„O bijuterie de artă populară, o explozie de culoare și de viață… într-un cimitir din nordul României”.
Așa este prezentată expoziția „Săpânța – Le Cimetière joyeux” publicului francez. Și nu pentru prima dată, acum, când mostre din albastrul și arta Săpânței sunt expuse la Lyon, ci de… 30 de ani.

Zilele acestea, Consulatul General al României la Lyon, în parteneriat cu Asociația Grenoble Isère Roumanie și Primăria arondismentului 3, au organizat expoziția „Săpânța – Le Cimetière joyeux” (Săpânța – Cimitirul Vesel), o expoziție inedită ce conține lucrări realizate de meşterul popular Dumitru Pop în urmă cu 30 de ani (1995), la inițiativa Centrului Cultural din Annecy și a celui din Creusot, și încredințate Asociației Grenoble Isère Roumanie.
Expoziția este alcătuită dintr-o cruce, 28 de panouri de stejar sculptate și pictate, 12 picturi și 40 de epitafuri (traduse în limba franceză), lucrările fiind realizate, după modelul monumentelor de artă populară din Cimitirul Vesel – singurul loc din lume unde moartea este luată în râs – de Dumitru Pop Tincu, cel care a dus mai departe moștenirea lui Stan Ioan Pătraş. Pentru activitatea sa, în anul 2021 Dumitru Pop a obținut titlul de Tezaur Uman Viu. Chiar dacă a plecat, prea devreme, la cele veșnice, arta sa și albastrul de Săpânța rămân memorie locului și timpului. „Cimitirul este azi memoria locului și a timpului. Veritabil imn al vieții, acest ansamblu plin de culoare ne introduce într-o filosofie a existenței care susține acest popor plin de înțelepciune și credință”, scriu reprezentanții Asociației Grenoble Isère Roumanie.

Asociația a fost creată în 1991 și are ca scop dezvoltarea cooperării între regiunea Grenoble și România și Republica Moldova prin acțiuni culturale, economice, sociale. Cu o experiență de peste trei decenii în proiecte cu România, asociația este un promotor al Săpânței și, implicit, al nordului țării noastre.

Expoziția „Săpânța – Cimetière joyeux” este una itinerantă, de-a lungul timpului fiind deschisă în diferite orașe ale Franței, asociația dorindu-și ca „acest vector bogat al valorilor României rurale” să stârnească publicului francez interesul de a călători în România pentru a descoperi și „alte bogății turistice excepționale ale acestei țări”. De această dată, prin Consulatul General al Romaniei la Lyon, expoziția a ajuns la publicul francez, dar și la comunitatea românească de la Lyon și din departamentul Rhône (al cărui capitală este Lyon).
Realizată la sala de expoziții a Primăriei arondismentului 3, expoziția s-a bucurat de prezența ES dna Ioana Bivolaru, ambasadoarea României la Paris, a dlui Oleg Ungureanu, consulul general al României la Lyon, a oficialităților lioneze, a reprezentanților Asociației Grenoble Isère Roumanie și a unui numeros public.

Ce poți să simți, ca maramureșean, când vizitezi, într-unul dintre cele mai mari orașe ale Franței, o expoziție dedicată colțului tău de țară? Mândrie, bucurie în suflet și recunoștință… pentru creatorii artei Maramureșului, dar și pentru promotorii acesteia.

                 dr. Anuța POP

Se împlinesc azi (02 februarie) 660 de ani de la atestarea documentară a „Ambelor Vișaie”, 660 de ani de la atestarea documentară a Vișeului de Jos. Prima mențiune a Vișeului, ca localitate, apare în 2 februarie 1365, în diploma prin care regele Ludovic I al Ungariei dăruieşte voievodului maramureşean Balc, fiul lui Sas, şi fraţilor săi Drag, Dragomir şi Ştefan, ca recompensă pentru serviciile lor, mai multe sate, printre care şi Ambele Vişae (Ioan Mihalyi de Apşa, „Diplome maramureşene din secolele XIV şi XV”).

Și cât de importante sunt înscrisurile ce rămân peste timp! Diplome, documente, cărți…
De aceea, „ziua Vișeului de Jos”, ziua în care împlinesc 660 de ani, este un moment potrivit pentru a vă anunța o apariție editorială dedicată acestei localități: VIȘEU DE JOS. ETNOGRAFIE ȘI FOLCLOR (cartea întâi), darul pe care Lazăr Năsui, Gheorghe Pop, Grigore Coman, Vasile Coman și Vasile Tomoiagă – autorii cărții  – îl fac tuturor vișeuanilor, de azi și de mâine.
Scopul cărții, mărturisit explicit cititorilor în ultimele pagini, este acela de a înregistra urmele civilizației satului spre a salva elemente de folclor și etnografie locală, prinse, inevitabil, în procesul de schimbare a societății.
Volumul are la bază caiete personale (Lazăr Năsui, Grigore Coman, Vasile Coman, Vasile Tomoiagă), Caiete folclorice (Maria Năsui-Bora), Monografia comunei Vișeu de Jos (1973 – Ioana Năsui), Contribuții la Monografia muzicală a comunei Vișeu de Jos – 1973 și Folclor muzical din zona Maramureș (Gheorghe Pop) și Monografia onomastică a comunei Vișeu de Jos (1973 – Marta Viola Gyöngyösi).
Informațiile scoase la lumină din caiete nepublicate, de la începutul anilor 70 (deci conținând date ce coboară în timp, probabil, către prima parte a secolului trecut) sunt completate cu date mai vechi, din surse edite, ori din arhive, dar și cu informații obținute în prezent de la oameni ai locului și presărate cu experiențe și amintiri personale ale lui Lazăr Năsui, încă din anii 1960.
Portul tradițional, modul de organizare a gospodăriei și ocupațiile vișeuanilor de jos sunt descrise în prima parte a volumului, descrierile fiind completate și cu date istorice (de la mențiuni ale unor zone ale Vișeului de Jos încă dinainte de anul 1365, când localitatea este  atestată documentar, la istoria plutăritului pe Vaser și Vișeu, ori la construcția căii ferate Salva-Vișeu, etc).Uneori, descrierile făcute sunt atât de detaliate, încât citindu-le, pare că ne trec, aievea, prin fața ochilor file din viața străbunilor noștri (exemplu: descrierea stânei, ruptu’ sterpelor, focu’ viu, descrierea modului de realizare a unei plute, etc).
În cea de-a doua parte, folclorului obiceiurilor (atât obiceiurilor din ciclul vieții, cât și obiceiurilor legate de sărbătorile de peste an) îi este dedicat un număr important de pagini. Găsim aici, pe lângă descrieri, o colecție importantă de versuri: de la strigături specifice fiecărei secvențe din ceremonialul nunții ori strigături la joc, la botejune, la horile de bucurie ori de jale, până la „cântatu morțește”. Versurile „salvate” în carte sunt foarte valoroase pentru oricine ar dori să descopere secvențe din viața anilor trecuți a vișeuanilor de jos. Și, în multe cazuri, din fericire, și din viața vișeuanilor de azi. Pentru că o mare parte din obiceiuri sunt practicate încă. Trebuie doar să vrem să le descoperim sensul.
Ultimele pagini ale cărții conțin o micro-colecție de fotografii, vechi și noi – cele noi fiind realizate de prof. Aurel Ghilezan (între acestea se află și fotografia ce însoțește materialul).
Iar autorii nu se opresc aici. Ne promit deja Vișeu de Jos – Etnografie și Folclor. Cartea a II-a și ne dezvăluie că aceasta va cuprinde și valoroasa colecție de cântece culese din Vișeu de Jos de profesorul Gheorghe Pop, dar și cântecele culese, cu mai bine de un secol în urmă, de marele muzicolog Béla Bartók.

Le urăm mult succes!

Dr. Anuța Pop

La inițiativa Asociației „Vasile Tomoiagă”, în perioada 4-8 decembrie 2024, în Franța și Principatul Monaco au avut loc o serie de evenimente care au scos în lumină frumusețea colindelor și a folclorului maramureșean.

Amalia Ioana Moldovan și Grupul Voia Bună, tinerii artiști ce unesc prin cântec Maramureșul din dreapta și din stânga Tisei, două perechi de frați – din Bârsana și din Slatina (Ucraina) – cu rădăcini comune, aceeași limbă și ducând cu ei traditiile Maramureșului Istoric, au fost protagoniștii turneului intitulat „De departe noi zânim”. Turneul face parte din Proiectul de promovare a României în Franța prin Maramureșul Istoric, inițiat în urmă cu mai bine de un deceniu de Asociația „Vasile Tomoiagă” și coordonat de Vasile Tomoiagă (campion mondial și vicecampion olimpic la canotaj, cetățean de onoare al Maramureșului) și dr. Anuța Pop (manager cultural, doctor în folclor și specialist în relații internaționale).

Programul a fost unul intens, cuprinzând concerte în Marsilia (4 decembrie), Nisa (6 decembrie), Monaco (7 decembrie) și Lyon (8 decembrie).

La Marsilia, la invitația consulului general Aurelia Grosu, maramureșenii au susținut momentul artistic al recepției oficiale organizată de Consulatul General al României pentru a marca Ziua Națională (1 Decembrie), prezentând, prin intermediul muzicii, o părticicǎ din moştenirea de valori a poporului nostru.
Au participat înalți reprezentanți ai administrației franceze (prefectul regiunii Provence-Alpes-Côte d’Azur, al zonei sudice de apărare și securitate și al Bouches-du-Rhône – Christophe Mirmand; vice-președintele Metropolei Aix-Marseille-Provence – generalul David Galtier, reprezentantul președintelui Regiunii Provence-Alpes-Côte d’Azur – Renaud Muselier și al primarului Marsiliei – Benoît Payant, Guvernatorul Militar al Marsiliei, generalul Thierry Laval, cea mai înaltă oficialitate militară a regiunii), membri ai Corpului consular, reprezentanți ai mediului economic, cultural, universitar și ai comunitǎții românești. Momentul de trǎire româneascǎ dus în inima Marsiliei de artiştii maramureșeni a fost apreciat de toți cei prezenți.

Au urmat trei concerte de colinde. Primul a avut loc de Sfântul Nicolae, la Biserica Ortodoxă Română de la Nisa, una dintre cele mai impunătoare biserici românești din Europa. Comunitatea credincioșilor părintelui Radu Totelecan a primit cu drag și sufletele deschise colindul maramureșenilor. A fost prezent la concert și consulul onorific al României la Nisa, dl. Ștefan De Fay.

Prin intermediul acestui turneu, colindele maramureșene au răsunat, poate pentru prima dată, și la Monaco. Într-un loc al lumii atât de plin de farmec, Amalia Ioana Moldovan și Grupul Voia Bună au arătat că și tradiția are farmecul ei. Concertul s-a bucurat de prezența consulului onorific al României la Monaco, dl. Constantin Turchină, care a apreciat proiectul de promovare a imaginii României prin Maramureș, din care acest turneu face parte, și i-a felicitat pe artiști pentru emoția transmisă și pentru calitatea actului artistic.

Concertul de la Lyon a încheiat turneul „De departe noi zânim”. Alături de români veniți din întreaga regiune la întâlnirea cu maramureșenii, la evenimentul ce a avut loc la Biserica Sfânta Eugenia a fost prezent și consulul general al României la Lyon, dl. Oleg Ungureanu. Prin colind, prin grai, prin port, prin instrumentele tradiționale, Amalia Ioana Moldovan și Grupul Voia Bună au arătat, românilor și francezilor, deopotrivă, o mostră din ceea ce înseamnă sărbătorile de iarnă ale Maramureșului.

Anuța POP