Vineri, 20 februarie 2026, în prima parte a zilei, în Sala Transist a Primăriei, a fost o atmosferă frumoasă, sportivă, încărcată de fair-play. S-a marcat „oficializarea” debutului Final Four-ului Cupei României la baschet feminin, ediția 2025/2026, eveniment găzduit de venerabilul nostru oraș (#Sighet700) care ne plasează în lumea bună a competițiilor naționale de maximă vizibilitate.

Evenimentul găzduit de Primăria Sighet și de primarul Vasile Moldovan a fost onorat de prezența  doamnei Carmen Tocală – președinta Federației Române de Baschet, a domnului Tibi Dumitrescu – Secretar General al FRB, a domnului Șerban Sere – director CSM Oradea, a domnului George Opriș, președinte CSM Sighetu Marmației, a reprezentanților celor patru echipe finaliste, dar și a elevilor voluntari CNDV-iști implicați în organizarea activităților conexe și – nu în ultimul rând – a reprezentanților mass-media și a altor invitați.

„Pentru Sighetu Marmației, găzduirea unui asemenea turneu reprezintă o confirmare a faptului că suntem un oraș care susține performanța, spiritul de echipă și valorile sportului. Le mulțumesc tuturor celor implicați în organizare, în special tinerilor voluntari, care demonstrează că implicarea și responsabilitatea civică sunt parte din identitatea comunității noastre.” (Vasile Moldovan – primar)

După discursurile concise, la obiect (baschet), și oferirea unor lucrări realizate de elevii de la Clubul Copiilor din Sighet personalităților sportive participante, a urmat ședința foto de rigoare (cu trofeul competiției în prim plan) pentru imortalizarea acestui eveniment care face parte implicit și din calendarul activităților dedicate aniversării celor 700 de ani ai Sighetului (conform „certificatului” existent până la această dată).

În după amaiza zilei de vineri, 20.02.2026, s-au disputat semifinalele: Rapid București – Sepsi SIC Sfântu Gheorghe: 94 – 69 și CSM CSU Târgoviște – FCC Baschet UAV Arad: 53  – 65.
În FINALA care se va disputa azi, 21 februarie 2026, de la ora 14:30 se vor întâlni așadar Rapid București și FCC Baschet UAV Arad.

Felicitări participanțior, succes finaliștilor!

Concluzia (nu doar mediatică)… să nu se neglijeze la niciun nivel: Mens sana in corpore sano!

Foto & text: Ion Mariș

FINAL FOUR-ul Cupei României la baschet feminin debutează vineri, 20 februarie 2026, la Sala Polivalentă din Sighetu Marmației.
Participă cele patru echipe finaliste: Rapid București, Sepsi SIC Sfântu Gheorghe, CSM CSU Târgoviște și FCC Baschet UAV Arad.

Meciurile se desfășoară după următorul program:

Semifinala 1, vineri, 20 februarie 2026, ora 17:00 – Rapid București – Sepsi SIC Sfântu Gheorghe.
Semifinala 2, vineri, 20 februarie 2026, ora 19:30 – CSM CSU Târgoviște – FCC Baschet UAV Arad.

FINALA va avea loc sâmbătă, 21 februarie 2026, ora 14:30!!

Organizatori: Federația Română de Baschet și Primarul municipiului Sighetu Marmației.

Salut, Sighet!

Joi, 19 februarie 2026, de la ora 19:00, sighetenii sunt invitați la Balul Caritabil organizat de primarul municipiului Sighet, av. Vasile Moldovan, în colaborare cu Federația Română de Baschet pentru a-l susține pe tânărul elev sighetean Casian Fabian (15 ani) pentru depășirea problemelor financiare dar și de sănătate.

Link-ul la discuția lui Casian cu jurnalistul Lucian Mândruță îl aveți în VIDEO.

Biletele se pot procura de la Cabinetul Primarului.

Salut, Sighet!

La sfârșitul săptămânii trecute, vineri, 31 octombrie 2025, s-a semnat la Etyek documentul de înfrățire dintre Sighet și Etyek, de către primarii celor două localități, Vasile Moldovan respectiv Zólyomi Tamás. A fost un eveniment sobru care s-a încheiat cu plantarea a 12 arbori într-o parcelă, o suprafață de teren, care se va numi „Sighetu Marmației”.

S-a oficializat o înțelegere care, pentru mulți concetățeni de-ai noștri, nu semnifică mare lucru. Sunt diferite „nedumeriri” vizavi de conceptul de „twinning/ înfrățire”. Haideți să clarificăm acest concept și să analizăm care sunt avantajele… înfrățirii.

Conceptul de „twinning” (înfrățire între localități) este o inițiativă promovată în mod special în cadrul Uniunii Europene, ca instrument de apropiere între cetățeni și comunități din diferite țări. Născut după Al Doilea Război Mondial, din dorința de reconciliere și cooperare, twinning-ul a devenit un simbol al unității europene în diversitate, încurajând schimbul de experiență, solidaritatea și dezvoltarea comună între orașe.

Într-o Europă unită prin valori comune și diversitate culturală, relațiile de înfrățire (twinning) dintre comunități reprezintă una dintre cele mai accesibile și normale forme de cooperare. Prin astfel de parteneriate, localitățile nu se rezumă la semnarea un acord formal, pur și simplu își deschid porțile către cunoaștere, prietenie și dezvoltare comună.

Acesta este trendul pe care se înscrie și înfrățirea dintre orașul Sighetu Marmației (Maramureș) și localitatea Etyek (Ungaria) – o legătură care își propune să apropie oamenii, să creeze punți culturale și să sprijine inițiative benefice pentru ambele comunități (promovarea turismului, protejarea patrimoniului etc).

Înfrățirea oferă cadrul formal/ instituțional pentru proiecte comune finanțate din fonduri europene, în special prin programe care susțin cooperarea transfrontalieră și schimbul de experiență între autoritățile locale. Proiectele comune pot fi finanțate prin programe precum Europe for Citizens, Interreg, sau Twinning Projects (în cazul instituțiilor).
Astfel, colaborarea dintre cele două comunități poate deveni o sursă de „know how” și inovație administrativă.

Etyek este cunoscută ca o localitate viticolă cu tradiție, situată în apropiere de Budapesta și interconectată solid la unele afaceri ale capitalei Ungariei, iar Sighetu Marmației se afirmă tot mai mult ca „poartă” a Maramureșului istoric, un spațiu cu identitate culturală distinctă și potențial turistic deosebit dar – nu se poate nega! – insuficient exploatat.

Prin înfrățire, cele două localități pot colabora în promovarea turismului urban/ rural, gastronomic și cultural, valorificând experiența unora și patrimoniul celorlalți. Un lucru foarte important, legăturile dintre mediile de afaceri locale pot deschide oportunități pentru schimburi economice și inițiative comune în domenii precum vinificația, meșteșugurile, economia verde etc. Pare neverosimil pentru o localitate mică dar în Etyek există o firmă producătoare de… șampanie.

Un pilon important al relației dintre Sighetu Marmației și Etyek îl va reprezenta cooperarea culturală și educațională. Exemplul concret, indiscutabil, a fost expoziția sculptorului sighetean Ion Bledea la Budapesta, despre care am scris.

Prin festivaluri, expoziții, concerte și ateliere tematice, ambele comunități pot promova valorile proprii și pot descoperi mai ales ceea ce le unește: pasiunea pentru tradiție, spiritul ospitalier și respectul față de patrimoniul local.
Administrațiile locale, instituțiile, ONG-urile etc. din ambele localități pot – și sigur! – vor lucra împreună în domenii precum educația nonformală, mentorat (a fost lansată o propunere la Etyek), protejarea mediului, sprijinul pentru tineri antreprenori etc, domenii care sigur vor contribui la întărirea legăturilor umane și la construirea unei comunități europene bazate pe încredere și colaborare.

Sighetu Marmației, oraș cu o istorie îndelungată (anul viitor vom aniversa 700 de ani de la atestarea documentară) și o bogată moștenire culturală, își asumă prin acest parteneriat deschiderea către dialog și cooperare internațională.
Înfrățirea cu Etyek confirmă dorința Sighetului de a fi parte activă a Europei secolului XXI, o Europă a comunităților care se sprijină reciproc, păstrându-și în același timp valorile proprii, amplificând întâlnirea între oameni, culturi și obiective comune.
„Simplist” vorbind, înfrățirea, twinning-ul, consolidează  prietenia, încrederea și solidaritatea.

Prin astfel de legături, înfrățiri, Sighetul își poate „remodela” dezvoltarea locală și deschiderea internațională.
Sighetul trebuie să-și depășească… limitele!

Ion Mariș

Joi, 30 octombrie 2025, spre seară, cu aproximativ o jumătate de oră înainte de vernisajul expoziției sculptorului sighetean Ion BLEDEA, am ajuns la locul fixat, la Muzeul Maghiar de Științele Naturii (Magyar Természettudományi Múzeumba) din Budapesta.

Expoziția de sculptură „RĂDĂCINI DIN MARAMUREȘ”, purtând amprenta talentatului artist vizual Ion BLEDEA, este un reper important al evenimentului mult mai complex, agreat de către Primăriile din Sighetu Marmației (Maramureș – România) și Etyek (Ungaria), generat de oficializarea înfrățirii dintre cele două localități, un proiect durabil pentru diversificarea și consolidarea relațiilor economice și culturale între cele două zone din țările noastre.

Suntem împreună cu deleagația Primăriei Sighet, tandemul primar (Vasile Moldovan) – viceprimar (Orosz Krisztofer) fiind însoțit și de câțiva consilieri locali dar și de city manager-ul orașului nostru. Expoziția lui Ion Bledea la Budapesta este sprijinită de Primăria Sighet, care astfel își reafirmă susținerea artiștilor locali și promovarea valorilor autentice.

Ion Bledea, iubit și respectat în comunitatea sigheteană, ne face părtași la bucuria lui de-a expune pentru prima dată și în Ungaria creațiile impregnate de frumusețea și spiritul Maramureșului.

În sala Muzeului unde – în ziua precedentă – am amplasat lucrările într-o succesiune bine gândită (evident, de către artist), sunt deja câțiva invitați, iar printre ei un maramureșean, preotul romano-catolic Récsei Norbert István, plecat din Coștiui la o parohie din apropierea Budapestei. Cunoaște proiectul de twinning, schimbăm câteva informații, îi dăruim un album al sculptorului sighetean și ne îndreptăm atenția și spre ceilalți participanți care încep să sosească.

Îi întâmpinăm pe cei care onorează vernisajul, numeroase personalități din România și Ungaria printre care Tessely Zoltán – deputat și europarlamentar al țării gazdă, Mioara Pituț – locțiitoare a șefului misiunii din Ambasada României din Ungaria, Kovács Péter – director al Hungarian Helps, Marina Sikora – consilieră la Ambasada Croației în Ungaria, precum și alți reprezentanți ai Ambasadei României în Ungaria, ai presei etc.

Exact la ora programată, invitați de moderatoare (directoarea departamentului cultural din Etyek), rând pe rând, iau  cuvântul Bernert Zsolt – directorul Muzeului Maghiar de Științele Naturii (Magyar Természettudományi Múzeumba), Mioara Pituț – Ambasada României din Budapesta, Kovács Péter – directorul Hungarian Helps, Vasile Moldovan – primarul Sighetului, Tamás Zólyomi – primarul Etyek-ului, Tessely Zoltán – deputat și europarlamentar, curatorul expoziției, cel care a făcut și Laudatio-ul sculptorului expozant. La final, cu simplitate și multă emoție, s-a adresat publicului și Ion Bledea.
Traducerea maghiară – română și respectiv română – maghiară a discursurilor a fost făcută impecabil de către viceprimarul Sighetului, Orosz Krisztofer.

Pliantele pregătite de noi (tipărite la Aska Grafica Sighet), atât în limba maghiară cât și în engleză, dar și numeroase albume („Ion Bledea – Sculptorul Nordului”, Editura Valea Verde) au fost distribuite majorității participanților, care au avut ocazia să admire și „live” sculpturile maestrului Ion Bledea, acesta fiind asaltat cu numeroase întrebări și solicitări de… autografe. Am fost – de fapt – co-participanți la o întâlnire între două lumi, cea a Maramureşului, unde artistul a „îmblânzit” lemnul, şi cea a Budapestei, unde lucrările sale au găsit un alt teren de expresie.

Expoziţia va putea fi vizitată până la sfârşitul lunii noiembrie 2025, astfel încât există timp pentru reflecţie, pentru delectarea minții cu mesajul/ mesajele lucrărilor care transmit mai mult decât o simplă poveste din sufletul Maramureșului.

Seara a fost un dialog între sculptură şi spaţiu, între Sighetul Maramureşului şi Budapesta, între rădăcinile inspiraționale şi imponderabilitatea ideilor.

Un scurt montaj video de la vernisaj puteți urmări în continuare:

Foto & text: Ion Mariș

Video: Răzvan Botiș

Binecunoscutul artist fotograf japonez Miya KOSEI a ajuns vineri, 19 septembrie 2025, la Sighet și a primit „live”, într-o ceremonie discretă, prietenească, titlul de Cetățean de Onoare al Sighetului, votat de Consiliul Local Sighet, cu majoritate de voturi, în ședința din 28 august 2025.

Azi, prietenul Sighetului, Maramureșului și României, maestrul fotograf MIYA KOSEI – împreună cu soția lui – a ajuns în orașul nostru (via Tokio) pentru a fi onorat, nu doar simbolic cu… Cetățenia Sigheteană. A fost primit călduros de prietenii apropiați, de doar – din păcate! – câțiva consilieri și de către primarul și viceprimarul municipiului nostru.

După alocuțiunile „introductive”, inclusiv citirea mesajului transmis pentru această ocazie specială de către doamna conf. univ. dr. Lucia Terzea-Ofrim (Universitatea București – Facultatea de Litere, co-autoare – alături de Miya Kosei – a albumului bilingv „Ferestre cu povești/ Window Stories”, 2019, București), l-am ascultat pe Miya Kosei care și-a declarat – pentru a câta oară? – cu multă emoție și sinceritate dragostea pentru zona noastră, pentru România.

Într-un interviu realizat de Horia Daraban, Miya Kosei a subliniat imperturbabil că „fiecare om crede că stă în centrul lumii, iar eu, pentru Maramureș, am scris mult și am pozat și, acum, eu cred că Maramureșul este centrul lumii 100% și eu sunt jumătate moroșan, iar Paris, Londra sunt la periferie.”

Cunoscându-i dragostea pentru folclorul maramureșean, Primăria Sighet i-a făcut o plăcută surpriză, apreciată de familia prietenului japonez (devenit – spiritual – de ani buni român), oferindu-i câteva melodii populare interpretate de Ileana Matus și un grup de la Centrul Cultural municipal.

În continuare, în înregistrarea VIDEO, puteți urmări o mică parte din „povestea” întâlnirii cu România – în anul 1965 – a Cetățeanului de Onoare al Sighetului, Miya Kosei:

La mulți ani, cu multă sănătate, prietene Miya Kosei!

Text & Video: Ion MARIȘ

Foto principal: Mirela Buftea

Sighetul a avut onoarea – în primele zile ale acestei săptămâni – să fie gazda Excelenței Sale Katae Takashi, ambasadorul „Țării de la originea soarelui” sau – așa cum o numim noi – Țara Soarelui Răsare.
Sigur, este vorba de Japonia, o țară care ni l-a „trimis” nouă pe fotograful (prozator, poet și eseist) Miya Kosei, cel care a promovat Maramureșul mai mult decât multe alte instituții oficiale.

Marți, 4 martie 2025, Excelența Sa, Katae Takashi, a avut o întâlnire la sediul Primăriei Sighet cu primarul și viceprimarul orașului nostru, Vasile Moldovan respectiv Krisztofer Orosz, urmată de o declarație de presă la care jurnaliștii locali au avut ocazia să primească informații despre discuțiile purtate.
Astfel, am aflat că s-au fixat câteva jaloane în planul/ strategia de colaborare a Sighetului cu Japonia. Se dorește demararea unei colaborări culturale mai ample, organizarea unor tabere și schimburi de tineri, promovarea turismului maramureșean în Țara Soarelui Răsare, inițierea de cursuri de limba japoneză în municipiul nostru și, nu în ultimul rând, înfrățirea Sighetului cu un oraș din țara aflată între primele dintre cele mai dezvoltate economii din lume.
Au fost – se pare – discuții bine țintite, s-au evaluat resursele disponibile în cele două țări și s-a stabilit un „traseu” pentru continuitate. Un rol important în consolidarea relațiilor bilaterale îl are și îl va avea Centrul Cultural Japonez al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (director, dr. Yusuke Sumi, prezent la Sighet).
La finalul succintei comunicări făcute de E. S. Katae Takashi, completată de cuvintele de mulțumire ale primarul Sighetului, domnul ambasador a primit din partea edilului local un frumos album foto semnat de Miya Kosei („Maramureșul meu”).

M-am gândit și eu să-i fac o surpriză Excelenței Sale, i-am oferit o carte apărută zilele trecute la Editura Valea Verde din Sighet („Fără constrângeri”, volum care conține un capitol consistent de haiku-uri – un gen de poezie tradițională japoneză), semnată de haijinul nostru local… poetul Marin Slujeru. E.S. Katae Takashi a apreciat modesta mea… „îndrăzneală”.

După o scurtă discuție cu jurnaliștii și promisiunea de-a reveni în orașul nostru, ambasadorul Japoniei s-a deplasat la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, următorul „punct” din agenda vizitei la Sighet.

Ion Mariș

Credit foto: Mirela Buftea, Ion Mariș

Au trecut câteva luni de la alegerile locale (09 iunie 2024) și pentru a încerca să răspundem nerăbdării firești a locuitorilor Sighetului vizând „mecanismul” administrației publice locale, modul cum funcționează, am decis să-l abordez pe proaspătul viceprimar Krisztofer Levente Orosz (a depus jurământul în cadrul ședinței Consiliului Local din 05 noiembrie 2024), pentru a lua pulsul echipei din primărie care s-a format pentru actualul mandat de patru ani, ținând cont că administrarea orașului necesită și „armonie” la nivelul celor care ocupă cele mai importante funcții. Știm cu toții că marea majoritate a sighetenilor manifestă încă multă neîncredere vizavi de schimbarea vizibilă, concretă, haideți să-i spunem în limbaj formal… sustenabilă, pe care și-ar dori-o locuitorii urbei. Pe bună dreptate, locuitorii privesc cu multă circumspecție spre „administratorii” municipiului nostru, ținând cont de „istoricul” conflictual al ultimelor mandate.
Poate că primele semnale, modul în care demarează „cursa” pentru o bună administrare a cetății, ne pot oferi motive de pesimism sau – dimpotrivă – de optimism.
Cu amabilitate, dl. Orosz, a răspuns întrebărilor  – mai puține și mai… ușoare – fiind la început de drum. 🙂

Ion Mariș (I.M.): D-le Krisztofer Orosz, ați preluat de doar câteva luni funcția de viceprimar. Ce atribuții vi s-au… delegat?
Krisztofer Orosz (K.O.): Concret, am următoarele atribuții: ofițer de stare civilă, coordonarea şi supravegherea activității din arhiva primăriei, servicii de salubrizare, inventarul domeniului public şi privat, conservare şi restaurare monumente istorice şi arhitecturale, spații verzi, locuințe sociale şi alte locații din proprietatea UAT-ului.
În plus, mai sunt membru în Comitetul Local pentru Situații de Urgență, Comitetul Local pentru Restituirea terenurilor dar și membru în Comisia mixtă pentru rromi din cadrul Prefecturii şi membru în Structura Consultativă Locală din cadrul DAS.
Și, nu în ultimul rând, conform Art.16 din Legea 153/2017, fac parte şi din Grupul de implementare a fondurilor nerambursabile

I.M.: Pentru că ați depășit, bănuiesc, perioada de acomodare cred că puteți să evaluați corect „problemele” cu care vă veți confrunta. Așadar, ce „provocări” ați identificat până acum?
K.O.: Perioada de acomodare mai durează, deoarece mereu apar unele situații la care trebuie să te adaptezi. Provocări sunt şi nu puține. Unele provin din situațiile apărute pe moment. Eu cred că totuşi cea mai mare provocare e să reuşim să trecem peste greutăți, indiferent de ce natură ar fi astea. Dat fiind faptul că avem multe de făcut, trebuie să ne facem calcule clare şi un plan bine gândit de acțiuni. Totul porneşte de la o bună concepție pe care trebuie să o adaptăm aşteptărilor şi nerăbdării cetățeniilor. Cred că asta este cea mai mare provocare pe lângă toate celelalte.  Chiar îmi doresc să formăm o echipă bună cu colegii din aparatul administrativ, în favoarea cetățeanului. Slavă Domnului, cu domnul primar Vasile Moldovan ne înțelegem foarte bine. Uneori când, eventual, avem păreri diferite, mereu reuşim să trecem peste asta dialogând permanent şi ajutându-ne reciproc. Soluții sunt şi noi ne străduim să le găsim. Asta contează enorm de mult. A doua mare provocare e identificarea surselor financiare. E greu să împarți 100 de lei în 30, ca să încerci să mulțumeşti mai mulți cetățeni cu diferite doleanțe. Ori când ai deja 1000 de lei este mai uşor. Dar eu zic că pas cu pas vom începe să punem lucrurile la locul lor. Şi ar mai fi o chestie de menționat la acest subiect al provocărilor. Să reuşeşti să convingi pe unii, că pentru binele nostru comun, toți trebuie să facem unele sacrificii. Dacă vrem un oraş frumos, uneori trebuie să renunțăm şi la ambițiile strict personale şi nu neaparat justificate. Dar eu şi în privința asta sunt optimist.

I.M.: Se pare – după cum ați menționat – că v-ați integrat bine în echipa primăriei Sighet, alături de primarul Sighetului. Ce vă propuneți pentru acest mandat?
K.O.: Aşa şi este. Da, m-am integrat bine, pentru că am găsit înțelegere. Asta mă ajută mult. Mi-am propus mai multe. Să muncesc pentru un oraş mai ordonat, mai curat, mai verde, mai prosper şi mai dezvoltat din toate punctele de vedere.  Eu cred că nu degeaba am aceste atribuții pe care le-am primit. Nu sunt uşoare deloc, dar aceste sarcini pe undeva mă şi onorează, nu doar mă obligă. Am venit aici cu dorința de a lăsa ceva remarcabil urmaşilor noştri. Pentru asta voi munci, ca să fim mândri de oraşul nostru. Sighetul merită mult mai mult!

I.M.: Sighetul ar trebui să atragă fonduri mai consistente față de anii precedenți având de acum doi parlamentari locali (un senator și un deputat). Din partea UDMR, în Parlamentul României a intrat d-na Brigitta Zahoránszki, la Camera Deputaților. Am aflat că a început deja să se „simtă” acest lucru și că s-au alocat bani – prin susținerea d-nei deputat Zahoránszki – pentru reabilitarea mult discutatei clădiri de patrimoniu, impropriu numită „Casa pălărierului”. Dați-ne, vă rog, câteva detalii.
K.O.: Da, aveți perfectă dreptate.  Din fericire colega noastră, sigheteanca Brigitta Zahoránszki acum ne reprezintă în Parlamentul României. Acest lucru pe undeva ne și avantajează, fapt ce s-a dovedit şi acum cu alocarea sumei de 375.000 de lei pentru începerea lucrărilor de reabilitare la aşa numita „Casă a pălărierului”. Înainte să se voteze bugetul de stat, m-a sunat să discutăm despre necesitățile din oraş. După o mică analiză am ajuns la concluzia că această sumă este foarte necesară pentru a începe reabilitarea casei, motiv pentru care aceşti bani vor fi alocați începerii proiectului. Îi mulțumesc şi pe această cale că a înțeles importanța colabărării.  Ne vom strădui şi de acum să atragem fonduri, în măsura posibilităților, bineînțeles.

I.M.: Succes și sper să ne auzim cât mai des cu vești bune!
KO: Să dea bunul Dumnezeu!

Ion Mariș

Miercuri, 27 noiembrie 2024, a avut loc ședința Consiliului Local în care s-a decis acordarea titlului de „Cetățean de Onoare al Municipiului Sighetu Marmației” cantautorului Ștefan Hrușcă și profesorului Gheorghe Todinca.
Propunerea pentru acordarea titlului și Laudatio-ul pentru cele două personalități i-au aparținut primarului Sighetului, av. Vasile Moldovan. Propunerile au fost votate în unanimitate de către membrii Consiliului Local Sighet.
În continuare redăm fragmente din Laudatio-ul primarului Vasile Moldovan.

„Domnul Hrușcă Ștefan, este un artist cu o carieră deosebită, iar legătura sa cu municipiul nostru este una cu adevărat specială. Aici, în mijlocul comunității noastre, și-a descoperit dragostea pentru muzică și pentru chitară, în perioada în care era elev al Liceului Pedagogic din Sighetu Marmației, precum și în cadrul cursurilor de muzică la Școala Populară de Artă. Este un exemplu de talent autentic și dăruire, iar contribuția sa la promovarea imaginii Sighetului și a Maramureșului în lume este considerabilă.  
Ștefan Hrușcă s-a mândrit mereu cu Maramureșul său natal, promovând, pe lângă repertoriul său unic, formațiile copiilor, a tinerilor și a artiștilor sigheteni, dar și colindele simbol al spiritualității și a legăturii profunde dintre oameni și natură. Pentru maramureșeni, colindele nu sunt doar simple cântece, ci o formă de păstrare a memoriei strămoșești și o expresie a credinței și a dorului de casă și de tradiție. Ele sunt legătura între generații, un mijloc prin care obiceiurile și valorile acestei regiuni au fost transmise cu sfințenie din tată în fiu, iar frumusețea acestora, resimțită în fiecare colț al Maramureșului a fost și este purtată în țară și peste hotare de „întâiul colindător al Maramureșului”, Ștefan Hrușcă.” (Vasile Moldovan)

* * *

„Domnul Gheorghe Todinca, istoric de profesie, muzeograf cu o carieră de peste patru decenii și fost director al Muzeului Maramureșan, a reușit să contribuie în mod semnificativ la conservarea, cercetarea și promovarea istoriei și culturii acestui loc minunat, Maramureșul. De-a lungul întregii sale cariere, domnia sa a fost un apărător al patrimoniului nostru cultural, un om care a înțeles importanța profundă a tradițiilor, a moștenirii istorice și a legăturii puternice dintre trecut și prezent.
În calitate de director al Muzeului Maramureșan, domnul Todinca nu doar că a pus bazele unor expoziții valoroase și inovative, dar a reușit să transforme instituția într-un centru de referință al cercetării și educației muzeale. Sub conducerea sa, Muzeul Maramureșan a devenit un loc al cunoașterii, al descoperirii și al respectului pentru trecut. Ca urmare a contribuției domniei sale în organizarea și implementarea unor proiecte, expoziții, studii cu referire la Centenarul Marii Uniri, în anul 2020, Muzeul Maramureșan a primit distincția națională, Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri”, medalie ce a fost conferită de către Președintele României, în semn de apreciere pentru efortul depus în vederea păstrării identităţii naţionale şi a răspândirii valorilor culturale româneşti.

Felicitări și mulțumiri pentru tot ce ați făcut pentru Sighet și pentru Maramureș! Suntem mândri să adăugăm numele domniilor voastre în cartea de onoare a municipiului Sighetu Marmației!” (Vasile Moldovan)

Sublinierea și evidențierea performanțelor celor două personalități au fost făcute de către câțiva membri din Consiliul Local și dintre invitații prezenți la ședința solemnă. Din motive obiective, Ștefan Hrușcă nu a putut fi prezent la ceremonia de acordare a titlului de „Cetățean de Onoare al Sighetului” dar a promis că va ajunge în orașul „natal” luna viitoare (20 decembrie).

Felicitări, domnilor Ștefan Hrușcă și Gheorghe Todinca, multă energie și multă implicare – în continuare – pentru creșterea vizibilității Sighetului și Maramureșului!

Salut, Sighet!

Prima zi, Sâmbătă, 17 august 2024, a Festivalului Național Concurs de Muzică Folk „Floare de Colț”, ediția a XII-a, a adus nume importante pe scena sigheteană de la „Grădina Morii”. Multă muzică bună și spectatori fericiți.

Să ne bucurăm de folk:

Foto & video: dr. Sorin Markus