Sighet International Music Summer (SIMS) 2024

În urmă cu aproape un an, 29 septembrie 2023 mai precis, Aurelia Vișovan punea în discuție în alocuțiunea primirii titlului de Cetățean de Onoare al municipiului Sighetu Marmației, primul curs master pentru tineri pianiști, curs materializat la finele acestei luni iulie 2024 – 27/31 – și nu oricum, ci prin prezența a 13 cursanți din țară și de peste hotare (Ucraina, United Kingdom, Germania, China). Cu o mențiunea care se impune de la sine, aportul Primăriei locale – primar av. Vasile Moldovan – considerabil și de apreciat.

Duminică, 28 iulie 2024, a a vut loc în sala „Monica Chifor” a Școlii de Muzică și Arte Plastice – director prof. Ioan Muntean – recitalul titularilor masterclass-ului, Aurelia VIȘOVAN (prof. univ. dr.  la Universitatea de Muzică Nűrenberg) și Can ÇAKMUR (prof. la Trinity College London), o excelentă călătorie muzicală prin epoci și stiluri diverse și pretențioase prin calitățile tehnico – interpretative cerute. Aurelia Vișovan și Can Çakmur au propus un parcurs muzical pe axa Issac Albéniz – Franz Schubert – Frédéric Chopin, interpretări ridicate la rang de artă. Și iarăși se impune o mențiune, includerea în program a doi compozitori, Albéniz și Schubert, prea puțin incluși în programele de concert din țară.

În seara de 28 iulie 2024, cei doi virtuozi au optat pentru „Piesă pentru pian D 946 în Mi bemol minor” (Can), „Rondo în La major” (Aurelia & Can), „Marș în Do major” (toate de Franz Schubert), „Balada nr. 4 în Fa minor op. 52” de Chopin (Can), „Evocation” și „El puerto” de Albéniz (Aurelia), artă interpretativă în sensul adevărat al cuvântului. Aurelia Vișovan și Can Çakmur sunt și invitați ai Festivalului Internațional Mozart, Cluj – Napoca, noiembrie 2024.

Marți, 30 iulie 2024, ora 19:00, sala „Monica Chifor” găzduiește recitalul cursanților masterclass, mă refer la Luchia Koval (Ucraina), Jiaming Yao (China/ Germania), Bianca Stănescu (Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj – Napoca), Iarina Mărgărit (Master Vokal Korrepetition, Universitatea de Muzică Nűrenberg), Teodor Drăgulănescu (Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj – Napoca), Daniel Dumitrașcu (Universitatea Națională de Muzică București, Facultatea de interpretare muzicală, clasa prof. dr. Viniciu Moroianu), Adelina Stremțan (Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj – Napoca), Ara Pintican (Baia Mare), Pietro Iacopini (Florența, Italia), Elise Hills (Regatul Unit al Marii Britanii), Cornelia Felber (Germania), toți laureați naționali sau/ și internaționali. Sighetul este reprezentat  prin elevii Sara Mihali și Mălina Vida (prof. Iosif Cinthya și prof. Marina Miron).

Invitația de a le onora recitalul de marți, 30 iulie 2024, este făcută!

Demostene ȘOFRON

Foto: Ion Mariș

Sâmbătă, 27 iulie 2024 a fost o zi încărcată de evenimente la Sighet. Pe lângă organizarea evenimentelor oficiale se întâmplă „povești” frumoase și în mediul privat, acolo unde nu există – practic – niciun fel de… restricții.

A șaptea ediție a întâlnirii „În grădina lui… Ion” a strâns în locația de pe strada Bradului mulți prieteni dar și… oficialități.  Invitații speciali ai întâlnirii au fost primarul Sighetului, Vasile Moldovan și primarul localității Etyek (Ungaria), Zòlyomi Tamás, care au făcut referire în luările lor de cuvânt și la un potențial schimb cultural între cele două comunități, care să includă expoziții de arte vizuale, pentru promovarea reciprocă a artiștilor reprezentativi.

Ca de obicei, gazdele expoziției din… grădină, soții Ion și Maria Bledea, „acompaniați” de familia extinsă, au oferit prietenilor nu doar câteva ore de relaxare ci au generat o experiență artistică vizuală, focalizată pe cele 26 de sculpturi (majoritatea inedite) expuse în aer liber.

Sculptorul Ion Bledea, foarte apreciat și pe meleaguri străine, știe să modeleze lemnul cu o pasiune nativă, își „imprimă” cu inventivitate sentimentele/ ideile în lucrările sale și, mai ales, înțelege – cu modestie – că a dărui și a crea pentru bucuria celorlalți este mai important decât egoismul „profesionist” al celor care așteaptă/ pretind doar… recompense.

Întâlnirea – devenită tradițională – din grădina lui Ion (Bledea) este nu doar un „experiment” informal ci și un model pentru cei care sunt capabili de-a depăși bariere, pentru cei predispuși în a aduce bucurie fără parti-pris-uri.

La cei 75 de ani împliniți (în aprilie anul curent), Ion Bledea este capabil (și îi dorim!) să dea viață lemnului încă mulți ani, să ne ofere bucurie prin intermediul creațiilor sale și – conform „obiceiului” – să primească, la orice oră, prieteni și/ cu vizitatori străini care-l apreciază fără rezerve formale.

„Galeria” cu blazon din grădina lui Ion (Bledea), chiar dacă se „deschide” (oficial) doar o zi pe an,  este – cred – un „mic” brand al Sighetului.

Ion Mariș

Miercuri, 3 Mai 2023, în Municipiul Sighetu Marmației vor avea loc o serie de evenimente prilejuite de evocarea personalității filozofului Ioan Bălin. 

PROGRAM
Ora 10.00 – Întânire cu oficialitățile municipiului Sighetu Marmației și ale județului Maramureș, în Sala Transist a Primăriei Sighetu Marmației
Ora 12.00 – Moment comemorativ la Bustul filozofului loan Bălin, amplasat în fața Colegiului Național Pedagogic „Regele Fredinand” din Sighetu Marmației
Ora 13.00 – Simpozion omagial și de evocare a personalității filozofului loan Bălin, la
CENTRUL CULTURAL PASTORAL SFÂNTUL IOSIF MARTURISITORUL din Sighetu Marmației, Sala Festivaă „Episcop Dr. Vasile Stan”.

Profesor universitar, filozof, ambasador, ziarist, laureat al premiului Academiei Române, loan Bălin, s-a născut la 1 ianuarie 1947 in localitatea Călinești (Maramureș). A urmat cursurile Liceului Pedagogic din Sighetu Marmației, iar mai apoi cele ale Facultății de Filosofie a Universității din București, remarcat ca un vârf al generației sale.
După absolvirea facultății lucrează, pentru scurtă vreme, la un ziar in București, iar între 1972-1978, ca profesor de filosofie la Liceul „Dragoș-Vodă” din Sighetu Marmației. În 1978 pleacã, prin concurs, asistent universitar la Catedra de Logică a Institutului Politehnic din București, unde va rămâne până în anul 2001. La Universitatea „Titu Maiorescu” va activa ca profesor universitar până la sfârșitul prematur al vieții sale, la 3 aprilie 2006.

Între anii 1997 și 2001 a fost ambasador al României în Regatul Marocului, unde a avut o prestație diplomatică excepțională, fiind decorat de către Regele Marocului cu Ordinul de Mare Comandor al Casei Regale.

Ca semn de apreciere a întregii sale activități diplomatice, la evenimentele din 3 Mai 2023 va participa și Excelența Sa, Ambasadorul Regatului Maroc în România, domnul Hassan Abouyoub.

Moldovan Vasile
Primarul Municipiului Sighetu Marmației

Vasile Moldovan s-a născut la data de 3 august 1932 în Vadu Izei, la cîțiva km depărtare de Sighet. Părinții, ca și restul familiei sale de altfel, erau agricultori; de aici i se trage și pasiunea pentru animale precum cai, vaci, oi – animalele dintr-o gospodărie. Din partea mamei, Vasile avea cinci unchi și cinci mătuși, toți în viață, agricultori, pe vremea când s-a născut. Întreaga copilărie și-a petrecut-o la Șugău și la Vadul Izei. Pe când avea vreo 10 ani părinții s-au mutat la Sighet, în apropierea râului Tisa.

Vasile își declina apartenența la ceea ce se cheamă „Maramureșul Istoric”, adică o parte din actualul județ al Maramureșului și o parte de dincolo de Tisa, ținut care a fost succesiv ceh, maghiar și român. Frontiera nu era unde se află ea acum; rîul Tisa – care separă azi în această parte a țării România de Ucraina – trecea prin mijlocul Maramureșului istoric. Vasile a fost deci ceh, ungur și român, la fel și Felicia.

Atâta vreme cât n-a fost obligat să meargă la școală a fost fericit: îi era silă să se scoale devreme. Această aversiune l-a urmărit toată viața: „de asta pictez mai ales apusul soarelui”, spune el. Primul an de școală l-a făcut în limba română, al treilea și al patrulea în limba maghiară, după aceea din nou în română; Vasile înțelege și vorbește trei limbi: româna, maghiara și rusa, limbi la care trebuie adăugat dialectul maramureșan și are noțiuni de italiană și de franceză pe care le utiliza cu plăcere pentru a-și întâmpina oaspeții.

Se descriea el însuși ca fiind un elev mediocru și tăcut. Nu era obraznic. Desenul era singura disciplină la care avea note bune. La acest subiect ne-a povestestit două anecdote: profesorul le cere elevilor să facă un desen drept lecție de casă. Seara Vasile face desenul cerut. A doua zi când îl arată profesorului, acesta se îndoiește că Vasile ar fi autorul. Vasile se duce la tablă, ia creta și îl redesenează. Profesorul este obligat să îl creadă. Cea de-a doua anecdotă se referă la matematică – materie care nu-i plăcea lui Vasile și la care nu era deloc performant. În timpul unei lecții, în loc să asculte, el desena pe carte portretul profesorului Bledea. Trecând printre rînduri, profesorul își vede portretul: „astăzi îți dau 5”; rămâne cea mai bună notă pe care a avut-o la matematică. Desenul, din copilărie, îl recomanda să devină artist și totuși el își dorea să devină șofer dar face o şcoală de calificare de şase luni de electrician. După o lună de şcoală se plictisea, i se părea că ştia deja totul. În toată viaţa lui profesională, el a exersat această meserie şi mai ales în domeniul întreţinerii maşinilor întreprinderii unde lucra. Când avea timp, maşinile nefiind tot timpul în pană, picta pe pereţii întreprinderii. Unele din picturi au rămas vreme lungă acolo şi una dintre ele îl reprezenta pe Pintea, haiducul din Maramureş şi alta un om ce transporta noaptea un trunchi de copac. Acum au dispărut. Pentru a realiza aceste fresce, pictură industrială, detaliile le realiza în ulei.

În timpul liber, îi plăcea să citească despre astronomie; asta, afirma el, era prima şi cea mai importantă pasiune a lui, mai mare chiar decât pictura. Dacă îl întreba cineva din ce motiv, îi răspundea laconic: „îmi place şi să ne oprim aici şi să ne mulţumin cu acest răspuns care spune totul”. De fapt, erau multe subiecte care îl interesau. În digresiunile conversaţiei, vorbeam de lecturile referitoare la acest subiect: informaţiile erau întotdeauna pertinente.

Vasile era un observator al naturii. La întoarcerea noastră dintr-o excursie la Ocna Şugatag, pe drumul spre Fereşti, ne-a rugat să ne oprim. Dorea să vadă soarele apunând la vest şi am rămas mai mult de un sfert de oră în tăcere pentru a contempla soarele coborând şi dispărând după dealuri, un spectacol grandios ce-i drept. Când era vorba de pictură, lui Vasile nu-i plăcea să vorbească mult; arăta. A participat la expoziţii, la concursuri, pentru că era obligatoriu şi pentru că expoziţiile erau organizate de funcţionarii de stat. A vândut puţin; a oferit mai ales multe pânze celor ce-i apreciau pictura.

A pictat mai mult de două mii de tablouri; unele sunt ca nişte miniaturi, dar altele sunt adevărate pânze majestuoase care nu ar fi fost renegate de pictorii academici de la sfârşitul secolului XIX; sunt ca nişte alegorii: de exemplu întoarcerea turmei, moara şi distileria, nunta etc.

De fapt Vasile a pictat tot ceea ce văzut în măsura în care acele lucruri i-au evocat ceva. Nu realitatea dorea să o reproducă în tablouri, ci ceea ce simțea; emoţia era mereu prezentă. Ele ne transmit acest tip de senzaţii şi sentimente. Arta lui Vasile nu se opreşte la pictură.

El compunea şi poezii pe care îi plăcea să le recite pe firul unei conversaţii, ca un moment de emoţie. Nimic nu pare a fi fost scris; dar sunt aşa, înscrise în memorie. Unele poeme sunt pictate pe pânza tablourilor.

A fost căsătorit cu Felicia, infirmieră, formau un cuplu primitor, deschis, curios: au călătorit prin toată Europa. Felicia, recent decedată, i-a adus un echilibru de care avea nevoie pentru a picta, dar nu numai: era asociat la grădinarit, la culesul fructelor, la îngrijirea câinilor… Vasile juca cu pasiune şah contra unui ordinator… era şi un şofer desăvârşit plimbându-se pe toate coclaurile… Primeau cu deosebită ospitalitate numeroși prieteni din țară şi din străinătate. Răducu, un copil adoptat şi decedat tragic într-un accident, a fost pentru amândoi o mare suferință.

Noi am avut bucuria de-a fi printre prietenii lor apropiați… Am participat la retrospectiva operei sale picturale la 9 august 2016 la Sighet şi credem că bunul Dumnezeu, acolo sus în cer, l-a întâmpinat dăruindu-i pânze, culori si pensule pentru a continua să picteze în eternitate Maramureşul mult iubit.

Gafia Galay-Coman, Jean-Louis Chancerel

Am participat Joi, 1 decembrie 2022, la desfășurarea ultimelor partide și la festivitatea de premiere din cadrul Cupei „1 Decembrie” la Șah (ediția a III – a), competiție inițiată de primarul municipiului Sighet, Vasile Moldovan. Locul desfășurării competiției a fost mereu disponibilul Liceu Tehnologic Forestier din Sighet. Am asistat în ultima zi a competiției la toată desfășurarea de forțe șahiste prezentă, am simțit emoțiile părinților „supraveghetori” dar, mai ales, am „interceptat” energia intelectual – strategică degajată de inteligența copiilor – jucători.

În acest an au participat 70 de copii din întregul județ Maramureș (36 dintre ei fiind înscriși la segmentul legitimați), fiind prima ediție a Cupei „1 Decembrie” omologată de Federația Română de Șah.  Prima zi a competiției (30 noiembrie 2022), a debutat cu fireasca lecție de istorie „predată” de prof. Gheorghe Todincă – receptată cu interes de cei prezenți – și a continuat cu seria de partide jucate cu dăruire de șahiștii nelegitimați, a doua zi (01 Decembrie) fiind rezervată „profesioniștilor”, copiii legitimați. Toți participanții au fost împărțiți pe 5 categorii de vârstă: U (under = sub) 6, U8, U10, U 12, U14, fete și băieți, jucându-se câte 7 runde.

Competiția a fost organizată de CS SIG-MAR Sighet și CSM Sighet, cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Sighet, directorul de turneu fiind prof. Loredana Nemeș (director adjunct LTF) iar arbitrii Ioan Costiuc și Andrei Jurassa.

Foarte plăcut și emoționant a fost momentul premierii, făcută de mereu tânărul antrenor – organizator Ioan Costiuc, prof. Loredana Nemeș și Iulian – Eugen Negrea, antrenorul și reprezentantul Asociației Clubului de Șah (ACS) „Tinerii Lei” din Baia Mare. Pe lângă diplome de participare, medalii și cupe, ocupanții locului I atât la băieți cât și la fete, copii legitimați, la toate categoriile de vârstă, au primit un „bonus” din partea Asociației „O mână întinsă celor la nevoi”, reprezentată de Lihet Nistor și Loredana Pop.

Dar… să nu uităm de „actorii” competiției, micii mari șahiști, în continuare avem… clasamente!

Clasament Legitimați Cupa „1 Decembrie 1918” Sighetu Marmației

U8 Fete

Locul I:  Marchiș Carla-Ioana ​- ACS Tinerii Lei Baia Mare
Locul II: Vălean Sofia-Ayana ​- ACS Tinerii Lei Baia Mare
Locul III: Lenghel Sonia-Mara – CS Sig-Mar Sighetu Marmatiei

U8 Băieți

Locul I: Pasca Alexandru-Daniel – ACS Tinerii Lei Baia Mare
Locul II: Codrea Tudor-Ioan – CS Sig-Mar Sighetu Marmatiei
Locul III: Bercu Răzvan ​- ACS Tinerii Lei Baia Mare

U 10 

Locul I: Marina-Fit Maria ​U10- CS Sig-Mar Sighetu Marmatiei
Locul II: Marchis Maria  – CS Sig-Mar Sighetu Marmatiei

U12

Locul I: Filipan Lavinia-Elena – ACS Tinerii Lei Baia Mare
Locul II: Ananie Cosmin-Dacian – CS Sig-Mar Sighetu Marmatiei
Locul III: Trifoi Razvan Vlad – CSM Sighetu Marmației

U14

Locul I: Steiner Rey ​- ACS Tinerii Lei Baia Mare
Locul II: Moldovan Alina-Cristina -​CSM Sighetu Marmației
Locul III: Ienci Bogdan-Ionut – CS Sig-Mar Sighetu Marmației

Clasament Nelegitimați Cupa „1 Decembrie 1918” Sighetu Marmației

U6 Băieți 

Locul I: Paunescu Toma – Baia Mare
Locul II: Sturz Tudor – Baia Mare
Locul III: Ciocian Matei – Baia Mare

U6 Fete 

Locul I: Lazar Tanya – Baia Mare
Locul II: Filimon Gloria – Baia Mare
Locul III: Nemes Delia-Anamaria – Sighetu Marmației

U8 Băieți 

Locul I: Valean Patrick – Baia Mare
Locul II: Gabrian Mihai – Baia Mare
Locul III: Boiciuc Adam – Baia Mare

U8 Fete

Locul I:  Muntean Andreea-Maria – Botiza
Locul II: Tataran Raisa  – Baia Mare și Pop Elena – Strâmtura

U10

Locul I: Avram Sergiu – Baia Mare
Locul II: Sidău Sofia-Ioana – Sighetu Marmației
Locul III: Pop Raluca-Maria – Slătioara

 Felicitări organizatorilor, participanților, premia(n)ților și… părinților!

Ion Mariș

Asociația Jávorfa Virága (Floare de Arțar) din Sighet (președinte Ștefan Bojoga) a contribuit la organizarea – duminică, 21 august 2022 – vizitei în municipiul nostru a unei importante delegații din Ungaria, conduse de doamna Katalin Szili, reprezentanta prim ministrului Ungariei, fostă purtătoare de cuvânt a Adunării Naționale a Ungariei. Din delegație au făcut parte mai mulți primari din diferite localități din Ungaria dar și dl. Péter Kovács – Pifka, directorul general al Hungary Helps Agengy (Non – Porofit Pllc.).

Delegația a fost primită de către primarul Sighetului, Vasile Moldovan, la sediul Primăriei, unde au avut loc discuții focalizate pe colaborarea dintre instituții din Ungaria și cele din România. Întâlnirea a fost și un prilej pentru a se semna un protocol de colaborare între municipiul nostru și localitatea Etyek (situată în Districtul Bicske, județul Fejér), fiind propusă inițierea pașilor pentru înfrățirea celor două localități.
Primarul Etyek-ului, Zòlyomi Tamás, a lansat ideea instituirii unui tur viticol, care să includă cele două localități din cele două țări, ținând cont că Etyek este o localitate viticolă foarte vizitată de turiști.
Dorința de-a colabora, pe diverse paliere economice și sociale, a fost exprimată și de d-na dr. Katalin Szili, care a subliniat că urmau să se semneze înfrățiri între alte localități din Ungaria și comunele Câmpulung la Tisa și Coltău.
Primarul Sighetului a confirmat deschiderea către o potențială înfrățire cu Etyek-ul, deschiderea pentru colaborări benefice Sighetului dar respectându-se pașii legali, juridici, necesari pentru finalizarea propunerilor avansate.

După întâlnirea de la Primărie delegația din Ungaria s-a deplasat la Biserica Reformată din Sighet, unde a avut loc o întâlnire solemnă ce a marcat și Ziua Națională a Republicii Ungare (Ziua Sfântului Ștefan), care s-a sărbătorit în 20 august.
Duminică seara, în Parcul Central al Sighetului, a avut loc un spectacol susținut cu spijinul delegației maghiare și a Asociației Jávorfa Virága din Sighet.

Din discuția pe care am avut-o cu dl. Péter Kovács – Pifka, am aflat că Hungary Helps Agengy (Non – Porofit Pllc.) este dispusă să finanțeze proiectele multiculturale pe care le va iniția Asociația Jávorfa Virága din Sighet, fiind deschisă și altor propuneri/ inițiative cu specific cultural, axându-se în mod special pe proiectele care vizează păstrarea tradițiilor locale și regionale.

Foto & text: Ion Mariș

Vineri, 03 iunie 2022, a avut loc la Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din orașul nostru o interesantă conferință de presă, organizată de Fundația Academia Civică. De ce interesantă? Pentru că a fost vorba și despre… bani, nota bene!, nu despre bani „pierduți” ci despre o importantă sumă atrasă la Sighet, o investiție care îmbogățește patrimoniul local.

La conferință au participat doamna Csilla Hegedüs, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnul Zsolt Matuz, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, domnul Vasile Moldovan, primarul orașului Sighetu Marmației, doamna Ana Blandiana, președinte al Fundației Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului, doamna Ioana Boca, director executiv al Fundației Academia Civică, domnul Gheorghe Mihai Bârlea, membru în Consiliul Director al Fundației Academia Civică, dl. Petru Iuga, directorul muzeului Memorialului Victimelor Comunismului.

„Memorialul” sighetean, onorat în anul 2018 cu titlul „Marca Patrimoniului European” (precizăm că în țara noastră există doar două situri care au obținut acest titlu iar în întreaga Europă sunt 60), va fi finanțat – în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – cu suma de aproximativ două milioane de euro (inclusiv TVA) pentru proiectul „Centru multifuncțional”.

Evident, la întîlnirea desfășurată în sala de conferințe a Memorialului, a fost prezentă presa locală și județeană.
Au oferit detalii despre finanțarea acestui proiect doamnele Ana Blandiana preşedintele Fundației Academia Civică fondator al Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din Sighetu Marmaţiei, Csilla Hegedüs, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ioana Boca, director executiv al Fundației Academia Civică. O scurtă intervenție a avut și dl. Vasile Moldovan, primarul municipiului nostru.

Proiectul (care se estimează că va fi finalizat în anul 2026), presupune realizarea unui spațiu expozițional în podul clădirii muzeului și, în apropierea Memorialului Sighet, înființarea unui Centru multifuncțional, cu săli de conferințe, săli pentru cursuri etc, destinate programelor educaționale și de cercetare pe care le susține Fundația Academia Civică.

Doamna Csilla Hegedüs, în dialog cu presa, a răspuns tuturor întrebărilor și a oferit mai multe detalii despre un proiect care va crește nu doar valoarea patrimonială (materială) a complexului Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din Sighet ci și atractivitatea… educațional – turistică.

Foto & text: Ion Mariș

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, va finanța proiectul „Reabilitare, modernizare și dotare secții chirurgicale în incinta Spitalului Municipal Sighetu Marmației, județul Maramureș”.

„Un proiect de circa 12 ani al spitalului nostru pentru care nu s-a găsit finanțare, azi prinde viață.
În urma cu circa 3 ani echipa spitalului a refăcut documentațiile tehnice și a întocmit cererea de finanțare pentru a fi depusă de Primăria Sighet la Compania Națională de Investiții.
Marți, 22 feburarie 2022 Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a înștiințat oficial că a aprobat la finanțare proiectul „Reabilitare,moderinizare și dotare secții chirurgicale din incinta Spitalului Municipal Sighetu Marmației”.
În urma acestei investiții clădirea în care a funcționat Spitalul pentru copii cu dizabilități, va fi amenajata pentru a găzdui Compartimentul de Primiri Urgențe (CPU), Secția Chirurgie Generală, Compartimentul Ortopedie, Secția Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) și un bloc operator cu 4 săli de operație.
Investiția în valoare de aproximativ 40 milioane lei cuprinde și dotarea acestor secții cu tot ce este necesar pentru desfășurarea activității.
Realizarea acestei investiții va duce la o îmbunătățire a calității serviciilor medicale în cadrul spitalului nostru.
Sperăm ca și proiectele viitoare să prindă contur.” (Comunicat Spitalul Municipal Sighet)

„Marți, 22 februarie 2022, printr-un comunicat al ministrului Cseke Attila, am fost înștiințați oficial că unul dintre cele mai importante proiecte din ultimii ani, la nivelul municipiului Sighetu Marmației, a fost aprobat spre finanțare, urmând a aduce astfel o îmbunătățire extraordinară serviciilor medicale oferite în cadrul Spitalului Sighet.
În data de 25 ianuarie 2022 am avut o întâlnire de lucru cu oficialii Ministerului, pentru a verifica stadiul evaluării proiectului, iar astăzi – 22 februarie 2022 – a fost confirmată alocarea sumei de 40 milioane lei pentru reabilitarea complexului de clădiri de pe strada Avram Iancu, în care până în anul 2003 au fost cazați copii cu dizabilități. […]
Este un semn important de intrare în normalitate. […] Mai sunt multe de făcut, dar sunt convins că determinarea și perseverența, în pofida tuturor obstacolelor, dau roade nesperate.” (Vasile Moldovan – primar Sighetu Marmației)

Salut, Sighet!

Miercuri, 22 decembrie 2021, la conferința de presă – concisă și la obiect – desfășurată la sediul Primăriei Sighet, am aflat câteva detalii despre mult – așteptatul Festival de Datini și Obiceiuri de Iarnă care, an de an, „îmbătrânește” frumos și devine – sau ar trebui să devină – din ce în ce mai atractiv.

Primarul Sighetului, Vasile Moldovan, alături de conducătorii instituțiilor partenere au punctat principalele caracteristici ale Festivalului „adaptat” – și anul acesta – constrângerilor bugetar – epidemiologice.

Echipa de serviciu, Primăria Municipiului Sighetu Marmației în parteneriat cu Centrul Cultural, Muzeul Maramureșan și Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Geografie – Extensia Sighetu Marmației, organizează în Muzeul Satului Maramureșean, luni, 27 decembrie 2021, a LIII-a (adică a cincizecișitreia) ediție a Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Marmația” 2021. Așadar luni, a treia zi de Crăciun începând cu ora 13:00 pe ulițele din Muzeul Satului „Mihai Dăncuș”, se dă „startul” Alaiului ansamblurilor populare din satele maramureșene și invitații lor. Anul acesta, Festivalul va fi integrat în decorul satului maramureșean, în muzeul care va deveni, cel puțin pentru o zi… muzeu – viu. Acolo vor coabita armonios colindători, artiști, turiști și, bineînțeles, localnici (care vor avea la dispoziție mijloace de transport gratuite, ce vor pleca din centrul Sighetului spre Dealul Dobăieș).

După paradă, ne-au informat organizatorii, până în jurul orei orei 16.30, în patru puncte special amenajate în Muzeu, vor fi oferite publicului prezent colinde, dansuri și jocuri de iarnă, obiceiuri integrate în teatrul popular etc. toate acestea „ghidate” cu explicațiile pertinente de rigoare.

Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Marmația” 2021, din Muzeul Satului „Mihai Dăncuș” – Sighetu Marmației, este evenimentul care va încheia Sărbătoarea Crăciunului din acest an, se pare, într-o tușă… tradițional – optimistă!

Foto & text: Ion Mariș

Mulți participanți, mulți invitați, mulți artiști, mulți iubitori ai artei, dar mai ales iubitori ai istoriei Sighetului, cetățeni și concetățeni curioși, trecători nedumeriți, ne-am întâlnit în Parcul Central.

„Oare ce se întâmplă în parc?” se-ntrebau cei care nu știau de evenimentul de vineri, 17 decembrie 2021. Interesant, se aud discursuri și-n maghiară și-n română. Un trecător se-ntrebă cu voce tare „oare a început campania electorală?”… Nu, nici vorbă, dar este adevărat că de la campania electorală precedentă n-am văzut atât de mulți politicieni la un loc. De data asta nu aveau nimic de împărțit, nimic de disputat, calmul și pacea se așternuseră peste zona din parc străjuită și de brazii (oferiți temporar spre vânzare) de Crăciun, în apropierea Maestrului Hollósy, care va privi și va veghea definitiv centrul orașului nostru.
La ora exactă 12:00 (fix!), moderatorul evenimentului, dl. Orosz Krisztofer, președintele Asociației Culturale Simonchicz Incze, preșdintele filialei locale a UDMR, a dat „startul” unui eveniment care a stârnit curiozitate dar, mai ales, a adus bucurie în rândul necârcotașilor. Repet, am fost impresionat de „timing-ul” bine respectat și de firescul și naturalețea organizării.

Cred că Sighetul își respectă statutul istoric cosmopolit și se redescoperă pe sine. Maghiarul – armean Simon Hollósy „părăsește” cimitirul romano – catolic și se instalează aproape de casa părintească pe care, sigur, o va simți… aproape. Să nu uităm, Simon Hollósy a fost un opozant al conservatorismului în artă, poate e un semnal că Sighetul trebuie să se debaraseze de rigiditate și blazare. Da, această lucrare de artă este un bun exemplu de abordare a esteticii urbane a orașului nostru. Cine se încumetă să viseze?…Sigur, mă gândeam la cineva din administrația publică!

Au urmat discursurile și, conform desfășurătorului organizatorilor, au vorbit Demeter András – secretar de stat la Ministerul Culturii, Vasile Moldovan – primarul Sighetului, Péter Pál – sponsor principal, născut în orașul nostru (am fost colegi de promoție la Liceul „Dragoș – Vodă”), fiul pictoriței Péter Ütő Erzsébet, Horváth Anna din partea Fundatiei Communitas, Laura Ghinea din partea Fundatiei Arte +, managerul Coloniei de Arte Baia Mare și artistul care a gândit și executat statuia, sculptorul Radu Ciobanu.

La finalul întâlnirii, grupul de vorbitori a fost invitat să ridice „voalul” de pe opera de artă. Vă prezentăm și o scurtă înregistrare video cu ultimul act al inaugurării statuii pictorului care, la sfârșit de secol XIX, a înființat o școală/ mișcare atipică („care doboară ziduri”), fără catalog și fără „teste”, bazată pe pasiune, talent și bucuria creației.

Foto & video & text: Ion MARIȘ