern. Fiecare echipă este formată în mod egal din elevi voluntari proveniți din unități de învățământ care derulează parteneriate în cadrul SNAC (grădinițe, școli gimnaziale, licee) și elevi beneficiari cu cerințe educaționale speciale.

La ediția a XII-a a Festivalului național de dans „Împreună pentru viitor” de la Sighetul Marmației, au participat 217 copii din județele Argeș, Bihor, Botoșani, București, Iași, Mureș, Maramureș, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Vrancea și Timiș.

Invitați speciali au fost 116 elevi de la Ansamblul folcloric „Mugurelul” de la Clubul Copiilor din Sighetul Marmației, Ansamblul „Doina” din Târgu Lăpuș, Ansamblul „Speranța” din Solotvino, Ucraina, Ansambul Școlii „Mircea Vulcănescu” din Bârsana și ansamblul „Cetățuia” din Oncești, precum și perechea de dans sportiv Hâncu Alexia și Alb Mihai Florin de la „MINI MAXI” din cadrul Școlii de Artă „Gheorghe Chivu”, Sighetul Marmației.

Grupurile de dansatori au fost admirate și aplaudate de Baroneasa Emma Nicholson de Winterbourne – fondator al Asociației Children’s High Level Group, Cătălina Chendea –  inspector de specialitate MEN, Vasile Moldovan – prefectul de Maramureș, Ildiko Bereș – viceprimarul municipiului Sighetul Marmației, Godja Matei – primarul comunei Oncești, Meda Ionela Știrbu – coordonator judetean SNAC, Neamț, Cris Frost – directorul de programe din cadrul organizației AMAR International Charitable Foundation, Diana Tascu, director Asociația Children’s High Level Group, Cristina Buda – Coordonator Județean SNAC Maramureș, Bănică Amelia – inspector școlar pentru activități extrașcolare, inspectori școlari județeni, consilieri județeni din Maramureș, directori și cadre didactice, părinți și admiratori ai participanților.

Baroneasa Emma Nicholson de Winterbourne a felicitat personal copiii și le-a înmânat medaliile.

Felicitări copiilor pentru rezultate și pentru munca depusă, felicitări profesorilor coordonatori care i-au pregătit și le-au fost alături!

Oresia Aurora MARFICI, director CSEI Sighet